Transilvania - 28 noiembrie 2011

|

Informatia de Alba - Hava şi Dumitrel, lăsaţi deoparte interesele de partid şi veniţi în proiect

Informatia de Alba - Radu Todoran este noul vicepreşedinte al PSD Alba Iulia

Buna Ziua Brasov - Candidaţii UNPR Braşov pentru 2012: Radu Bădiţă - primar, Constantin Arişanu - preşedinte CJ Braşov

Monitorul de Fagaras - ,,Conducere iresponsabilă la Făgăraş“

Gazeta de Cluj - Calin Stoia, prieten cu Nicoara

Informatia de Alba - Hava şi Dumitrel, lăsaţi deoparte interesele de partid şi veniţi în proiect

Pentru oficialii judeţului care încă nu au înţeles despre ce e vorba şi se ascund după interese de partid, proiectul Alba Iulia 2020 – Capitală Culturală Europeană este cel mai important proiect de dezvoltare economică pentru Alba în următorii 10 ani. 10 ani! Domnul preşedinte al Consiliului Judeţean, Ioan Dumitrel, şi PDL au ales să respingă dur ideea şi să se înroleze în spatele intereselor personale şi politice ale domnului primar Hava. Ei vor respinge sau vor împiedica acest proiect dacă nu le aduce lor beneficii politice.

Proiectul Alba Iulia 2020 nu priveşte doar oraşul Alba Iulia ci întreg judeţul Alba. În fapt, candidatura Alba Iuliei depinde de sprijinul pe care îl primeşte de la nivel judeţean şi de includerea obiectivelor turistice şi culturale judeţene în dosarul său.

Sutele de mii de turişti care se vor îndrepta spre Capitala noastră de suflet, Alba Iulia, ar putea avea numeroase ocazii să oprească, să cheltuie şi să se bucure de ceea ce pot oferi localităţie Albei, din Apuseni până în munţii Sebeşului.

Finanţarea Consiliului Judeţean în următorii ani pentru obiective de infrastructură este esenţială pentru Alba Iulia 2020. Cei din Consiliul Judeţean nu se pot prevala de orgolii politice şi de aroganţă ca să nu susţină proiectul. Şi nu doar finanţarea e importantă, ci şi capacitatea de management, precum şi realizarea de proiecte cu faţa la oameni, nu cu spatele la ei. Exemplul negativ pe care l-am dat săptămâna trecută e relevant pentru lipsa de viziune şi interes a conducerii PDL de la nivel de judeţ: Drumul judeţean 107A spre Pâclişa – Geoagiu, făcut parţial, foarte lent şi complet anapoda. Şi acolo e vorba de un drum esenţial pentru exploatarea turistică a zonei de vest a judeţului.

Ioan Dumitrel şi şeful său de partid Hava nu pot ignora cifrele: sute de mii de turişti anual, sute de milioane de euro în venituri directe şi indirecte pentru firmele şi oamenii din Alba Iulia şi Alba. Un asemenea proiect nu poate fi ignorat şi nici făcut „pe picior” de unul singur, în secret, aşa cum se pare că înteleg cei din PDL să lucreze. E o alegere strategică să alegi să lucrezi în echipă, să atragi sutele de mii de turişti care s-ar îndrepta mai intâi spre Alba Iulia, spre zonele turistice din judeţ. La drept vorbind, un sejur adevărat nu poate include ca itinerar doar municipiul Alba Iulia.

Propunerea unui circuit turistic integrat e absolut necesară. Trebuie să construim şi să punem la lucru idei turistice de tipul: 2-3 zile la Alba Iulia, a doua în Apuseni pe drumul supliciului lui Horea, Cloşca şi Crişan, drumul Aurului de la Roşia Montană, gheţarul de la Scărişoara, casalui Avram Iancu, apoi în a treia parte vizita pe drumul vinului începând de la Ţelna până în zona Târnavelor cu degustări de vinuri.

Un alt mesaj pe care Dumitrel şi Hava trebuie să îl recepteze cât mai rapid e că pregătirea până în 2015 este la fel de importantă ca şi evenimentul în sine din 2020 şi anii premergători lui 2020. Pregătirea nu trebuie făcută doar cu hârtii şi studii de impact, ci cu programe directe de turism şi nu numai, care să implice agenţii economici, oamenii de afaceri, asociaţiile patronale. E nevoie ca ceea ce vom face în 2020 să înceapă să funcţioneze treptat de acum! Afacerile de turism şi cele conexe trebuie să crească organic până în 2020 când va fi vârful de „sarcină”.

E timpul să se treacă la fapte pentru ca Primăria Alba Iulia nu este a lui Hava ci a albaiulienilor, iar Consiliul Judeţean nu este al lui Dumitrel ci al oamenilor din Alba. Şi chiar dacă cei doi nu vor mai fi la putere în 2012, totuşi ei trebuie să lucreze acum, în anul care le-a mai rămas, pentru oameni şi nu să îi ţină pe loc.

Informatia de Alba - Radu Todoran este noul vicepreşedinte al PSD Alba Iulia

Miercuri seara, în cadrul unei şedinţe a organizaţiei municipale, Radu Todoran (preşedintele interimar al comitetului de iniţiativă al campaniei „Alba Iulia 2020 – Capitală Culturală Europeană“) a fost ales în funcţia de vicepreşedinte PSD Alba Iulia. Merită menţionat că Radu Todoran a fost în 2008 vicepreşedinte şi director de campanie electorală în alegerile locale al organizaţiei PD-L Alba. Mai mult, acesta se pare că ar fi intenţionat să candideze la Camera Deputaţilor, dar până la urmă nu s-a materializat această intenţie. Demisia din PDL a venit natural, iar în 2011 s-a înscris în PSD Alba. La începutul lunii noiembrie, Radu Todoran, fost director general al fabricii de produse din porţelan Apulum SA, a fost desemnat şi preşedinte al comitetului de iniţiativă al campaniei „Alba Iulia 2020 – Capitală Culturală Europeană“.

