Dobrogea - 26 iulie 2010

|

Ziua de Constanta - Nicusor si Iordache se bat pe o groapa de gunoi

Ambele structuri asociative au în derulare câte un proiect de colectare a deşeurilor . Reprezentanţii CJC vor să-i determine pe primarii comunităţilor membre ADIM să se retragă din asociaţie pentru ca proiectul ADI Dobrogea să poată fi dus la îndeplinire

Consiliul Judeţean Constanţa şi Asociaţia pentru Dezvoltare Intercomunitară Medgidia (ADIM) se bat pe o groapă de deşeuri.

CristGroapa_deseuri_-_Crist.jpgSăptămâna trecută, instituţia judeţeană i-a convocat pe primarii din Asociaţia pentru Dezvoltare Intercomunitară Dobrogea la o întâlnire de taină în sala mare a Prefecturii. Scopul întrunirii a fost acela de a-i convinge pe primarii membri ai ADIM să renunţe la proiectul de colectare a deşeurilor demarat de asociaţia din care fac parte. Întâlnirea a fost prezidată de către reprezentanţi ai CJC, dar şi de vicepreşedintele instituţiei, Cristian Darie.

De precizat că din ADIM fac parte doar 17 unităţi administrativ-teritoriale din judeţ, în timp ce ADI Dobrogea a avut la constituire, în 2009, 50 de membri. Preşedinte al ADI Dobrogea este nimeni altul decât preşedintele CJC Nicuşor Constantinescu. Unele primării sunt în acelaşi timp şi membre ale ADIM, dar şi ale ADI Dobrogea. Din ADIM fac parte: municipiul Medgidia, oraşul Băneasa şi comunele Cuza-Vodă, Siliştea, Tortoman, Mircea Vodă, Castelu, Oltina, Aliman, Crucea, Ostrov, Peştera, Dobromir, Topalu,Deleni, Ion Corvin şi Cobadin.

Proiectul ADI Dobrogea ar putea fi respins de la finanţare

Problema a apărut din cauza faptului că ambele structuri asociative au în derulare un proiect pe tema colectării deşeurilor, astfel încât activităţile lor se suprapun, având în vedere faptul că unităţile administrativ-teritoriale ale ADIM fac parte şi din ADI Dobrogea. Astfel, conducerea CJC, care are în derulare Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor - în baza căruia vrea să acceseze fonduri europene pentru construirea unei gropi ecologice şi punerea la punct a unui sistem de management al deşeurilor - s-a gândit să-i convingă pe primarii comunităţilor locale membre ale ADIM să renunţe la proiect. Practic, proiectul paralel de colectare şi management al deşeurilor derulat de ADIM a dat peste cap planurile conducerii CJC, care intenţiona ca tot gunoiul din judeţ să fie colectat prin proiectul ADI Dobrogea. Cu alte cuvinte, groapa de la Medgidia pe care ADIM vrea să o transforme într-una ecologică prin proiectul la care au aderat cele 17 comunităţi locale, pune în mare încurcătură proiectul CJC. Mai exact, aşa cum ne-au declarat reprezentanţii Romair Consulting Ltd - firma care s-a ocupat de proiectul ADI Dobrogea - proiectul CJC de colectare a deşeurilor prin ADI Dobrogea ar putea fi anulat din cauza „dublei finanţări", adică a faptului că există deja un proiect de colectare a deşeurilor - cel al ADIM. Efectul va fi că CJC, prin ADI Dobrogea, va pierde banii europeni pentru implementarea proiectului de gestionare a deşeurilor.

Presa, evacuată din sală

De precizat că la întrunirea primarilor cu reprezentanţii CJC presa nu a avut acces, vicepreşedintele instituţiei, Cristian Darie, recomandându-ne să aşteptăm dincolo de uşile închise, fapt care ne-a cam pus pe gânduri referitor la discuţiile ce urmau să se desfăşoare în sală. La puţin timp după ce presa a fost evacuată, am aflat de ce reprezentantul CJC nu-şi dorea ca reprezentanţii mass-media să asiste la discuţii. Aşa cum era de aşteptat, mai mulţi primari s-au împotrivit propunerii CJC de a se retrage din proiectul ADIM, cu atât mai mult cu cât acesta se află deja într-o fază avansată, fiind deja organizată chiar şi o licitaţie pentru acordarea contractului de colectare a deşeurilor unui operator.