În legătură cu acest subiect, am luat legătura cu preşedintele PSD Alba, Ioan Dîrzu, care ne-a declarat: ”În şedinţa de miercuri seara a PSD Alba Iulia, domnul Radu Tudoran a fost ales în unanimitate vicepreşedinte al acestei organizaţii. Dumnealui este membru PSD de circa 3 luni şi ne-a demonstrat că este un om care vrea să se implice. Uniunea Social Democrată are nevoie de oameni de valoare şi nu contează că unii intră în PSD sau în PNL cât timp vin de partea noastră. În ceea ce priveşte funcţia de preşedinte al comitetului de iniţiativă al campaniei „Alba Iulia 2020 – Capitală Culturală Europeană“ deţinută de domnul Todoran, nu văd că ar exista vreo incompatibilitate şi cred că poate să rămână fără nicio problemă în această funcţie”.

Buna Ziua Brasov - Candidaţii UNPR Braşov pentru 2012: Radu Bădiţă - primar, Constantin Arişanu - preşedinte CJ Braşov

rimar al Braşovului şi de preşedinte al Consiliului Judeţean au fost lansaţi sâmbătă, în cadrul Conferinţei Judeţene anuale a Organizaţiei Judeţene a UNPR Braşov. Pentru funcţia de primar al Braşovului se va lupta în cursa electorală preşedintele UNPR Braşov, Radu C. Bădiţă, iar pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean va candida Constantin Arişanu, vicepreşedinte al UNPR Braşov şi fostul comandant al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului (IPJ) Braşov.

Un partid

puternic

La Conferinţa Judeţeană a UNPR Braşov au fost prezenţi 372 de delegaţi care i-au votat pe cei doi să reprezinte organizaţia în campania electorală de anul viitor. „Nu am muncit un an şi jumătate pentru ca UNPR să nu aibă proprii candidaţi la alegerile locale şi parlamentare din 2012. Ne numim progresişti şi ne vom urma calea. Şi, mai mult, vom învinge”, le-a spus Radu C. Bădiţă colegilor săi.

A urmat apoi darea de seamă a organizaţiilor judeţeană şi de femei pe ultimul an de activitate. Acum, la un an şi jumătate de la înfiinţare, Organizaţia Judeţeană a UNPR Braşov numără aproape 4.000 de membri, iar până la alegerile locale de anul viitor se doreşte ca numărul să ajungă la aproape 10.000. „UNPR Braşov este un organism viu. Suntem pretutindeni şi asta înseamnă că suntem puternici. Mai mult, 80% dintre cei care fac parte din partidul nostru nu au mai făcut politică, aşa că noi vom aduce alt suflu”, a mai spus Radu C. Bădiţă.

Constantin Arişanu: Vreau ca cetăţeanul să fie reprezentat prin taxele şi impozitele pe care le plăteşte

Candidatul UNPR Braşov pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean este Constantin Arişanu, vicepreşedinte al UNPR Braşov şi fostul comandant al IPJ Braşov. Acesta a fost votat drept candidat pentru această funcţie în unanimitate de către delegaţii la Conferinţa Judeţeană. „Vreau ca cetăţeanul să fie reprezentat prin taxele şi impozitele pe care le plăteşte, iar banii publici să fie cheltuiţi într-un mod cât mai transparent şi eficient pe proiecte de infrastructură şi cultură. Fondurile vreau să fie alocate nu în funcţie de afinităţi politice sau de grup. Mă cunoaşte majoritatea populaţiei judeţului şi ştie că sunt un om cinstit, care a luat decizia corectă pentru cetăţean în activitatea mea de până acum. Prin funcţia pe care o voi deţine, instituţiile statului şi funcţionarii publici vor simţi demnitatea şi cerinţa cetăţeanului. Funcţionarul public este în slujba cetăţeanului, nu invers. Iar stilul de muncă pe care îl voi promova va fi cel participativ”, a spus Constantin Arişanu, mulţumindu-le colegilor pentru încrederea acordată.

Radu C. Bădiţă: Avantajul nostru este că suntem cinstiţi

Preşedintele UNPR Braşov, Radu C. Bădiţă, spune că principala preocupare a unui edil trebuie să fie cheltuirea cu transparenţă şi eficienţă a banului public. „Municipiul şi judeţul Braşov nu aparţin doar celor două persoane aflate acum la conducerea lor. Mie îmi place ca atunci când plătesc taxe şi impozite să ştiu ce se face cu acei bani. De aceea vreau să intru în această luptă, care va fi extrem de grea. Îmi asum candidatura pentru funcţia de primar al municipiului Braşov cu onoare şi încredere. Am încredere că vom face o echipă frumoasă şi vom câştiga alegerile. Avantajul nostru este că suntem cinstiţi”, a spus Radu C. Bădiţă. Întrebat de jurnalişti cum crede că va reuşi să-i ia locul lui George Scripcaru, el a răspuns: „Prin cinste şi corectitudine”.

Respect pentru oameni şi soluţii pentru problemele lor

Preşedintele Organizaţiei Municipale a UNPR Braşov, Ovidiu R. Fodor, a ţinut să menţioneze că pentru alegerile de anul viitor este nevoie de o organizare exemplară. „În toate demersurile noastre va trebui să oferim electoratului ceea ce îşi doreşte cel mai mult de la clasa politică. Va trebui să oferim respect. Respect pentru cetăţeni şi problemele lor. Doar dacă electoratul va fi convins că ştim care sunt problemele braşovenilor şi că avem soluţii, doar atunci vom beneficia de încrederea lor şi de prezenţa serioasă la vot. De aceea, mesajul nostru trebuie să fie simplu şi onest, dar mai ales logic. Sunt sigur că cea care ne va duce pe drumul cel bun este credinţa, care ne va pune în postura de învingători”, a spus Ovidiu R. Fodor.

Dialogul cu societatea civilă stă la baza

dezvoltării UNPR

Invitat din partea conducerii UNPR a fost senatorul Sorin Serioja Chivu. Acesta a ţinut să sublinieze importanţa dialogului social cu sindicatele, oamenii şi societatea civilă, astfel încât programele acestei uniuni să fie cât mai adaptate nevoilor româneşti.