Cine nu vrea la DNA este „nesimţit"

Aşa cum spuneam, discuţiile s-au încins în momentul în care unii edili au avut obiecţii faţă de propunerea vicelui CJC de a părăsi ADIM, unul dintre primarii care nu au fost de acord cu această idee fiind Nicolae Anghel, edilul comunei Castelu. „Eu i-am spus domnului vicepreşedinte că am încheiat contract cu operatorul de la ADIM şi până în noiembrie or să vină să-mi ia gunoiul de la poartă, în timp ce proiectul propus de ei, i-am spus că urmăreşte numai profit", ne-a declarat primarul din Castelu. „M-a făcut nesimţit", a adăugat Nicolae Anghel. Se pare însă, că nici edilul nu a rămas „dator", replicându-i vicelui CJC: „mai nesimţit ca cei din conducerea Consiliului Judeţean nu sunt". Acest schimb de replici l-a făcut pe vicele CJC să cheme paza pentru a-l determina pe primar să renunţe la a se mai contrazice. În câteva secunde, doi agenţi de pază cam firavi s-au înfiinţat la sala de şedinţe, unul a intrat, iar celălalt veghea la „ordinea şi liniştea publică" de afară. Primarul din Castelu ne-a declarat însă că nu a fost intimidat de agenţii Direcţiei de Pază a CJC, şi a subliniat faptul că îşi menţine refuzul de se retrage din ADIM. Nicolae Anghel a argumentat că principalul motiv pentru care nu vrea să se retragă din proiectul de colectare a deşeurilor derulat de ADIM este acela că nu mai vrea să dea cu subsemnatul pe la DNA. „Păi nu vedeţi ce se întâmplă, că alţii fac, iar primarii sunt chemaţi pentru semnăturile lor la DNA. Vreau să dorm liniştit", ne-a declarat primarul din Castelu.

În ograda cui va cădea groapa?

Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor derulat de CJC care urmează să fie implementat de ADI Dobrogea prevede accesarea unei sume de 50 milioane de euro, după cum ne-a declarat vicepreşedintele CJC, Cristian Darie. Proiectul ADI Dobrogea se suprapune cu cel al ADIM şi în ceea ce priveşte localizarea gropii ecologice. Reprezentantul Romair Consulting Ltd., Cătălina Păun, ne-a declarat că strategia naţională de colectare a deşeurilor prevede pentru ţara noastră un număr de 60 de gropi ecologice şi că pentru judeţul Constanţa este prevăzut un număr de maxim patru. Cum în judeţ există deja trei gropi - cele de la Costineşti, Ovidiu şi Albeşti - ar mai fi loc de o singură groapă, iar pe aceasta se bat acum CJC, prin ADI Dobrogea, şi ADIM. Potrivit reprezentanţilor CJC, Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor derulat de CJC prevede ca groapa ecologică să fie amplasată pe teritoriul comunei Tortoman, iar aici este o altă discuţie. Numai construcţia gropii va costa şapte milioane de euro, ceea ce face deja ca în jurul acestui subiect să se învârtă o serie de speculaţii cu privire la atribuirea contractului. Proiectul derulat de ADIM prevede amplasarea gropii la Medgidia, pe amplasamentul actualei rampe, care urmează să fie ecologizată. Reprezentanţii CJC susţin însă că această groapă trebuie închisă pentru ca ADI Dobrogea să nu piardă finanţarea europeană în valoare de 50 milioane euro. „În proiectul din Planul Judeţean de Gestionare a deşeurilor s-au prevăzut în jur de două milioane de euro pentru închiderea gropii de la Medgidia. Am rupt o sumă din proiect pentru a putea avea o groapă conformă la Tortoman", ne-a declarat vicepreşedintele CJC, Cristian Darie.

Lucian Chitic, primarul comunei Tortoman - membră atât în ADI Dobrogea cât şi în ADIM - ne-a declarat că din punctul său de vedere construcţia unei gropi ecologice pe teritoriul comunei sale ar fi benefică pentru că ar aduce comunităţii locuri de muncă, însă a precizat că nu a luat deocamdată nicio decizie, întrucât vrea să vadă care proiect ar fi mai avantajos. „Dacă se va da răspuns de la Mediu că proiectul de la ADIM nu primeşte aviz, mă retrag. Dacă nu, voi rămâne acolo unde este mai avantajos pentru comună", a precizat Chitic.

Marian Iordache: „Nu vreau să mai plătesc amenzi"

Contactat telefonic, primarul municipiului Medgidia, Marian Iordache, şi preşedinte al ADIM, ne-a declarat că proiectul de gestionare a deşeurilor derulat de asociaţia din care şi comunitatea pe care o reprezintă face parte, este finanţat din taxa de habitat a bugetelor locale. Edilul din Medgidia ne-a declarat că proiectul ADIM este mult mai avansat decât cel al ADI Dobrogea, şi că din luna noiembrie ar urma să devină funcţional. „Proiectul nostru va deveni funcţional începând de anul acesta, ştiu că deja operatorul şi-a achiziţionat şi maşinile, în timp ce proiectul Consiliului Judeţean ar urma să funcţioneze din 2013", a precizat Marian Iordache, adăugând că municipiul pe care îl reprezintă are nevoie de o soluţie imediată pentru problema deşeurilor, ca şi celelalte comunităţi membre şi că nu mai poate aştepta încă trei ani, în condiţiile în care, afirmă edilul, a fost amendat de Garda de Mediu, iar controalele sunt în continuare frecvente. „Dacă aş aştepta să fie pus în funcţiune proiectul Consiliului Judeţean, despre care nu avem deocamdată garanţia că va fi dus la îndeplinire, ar însemna să accept să plătesc lună de lună amenzi din cauza gropii de gunoi, însă noi am ales să rezolvăm această problemă prin proiectul pe care ADIM îl are în derulare", a subliniat Iordache.