„Noi suntem deschişi dialogului social pentru că vorbim cu oamenii. UNPR a lansat, prin cuvântul lui Cristian Diaconescu, «Mişcarea Civică Progresistă», adică platforma pentru un dialog permanent cu societatea civilă. Totodată, vreau să vă felicit pentru modul în care aţi activat în acest an şi jumătate”, a spus senatorul Sorin Serioja Chivu, care a accentuat faptul că UNPR s-a transformat într-o mişcare progresistă, care militează pentru dezvoltarea proiectelor economice, sociale şi politice.

„Trebuie să vă spun că a fost un sacrificiu pentru noi să ne alăturăm actualei guvernări. Pentru că este un sacrificiu. Noi nu suntem trădători. Eu am plecat în 2009 din PSD, structura definită acum de Mircea Geoană ca fiind «Jaf Naţional». Vreau să fiţi mândri de noi că am susţinut acest guvern care a luat şi măsuri dure, dar care au stabilizat ţara din punct de vedere economic”, a mai spus senatorul UNPR. „Nu aveam nevoie de haos în ţară, şi tocmai de aceea a fost nevoie de prezenţa noastră la guvernare, pentru a asigura stabilitate”, a mai punctat acesta.

Candidaţi proprii şi la locale, şi la parlamentare

Gabriel Oprea, preşedintele UNPR, le-a transmis colegilor de la Braşov că UNPR este un partid independent, o forţă politică care va avea proprii candidaţi la alegerile locale şi parlamentare de anul viitor: „UNPR se dezvoltă urmând trei vectori principali: disciplină, diplomaţie şi dialog social. Urmând aceste principii, este normal să avem proprii candidaţi la alegerile de anul viitor, pentru că în UNPR avem oameni valoroşi, care au făcut ceva pentru societate până acum. Iar faptul că au ales să intre în politică prin UNPR înseamnă că formaţiunea noastră este o adevărată forţă politică”.

Declaraţiile invitaţiilor speciali la Conferinţa Judeţeană a UNPR Braşov:

„Colaborarea cu UNPR sper să fie benefică pentru toţi cetăţenii acestei ţări”.

Gheorghe Andone – Partida Romilor „Pro Europa”

***

„Din punct de vedere al sindicatelor am avut o colaborare bună cu Marian Sârbu pe când era ministrul al Muncii când s-a lucrat la codul muncii cel vechi. Eu cred că dumneavoastră o să vă ţineţi de cuvânt cu ceea ce aţi promis. Iar la începutul anului 2012 să vă bateţi ca legea pensiilor să fie respectată. E adevărat că există această criză mondială şi că noi suntem în criză, dar cred că veţi găsi resursele pentru ca această lege să fie respectată. Sper să aveţi un procentaj mare în alegeri şi să intraţi în Parlament pentru a ne putea baza pe sprijinul dumneavoastră”.

Gheorghe Apostu, lider BNS Braşov

***

„Vă transmit din partea Organizaţiei Municipale a PDL Braşov salutul colegilor mei. Aţi crescut frumos în acest an şi vă anunţă că aveţi în Organizaţia Municipală a PDL Braşov un partener. Sper ca la sfârşitul anului 2012 să bem împreună un pahar cu şampanie pentru că victoria va fi a noastră”.

Gabriel Andronache, deputat PDL

Monitorul de Fagaras - ,,Conducere iresponsabilă la Făgăraş“

Senatorul Marian Rasaliu critică deciziile primarului de la Făgăraş, Sorin Mănduc Parlamentarul spune că declaraţiile de presă ale edilului de la Făgăraş sînt mincinoase şi nu fac decît să-i acopere acestuia fuga de răspundere

Făgărăşenii au rămas fără căldură în locuinţe deşi afară temperaturile au scăzut cu pînă la 9 grade Celsius sub zero. Şi asta pentru că Ecoterm a refuzat să furnizeze agent termic pentru majoritatea locatarilor de la bloc ale căror apartamente sînt racordate la sistemul public centralizat. Din cele 3400 de locuinţe care depind din punct de vedere al agentului termic de Ecoterm mai mult de jumătate sînr afectate de decizia regiei de a nu furniza căldură. Pe de o parte conducerea Ecioterm invocă facturile neplătite de restanţieri şi care se ridică la multe miliarde de lei vechi, dar pe de altă parte colapsul financiar al regiei marcat de subvenţiile neachitate de Guvern şi CL Făgăraş. Cu toate acestea, făgărăşenii care stau în frig în locuinţe şi care n-au ales vreo sursă alternativă de încălzire, spun că este inuman şi ilegal ceea ce face conducerea Ercoterm şi implicit conducerea municipiului.

Gazeta de Cluj - Calin Stoia, prieten cu Nicoara

Conform unor surse, numele fostului presedinte al consiliului judetean Cluj, Marius Nicoara, apare de nenumarate ori in cadrul interceptarilor telefonice ale SRI in legatura cu omul de afaceri Calin Stoia. Cei doi, fiind prieteni buni si vechi, au facut de-a lungul timpului multe afaceri profitabile, ajutandu-se reciproc.

Din cate se pare, Marius Nicoara este foarte suparat si bulversat in ultima perioada, necunoscand cu exactitate ce se afla in dosarele vicepresedintelui CJ Radu Bica si a primarului Sorin Apostu, datorita prieteniei care il leaga de Calin Stoia, administratorul firmei de salubritate Brantner-Veres,. Inca din 2005, pe cand era presedintele Consiliului Judetean, Marius Nicoara este implicat in multe dintre interceptarile omului de afaceri Calin Stoia. Marius Nicoara a fost vazut de multe ori alaturi de Calin Stoia, in diferite locatii, chiar plecand in concedii impreuna, facilitandu-ia cestuia multe contracte cu primariile din judetul Cluj, „pastorite” la acea vreme de Marius Nicoara . Acesta din urma se pare ca i-a obligat pe primari sa incheie contracte de salubritate cu firma lui Calin Stroia, unde este actionar inca un prieten de-al lui Marius Nicoara, Eugen Veres. Marius Nicoara si-a petrecut vacante luxoase atat la caldura, in Dubai, cat si in sezonul rece la schi in Austria sau Germania, multe dintre acestea in compania omului de afaceri Calin Stoia. Marius Nicoara nu a fost departe nici de asigurarile de la RATUC, unde in perioada 2004-2008, in schimbul mentinerii in functia de director al lui Liviu Neag, acesta a asigurat prin intermediar si diversi brokeri intregul parc auto. Interesant este faptul ca atunci cand Andrei Dandos, un tanar liberal care, facand parte din cadrul Consiliului Administrativ a RATUC, a cerut sa-i fie comunicate date cu privire la asiguratorii de la institutie, sumele aflate in joc, precum si nume si prenume in acest sens, acesta a fost rapid inlocuit din functie pentru a nu-l pune in lumina proasta pe directorul Liviu Neag.

Surse din cadrul PNL declara ca avansul pentru Mercedesul Seria S a lui Marius Nicoara, cumparat in perioada 2005-2006, a fost achizitionat din banii luati de la contractele cu gunoaie ale lui Calin Stoia, din comisioanele provenite din asigurarile de la RATUC, precum, si din contractele desfasurate cu fiul fostului presedinte al Consiliului Judetean, Serban Gratian.

Marius Nicoara nu se dezminte si lanseaza noi fluturasi

Precum in afaceri, si in politica Marius Nicoara practica aceleasi manevre neortodoxe de care a dat dovada de nenumarate ori. In timp ce in anul 2007 cumpara din bani proprii un numar de 50.000 de reviste Can-can care-l infatisau pe premierul Emil Boc impreuna cu presupusa amanta, a doua zi dupa anuntarea retinerii vicepresedintelui Consiliului Judetean Radu Bica, acesta a aruncat pe piata 30.000 de fluturasi care-i infatisau pe Radu Bica si pe Alin Tise drept fiind „teparii” Clujului. De aceasta data, dupa arestarea primarului Sorin Apostu, Marius Nicoara a organizat o intrunire in centrul orasului unde il numea pe acesta drept fiind primarul „fifty-fifty” si spagar. Este de remarcat faptul ca pana si in acest moment, Marius Nicoara nu a iesit public sa se declare oficial impotriva lui Sorin Apostu, preferand insa sa o delege pe avocata Steluta Cataniciu ca aceasta sa ceara demisia primarului in conferinte de presa sau la emisiunile televizate. Si de aceasta data, Marius Nicoara a apelat la tactica sa favorita, aceea de a induce in eroare marea masa a oamenilor, aruncand pe piata 30.000 de fluturasi in care de aceasta data sunt infatisati premierul Emil Boc si primarul Sorin Apostu, drept cei responsabili cu gradul ridicat de coruptie din politica locala.

Marius Nicoara, model pentru baietii lui de incredere

Firma SIAB Development SRL controlata de catre Mircea Abrudean ofera servicii de consultanta si de proiectare in privinta obtinerii de fonduri europene pe celebra Masura 322. Conform site-ului oficial, compania “vine in sprijinul autoritatilor publice locale in efortul lor de dezvoltare a comunitatilor locale si furnizeaza o expertiza completa in proiectele de investitii”. Exista multe companii de consultanta pe piata, insa putine dintre acestea ajung sa detina cifre de afaceri an de an de sute de mii de lei si contracte cu nenumarate primarii. Prin intermediul SIAB Development SRL, Mircea Abrudean, impreuna cu nasul sau Marius Nicoara primesc inapoi practic banii alocati primariilor PNL din fondurile Consiliului Judetean sau de la Guvern. Pe acest sistem, firma de consultanta a obtinut contracte de consultanta cu primariile din Vad, Catcau, Mica, Taga, Geaca, Vulturi, Borsa, Recea, Bontida, Gilau, Belis sau Garbau. Contra Primariei Ploscos, comuna natala a altui liberal de succes, Liviu Miclaus, firma lui Mircea Abrudean a chiar deschis o actiune in instanta in fata Judecatoriei Cluj, obiectul fiind o somatie de plata. Impreuna cu finul sau, Marius Nicoara obliga primarii liberali sa incheie contracte de consultanta pe fonduri europene, precum si pentru proiecte de achizitii si licitatii publice. Conform datelor furnizate de catre site-ul listafirme.ro, compania SIAB Development a avut in 2009 o cifra de afaceri de 789.738 lei cu un profit de 135.496 de lei iar in anul 2010 a avut o cifra de afaceri de 621.041 de lei cu un profit de 124.705 de lei. Curios este faptul ca in ciuda crizei economice, firma finului lui Marius Nicoara a crescut constant, concludent in acest sens fiind faptul ca in 2008 compania realiza o cifra de afaceri de abia 11.800 de lei cu un profit de 8976 de lei. Conform aceluiasi site firma nu are obligatii restante la buget si nu este publicata in buletinul insolventei. Tot prin intermediul aceleiasi firme, Marius Nicoara a beneficiat si de un proiect care viza construirea unei pensiuni in comuna Sacuieu, satul Rogojel.

Relatia stransa dintre presedintele PNL Cluj Marius Nicoara si finul acestuia, Mircea Abrudean, pare a-l deranja pe fostul favorit al lui Nicoara, Liviu Miclaus. Conducandu-i masina lui Nicoara, Liviu Miclaus a avut si el parte de o ascensiune fantastica, devenind in scurt timp unul dintre cei mai de succes tineri intreprinzatori din oras. Si pentru el, totul a inceput in anul 2004 cand Marius Nicoara castiga presedintia Consiliului Judetean Cluj. Cu sprijinul noului presedinte de la CJ, Liviu Miclaus a fost angajat la RAADPP Cluj, sub comanda lui Berche Ion, directorul de la acea vreme, ulterior lipindu-se, tot prin Marius Nicoara, de un post caldut de director la Hotel Victoria si in consiliul de administratie al Aeroportului International Cluj-Napoca. Tot prin grija lui Marius Nicoara, Liviu Miclaus a ajuns presedintele TNL Cluj, fara ca acesta sa fi muncit pe branci sau sa fie dorit efectiv de catre tinerii liberali, fiindu-i destula experienta ca sofer. Ajuns presedinte la tineret, consilierul judetean Liviu Miclaus nu a reusit in acea perioada sa se remarce cu nimic concret, atat doar cu afacerile pe care acesta le facea cu cunoscutul sau prieten Bogdan Marisca. Cei doi s-au ocupat cu de toate, de la asfaltari, pietruiri de drumuri si chiar investind o suma considerabila in reamenajarea stadionului Ion Moina inainte ca acesta sa fie daramat.