În urma unei proceduri de achiziţie, serviciul de salubrizare al celor 17 localităţi membre ADIM a fost concesionat de asociaţie către un operator din Spania. Este vorba despre GBI Serveis SAU din oraşul Lloret del Mar, Spania. Durata concesionării serviciului de salubrizare este de 49 de ani, contractul fiind atribuit pe 15.07.2010. Având în vedere durata, valoarea contractului de concesiune nu este deloc de neglijat: 421.533.953,80 lei fără TVA. Societatea spaniolă a fost desemnată câştigătoare dintr-un număr de trei oferte participante, ceilalţi doi ofertanţi fiind din România.

ADIM ar avea taxe mai mici

Preşedintele ADIM, Marian Iordache, a mai adăugat că taxele prevăzute de proiectul de colectare a deşeurilor implementat de ADIM sunt mai mici comparativ cu cele din proiectul ADI Dobrogea. „Proiectul ADIM prevede o taxă de 39 de lei pe an pentru o persoană care locuieşte la bloc şi de 27 lei pe an pentru o persoană care locuieşte la casă. Din câte ştiu, proiectul ADI Dobrogea stipulează o taxă de 55 lei de persoană pe an, la bloc, şi de 40 şi ceva de lei pentru o persoană care locuieşte la casă", ne-a declarat Marian Iordache. În plus, mai afirmă preşedintele ADIM, proiectul ADIM prevede colectarea, transportul, neutralizarea şi depozitarea ecologică a deşeurilor, în timp ce, spune el, proiectul ADI Dobrogea n-ar prevede decât neutralizarea şi depozitarea ecologică a deşeurilor. „De transport ar urma să se ocupe, din câte ştiu, tot primăriile", a afirmat Marian Iordache. Edilul a mai spus că tarifele ce vor fi aplicate de ADI Dobrogea ar urma să fie diferenţiate, în timp ce ADIM prevede tarife unice.

Reprezentantul GBI SERVEIS: „Domnii de la Consiliul Judeţean sunt cam afacerişti"

Reprezentantul firmei spaniole, Gabriel Constantinescu - managerul proiectului ADIM, susţine că societatea pe care o reprezintă îşi propune să pună în funcţiune sistemul de colectare a deşeurilor chiar înainte de luna noiembrie. „Firma pe care o reprezint provine din regiunea Barcelona, în care Partidul Verzilor este la putere, iar măsurile de protecţie a mediului sunt draconice. De aceea, suntem foarte serioşi şi în ce priveşte proiectul de la Medgidia", ne-a declarat reprezentantul operatorului ADIM. El a adăugat că a aflat despre intenţia CJC de a-i convinge pe primari să renunţe la proiect şi a precizat că s-ar fi putut găsi o soluţie pentru ca ADIM şi ADI Dobrogea să colaboreze. „Cred că am fi putut conlucra, însă nu au pus nimic pe masă", a mai spus managerul de proiect al GBI Serveis SAU. În opinia lui Gabriel Constantinescu, proiectul ADI Dobrogea coordonat de CJC, are ca scop principal profitul. „Noi am investit deja nişte sume importante în acest proiect. Ne propunem ca în primii 10-15 ani să investim şi abia apoi să obţinem profit, în timp ce domnii de la Consiliul Judeţean, din câte am văzut, sunt cam afacerişti", a adăugat reprezentantul operatorului ADIM.

Primăriile, bune de plată dacă se retrag

În ceea ce priveşte posibilitatea retragerii unor comunităţi membre ale ADIM din acest proiect, reprezentantul investitorului a precizat că nu a fost stabilit prin contract un cuantum fix al despăgubirilor pe care fiecare comună, oraş sau municipiu trebuie să le plătească în acest caz, dar că în mod sigur există şi această obligaţie. „Nu a fost stabilită o sumă exactă, însă, în cazul în care va exista o astfel de situaţie, va fi nevoie de o expertiză independentă. Vă daţi seama, contractul a fost încheiat pe 49 de ani. Investiţiile noastre se fac în raport de această perioadă, iar despăgubirile, deşi cred că nu se va pune problema, vor fi tot în raport de această durată", a afirmat reprezentantul GBI Serveis. Gabriel Constantinescu a adăugat că ţinând cont de acest aspect, probabil nu va fi convenabil pentru nicio comunitate să se retragă din proiect, cuantumul despăgubirilor putând fi aproape la fel de mare cu cel al costurilor derulării proiectului.

Având în vedere faptul că nici proiectul ADIM nu a obţinut până în prezent avizul Agenţiei de Protecţie a Mediului şi că proiectul ADI Dobrogea este, de asemenea, în procedură de avizare, probabil că marea bătălie se va da la APM.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

 

©2009 Știri locale | Template Blue by TNB