Oltenia - 28 noiembrie 2011

|

Gazeta de Sud - Cine mai munceşte în Oltenia?

Gazeta de Sud - Cum se pierd zeci de milioane de euro

Oltenasul - Brokerul Oprea, către guvernanţi: E cel mai prost moment să vindeţi complexurile energetice

Exclusiv Gorj - Finii senatorului Voicu plombează gropile din DN66

Ancheta de Olt - Primarii PD-L cad ca mãrgelele

Gazeta de Sud - Cine mai munceşte în Oltenia?

Numărul angajaţilor din cele cinci judeţe ale regiunii totalizează aproape cât populaţia Craiovei. În Dolj mai sunt puţin peste 120.000 de salariaţi, iar raportul între angajaţi şi pensionari este de circa 1:1,6.

Persoanele care reuşesc să îşi păstreze un loc de muncă sunt tot mai puţine de la un an la altul. Şi nu din vina lor... Situaţia economică precară a împins companiile la reduceri masive de personal în 2010. Persoanelor disponibilizate din mediul privat li se alătură şi cele restructurate din rândul bugetarilor. Pentru aceştia din urmă, nici 2012 nu va fi unul liniştit, ci ar putea să vină cu noi restructurări, după cum anunţă responsabilii de la Bucureşti. Potrivit statisticilor, în Oltenia numărul celor care au un loc de muncă a ajuns să fie aproape jumătate din numărul celor care munceau în anul 1990.

Mai puţini salariaţi în Oltenia

În anul 2010, numărul mediu al salariaţilor din Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia se cifra la 363.808 persoane reprezentând 8,3% din nivelul naţional. Practic, în întreaga regiune geografică au rămas angajaţi puţin mai mult decât numărul total al locuitorilor Craiovei. „În perioada tranziţiei se constată diminuarea drastică a numărului salariaţilor, anul 2010 reprezentând puţin peste jumătate din nivelul anului 1990. Faţă de anul anterior, numărul mediu al salariaţilor a fost inferior cu 9,3% (-37.322 persoane)“, a precizat (în cadrul studiului) directorul executiv al Direcţiei Regionale de Statistică Dolj, Mariana Tănase. Ca şi număr efectiv de salariaţi, anul trecut au existat în regiunea Olteniei 374.930 de oameni angajaţi.

A scăzut drastic numărul angajaţilor din industrie şi construcţii

Potrivit datelor de la Statistică, scăderi ale numărului mediu al salariaţilor pe regiune s-au înregistrat în: industrie (-15.959 persoane) - îndeosebi în industria prelucrătoare (-13.148 persoane), construcţii (-5.112 persoane), comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (-4.469 persoane), transport şi depozitare (-2.484 persoane), administraţie publică (-1.619 persoane), învăţământ (-1.527 persoane), agricultură, silvicultură şi pescuit (-1.277 persoane), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (-1.086 persoane), hoteluri şi restaurante (-1.080 persoane). De asemenea, diminuări importante de personal s-au înregistrat în activităţile de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-744 persoane), sănătate şi asistenţă socială (-726 persoane), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-343 persoane), intermedieri financiare şi de asigurări (-294 persoane), informaţii şi comunicaţii (-209 persoane).

Dacă nu va mai lovi un nou val de criză, disponibilizările de amploare s-ar mai tempera.

Un salariat la aproape doi pensionari

În judeţul Dolj există mai mulţi pensionari decât angajaţi. Cu alte cuvinte, raportul între numărul de salariaţi şi cel de pensionari este de aproximativ 1:1,6, în ciuda faptului că a scăzut atât numărul angajaţilor, cât şi cel al pensionarilor. Casa Judeţeană de Pensii (CJP) Dolj informează că în anul 2009 erau înregistraţi în Dolj 197.287 de pensionari, iar în 2010, numărul lor scăzuse la 194.638. În primele zece luni ale anului 2011, numărul pensionarilor doljeni s-a mai redus cu 5.629 de persoane faţă de 2010. Aşadar, la ora actuală sunt înregistraţi în Dolj 189.009 pensionari. Potrivit oficialilor CJP Dolj, numărul de pensionari s-a redus ca urmare a deceselor - aceasta fiind principala cauză a diminuării numărului de persoane pensionate -, ca urmare a depensionărilor, dar şi pentru că unii dintre oamenii ieşiţi la pensie s-au mutat în alte judeţe. CJP Dolj informează că pe primele zece luni ale acestui an au fost depensionate 680 de persoane în tot judeţul, care nu s-au mai încadrat în gradul de invaliditate avut anterior revizuirii medicale.

Efectivul salariaţilor din Oltenia

Dolj: 120.773 persoane;

Gorj: 73.469 persoane;

Mehedinţi: 41.401 persoane;

Olt: 62.340 persoane;

Vâlcea: 76.947 persoane.

Total salariaţi în regiune: 374.930 de persoane

*Date furnizate de Direcţia Regională de Statistică Dolj

Numărul pensionarilor din Dolj*

2009: 197.287 persoane;

2010: 194.638 persoane;

31.10.2011: 189.009 persoane.

*Date furnizate de CJP Dolj

Gazeta de Sud - Cum se pierd zeci de milioane de euro

Primăria comunei Şimian şi Consiliul Judeţean Mehedinţi sunt pe cale să piardă pentru început aproape 20 de milioane de euro, iar în anul 2012 alte 50 de milioane de euro. Banii sunt veniţi pe un proiect european pentru amenajarea unui port turistic la intrare în comuna Şimian, iar ulterior reamenajarea Insulei Ada-Kaleh din mijlocul Fluviului Dunărea. Primăria Şimian, într-o şedinţă de consiliu local, a votat înstrăinarea terenului destinat portului turistic, iar acum autorităţile judeţului sunt în imposibilitatea de a pune în aplicare proiectul. „Din păcate, terenul respectiv aparţine Primăriei Şimian, iar Prefectura Mehedinţi nu poate să facă nimic din această poziţie. Am primit foarte multe reclamaţii de la diferite persoane care au avut sau au teren în zona respectivă şi care s-au trezit cu alţi proprietari pe terenul lor. În anul 2007 a fost dată o hotărâre de Consiliu Local la Şimian de trecere din domeniul public în domeniul privat, iar prefectul de la acea vreme nu a atacat hotărârea respectivă, lucru pe care eu nu l-aş fi lăsat aşa. Acum, primarul Ion Ghinescu se foloseşte de acea hotărâre şi împroprietăreşte pe toată lumea“, a declarat Ion Mîţu, prefect de Mehedinţi. Pe terenul de la malul Dunării, Primăria Şimian a avut de la început un interes ascuns. Vechii proprietari care au fost expropriaţi odată cu construcţia barajului PF I au fost omişi cu intenţie, iar împroprietăriţi au fost mai mulţi cetăţeni care nu au deţinut niciodată pământ în zona respectivă, proprietari care au vândut imediat la alţi doritori pământul. „Ce se întâmplă cu terenurile de la Şimian este cusut cu aţă albă chiar de primarul Ghinescu. Pământul respectiv dispare câte puţin peste noapte şi apar ca şi proprietari nume necunoscute care niciodată în viaţa lor nu au avut teren acolo. Suntem 14 familii care avem pământ prin moştenire în zona respectivă şi primăria a vândut efectiv cui nu trebuia. Măcar dacă cei care au fost împroprietăriţi ar fi făcut ceva pentru comunitate acolo“, a spus un proprietar care nu se mai găseşte pe listele primăriei că ar avea pământ pe terenul de la intrare în comuna Şimian.

Interesul pentru terenul de la malul Dunării a fost foarte mare

Fiind în joc bani europeni, cei din primărie au ştiut că autorităţile judeţului vor plăti oricât pentru expropriere să îşi ducă la bun sfârşit proiectul. Cu toate acestea, primarul comunei Şimian, Ion Ghinescu, a împroprietărit mai mulţi cetăţeni în zonă. „Primăria Şimian are un deficit de teren de 480 de hectare pentru că Severinul, cu timpul, a ocupat terenul comunei cu diferite lucrări ale Hidroelectrica, şi nu numai. Eu am de soluţionat 700 de cereri de fond funciar. Având în vedere că în unele cazuri s-au dat sentinţe judecătoreşti a trebuit să le pun în aplicare, deci nu am făcut nimic ilegal. Toate acuzele care mi se aduc nu sunt decât nişte gogoriţe ale preşedintelui CJ Mehedinţi, Marius Bălu, care probabil că vrea să pună mâna pe căi neortodoxe pe o parte din teren, dar să îşi vadă de bucătăria lui. Sunt un primar incoruptibil şi nu am făcut nimic în afara legii“, a declarat Ion Ghinescu, primarul comunei Şimian. Prefectul judeţului Mehedinţi spune că hotărârea Primăriei Şimian va fi atacată în instanţă pentru că este vorba despre milioane de euro la mijloc, bani europeni. „Este vorba despre un proiect european cu foarte mulţi bani, mai bine de 15 milioane de euro, nu ştiu exact suma, dar din păcate se pare că primarul şi comisia locală de la Şimian nu înţeleg care este beneficiul unui port turistic la Dunăre pentru judeţul nostru şi bineînţeles pentru comuna Şimian. Dar dacă la mine va ajunge un act prin care se vrea o împroprietărire dubioasă voi ataca orice act“, a declarat Ion Mîţu, prefect de Mehedinţi. O parte din investitorii care şi-au exprimat dorinţa de a ridica obiective turistice pe Insula Şimian au venit în Mehedinţi, dar nu au fost lăsaţi să ajungă pe terenul care are acum alţi proprietari.

Oltenasul - Brokerul Oprea, către guvernanţi: E cel mai prost moment să vindeţi complexurile energetice

Senatorul PNL Mario Ovidiu Oprea, fost broker de meserie, avertizează Puterea că scoaterea la mezat a pachetelor de acţiuni deţinute de stat la unităţile din industria energetică nu e recomandată în acest moment.

Parlamentarul de Dolj se arată deranjat în primul rând de secretomania care guvernează demararea procesului de privatizare a unităţilor din sistemul energetic, opoziţia aflând de planurile Guvernului de a “mărita” societăţile din domeniu taman de la şeful misiunii FMI în România.

“Foarte interesant este faptul că săptămâna trecută Ministerul Economiei, într-un comunicat de presă, anunţa lista societăţilor ce urmează să se privatizeze prin vânzarea pachetului majoritar, dar această listă nu includea aceste noi companii ce urmează să se înfiinţeze. Întrebat de acest lucru, Jeffrey Franks a răspuns că a stat de vorbă cu preşedintele Băsescu şi că are un acord special cu şeful statului pentru aceste două companii”, a declarat Mario Ovidiu Oprea.

Senatorul PNL spune că partidul său nu este, din principiu, împotriva privatzizării, fie ea şi în sistemul energetic, dar ca are serioase obiecţii cu privire la momentul ales de guvernanţi pentru trecerea companiilor energetice în proprietate privată.

“Revenind la complexul oltenia, acesta ar urma să devină cel de-al doilea producător de energie electrică din ţară, după Hidroelectrica şi va fi format din complexurile – Turceni, Rovinari şi Craiova, precum şi de minele de lignit din zonă. PNL nu este împotriva privatizării, partidul naţional liberal este pentru privatizare, mai ales atunci când aceste tranzacţii au loc pe piaţa organizată, cum este piaţa de capital prin bursa de valori. Nu există licitaţie mai transparentă decât aceea efectuată prin bursa de valori. Este un tip de tranzacţie care oferă avantaje tuturor, începând cu investitorul şi terminând cu emitentul acestor acţiuni mai ales atunci când au loc şi adiţii de capital ce vor putea să aducă beneficii emitentului prin ofertă publică de vânzare. Momentul pe care statul şi-l alege să facă această tranzacţie nu este unul oportun”, a mai spus Oprea.

Dificultăţile în privatizarea profitabilă a unităţilor din domeniul energetic este legată, atât de nivelul general al burselor, cât şi de pietrele de moară atârnate de guvern de gâtul complexurilor energetice, respectiv societăţile din industria extractivă.

“Problema este că vânzarea făcută în acest moment ar fi la un preţ foarte scăzut din cauza problemelor care sunt create la bugetul de stat. Ori aceste probleme nu sunt create de sistemul energetic, ci de regiile statului – regia lignitului, regia huilei. Orice potenţial investitor, orice potenţial investitor, ştie clar de aceste probleme şi este normal să-şi dorească să cumpere aceste acţiuni cu preţul cel mai mic posibil, ceea ce nu ar fi avantajos pentru stat. Desigur se pune întrebarea referitoare la cum aflăm care este momentul oportun. El este cu atât mai apropiat cu cât aceste probleme sunt diminuate. Orice broker le poate spune că în acest moment sunt cele mai mici preţuri. Statul ar mai putea să păstreze în proprietate o bună perioadă de timp aceste acţiuni, ar putea continua aşa până ar identifica momentul oportun pentru înstrăinarea acestor acţiuni. Hidroelectrica este pe profit, pe când regia huilei a acumulat la bugetul de stat datorii de aproximativ 1 miliard de euro”, a precizat Oprea.

Exclusiv Gorj - Finii senatorului Voicu plombează gropile din DN66

Drumul naţional DN66 pe tronsonul Rovinari-Bumbeşti-Jiu va beneficia de nişte lucrări în perioada următoare. Evident, nu de asfaltare, aceasta urmând să se facă abia de la jumătate anului încolo, dacă lucrurile merg bine. Până atunci, o firmă se va ocupa de plombarea gropilor de pe cei 35 de kilometri de drum, aceasta fiind Gecor SA din Călugăreni, Giurgiu. Firma aparţine finilor senatorului arestat pentru fapte de corupţie Cătălin Voicu.

Reprezentanţii Secţiei de Drumuri Naţionale Târgu-Jiu spun că pentru plombarea gropilor a fost semnat un act adiţional cu firma Gecor SA, aceasta fiind una din companiile care are contract cu Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Craiova pentru deszăpezirea şoselelor naţionale din Gorj. Societatea este una de notorietate, având în vedere că în acţionariatul său sunt finii unui senator arestat pentru corupţie. Astfel, firma este controlată de către Gheorghe Cusa, finul senatorului PSD, Cătălin Voicu, şi de soţia acestuia, Ioana Cusa. Începând cu anul 2004 şi până în anul 2007, din acţionariatul acestei societăţi comerciale a făcut parte şi Gherghina Voicu, mama senatorului Voicu, aceasta deţinând chiar jumătate din acţiunile firmei. Societatea are ca obiect de activitate asfaltări şi construcţii. Actualii acţionari ai firmei Gecor deţin, în familie, mai multe societăţi. În anul 2008, familia Cusa a finanţat Partidul Democrat Liberal cu suma de 100 de milioane de lei vechi. Ion Dina, şeful SDN Târgu-Jiu, a precizat că este vorba de „un adiţional” care prevede „plombarea a 77.000 de metri pătraţi, reprezentând reabilitări pe aproximativ 11 din cei 35 de kilometri de drum”. Totodată, Dina menţionează că pentru fiecare metru pătrat de gropi plombate se vor plăti 23 de lei. Asta înseamnă că firma va încasa nu mai puţin de 17 miliarde de lei vechi pentru aceste lucrări.

Societatea este lider al unei asociaţii formată din cinci firme care vor încasa peste 130 de miliarde de lei vechi pentru efectuarea lucrărilor de deszăpezire pe cei 342 de kilometri de drumuri naţionale din Gorj.

Ancheta de Olt - Primarii PD-L cad ca mãrgelele

Vâlcov, cap de afiş pe lista neagrã a DNA!

11 sunt la numãr! Unsprezece primari PD-L care pot fi oricând ridicaţi şi bãgaţi la dubã. Mitã, abuz în serviciu, trafic de influenţã, mai mulţi termeni, aceeaşi conotaţie – corupţie.

Edilii portocalii fug ca dracii de tãmâie în aceastã perioadã care a înnebunit întreaga pleiadã de locotenenţi ai premi­erului Emil Boc. Vin şi dau cu subsemnatul pe rând, ca la recrutare, numai cã încorporarea ar putea fi mai trainicã pentru unii dintre primarii pedelişti.

Cap capete ca frunzele copacilor înaintea venirii iernii. Rând pe rând, cei vizaţi de DNA sunt chemaţi la audieri sau reţinuţi preventiv pentru modul fraudulos în care au condus comunitãţile în fruntea cãrora au fost aleşi sã pãstoreascã. Apostu de la Cluj şi Scripcaru de la Braşov au cãzut deja în laţul pregãtit de organele de control şi, potrivit anchetatorilor, nominali­zãrile pentru cel mai corput primar din România nu se opresc aici.

Din lotul lãrgit pe care televiziunile centrale îl prezintã cu frenezie în cadrul talk-show-urilor, face parte şi Darius Vâlcov. Poza primarului Slatinei troneazã la loc de cinste printre cei mai abili storcãtori de bani de la bugetul de stat şi fonduri europene. Chiar dacã este mai tânãr decât ceilalţi nominalizaţi la marele premiu al magistraţilor, Vâlcov aratã o perseverenţã demnã de invidiat. Este primul pe lista neagrã a DNA.

Poza lui Vâlcov este prima pe harta imaginatã de moderatorii emisiunilor în care se discutã aprins despre viitorii posibili reţinuţi. Iatã, deci, cã flerul şi carisma primarului l-au propulsat, din nou, primul între primii. Cel mai buni dintre cei buni. Spre bucuria colec­tivã, Vâlcov nu are prea mari şanse de scãpare şi, din câte se pare, şansa ca edilul sã intre la zdup este destul de mare. Liderul democrat-liberarilor olteni ar fi intrat în dizgraţia şefilor de la centru, dupã ce primarul a ameninţat cã-şi va da demisia dacã nu îi sunt satisfãcute anumite doleanţe politice. Iar acest lucru a deranjat superiorii. Sunt porniţi sã-i arate mârtanul membrului de partid, indiferent de consecinţe, prietenii sau rudenii.

Vâlcov merge braţ la braţ cu Stãnescu

Primarul a fost zilele trecute plecat în afara graniţelor ţãrii, pro­babil cu gândul la meditaţie şi purificare. Nimeni nu cunoaşte exact motivul pentru care edilul a ales sã petreacã câteva zile în Occident, însã întoar­cerea în ţarã nu i-a priit sub nicio formã primarului nostru. Dureri de burtã şi ameţeli l-au cuprins pe primar când şi-a vãzut portretul afişat alãturi de ceilalţi omologi din ţarã. Lista cu primarii pedelişti rãmâne deschisã oricãrui rezultat, chiar dacã deocam­datã nimic nu pare sã tulbure activi­tatea primarului aflat la apusul celui de-al doilea mandat. Pe viitor, însã, perspectiva s-ar putea modifica în funcţie de bãtãile din aripi ale celui care dicteazã arestãrile şi eliberãrile din celulele întuneacoase, Traian Bãsescu. Ar fi prea frumos sã-i vedem pe Vâlcov şi Stãnescu ţinându-se de mânã pe holurile DNA. Ar fi… Puterea şi opoziţia într-un acord perfect pe ritm de zãbrele imposibil de tãiat cu lama.

Dosar dosit, corupţie la vedere

Dacã unii dintre primarii care se perindã pe la sediul DNA au dosarele transpirate, Darius Vâlcov nu se poate lãuda cu un dosar la vedere. Deşi, conform unor surse judiciare, capetele de acuzare sunt evidente şi nu existã nicio marjã de eroare în ceea ce priveşte corectitudinea adunãrii probelor din interceptãri telefonice şi documente care alãctuiesc rechizitoriu solid al acuzãrii.

P.S. Ce ar putea mânca Vâlcov în arest

Pentru unul ca Vâlcov care este pesemne obişnuit cu mâncãruri fine ar fi un adevãrat chin sã trãiascã în arest din mâncarea oferitã de gardieni. Iahnie de fasole, mâncare de cartofi, supã cu tãieţei şi ceva carne în weekend ar da peste cap metabo­lismul primarului rãsfãţat cu mâncã­ruri alese la Monte Carlo şi în excursiile întreprinse an de an în Alpii austrieci. Cineva sã facã ceva pentru alesul norodului. Doar n-o sã-l lãsãm sã moarã de foame. Milostivenie înainte de toate. Rahat! La puşcãrie cu infractorul!

Muntenia - 28 noiembrie 2011

|

Sansa buzoiana - Ce cărţi se fac pentru candidatura la Consiliul Judeţean?

Incomod - Mii de câini au fost masacraţi în adăpostul de la Aninoasa

Giurgiuveanul - Adrian Popescu: „Numirea lui Niculae Bădălău este nestatutară! Cred că PSD ar fi trebuit să-l pună interimar pe Tudorel Ţone...!”

Giurgiuveanul - Consiliul Judeţean Giurgiu dă în administrare o centrală termică

Obiectiv Ialomita - Feteștenii vor asfaltări și pietruiri de drumuri mai mult decât un sediu nou de primărie

Sansa buzoiana - Ce cărţi se fac pentru candidatura la Consiliul Judeţean?

După trei luni de "bălăcăreală" în presă, social-democraţii buzoieni par tot mai siguri că li se va ceda candidatura la C.J., în timp ce liberalii sînt tot mai năuciţi de atitudinea partenerilor din Uniune

"Colegii de la PSD par să facă jocul de la PD-L şi UNPR", este de părere preşedintele PNL Buzău, deputatul George Scutaru, vizavi de solicitarea cu vehemenţă a partenerilor social-democraţi din USL de a-şi revendica candidatura la Consiliul Judeţean pentru actualul preşedinte al C.J., Victor Mocanu. Liberalii sînt convinşi că nimic nu se mai poate schimba în ceea ce priveşte candidatura senatorului Cristi Bîgiu la şefia CJ. "Domnul Victor Mocanu nu va fi candidat la Consiliul Judeţean din partea USL... Există o vorbă care spune că mortul nu se întoarce de la groapă, iar domnul Mocanu nu va fi niciodată candidatul Uniunii Social Liberale pentru preşedinţia Consiliului Judeţean", a declarat George Scutaru. Cu două ore mai devreme liderii PSD Buzău susţineau, însă, contrariul într-o conferinţă de presă la sediul organizaţiei judeţene, convinşi că, în decembrie, liderii USL de la Centru, vor descinde la Buzău, pentru a tranşa situaţia candidaturii la CJ. "La Buzău avem o singură problemă...Eu cred că va fi depăşită. Totul pleacă dintr-o cerere incorectă a partenerilor de aici de la Buzău vizavi de candidatura la CJ. Ea va fi rezolvată într-un timp optim pentru că ea nu este în concordanţă cu acordul. Evident, candidatura trebuie să aparţină partidului nostru şi atunci şi toate lucrurile se vor rezolva între noi şi vom putea să atacăm alegerile aşa cum trebuie", a mai spus primarul Boşcodeală.

"Ca să iasă senator, va avea nevoie de sprijinul nostru"

Acesta nu a omis să reamintească că neînţelegerile au plecat de la "o cerere incorectă din partea PNL", care va fi remediată odată cu nominalizarea ca şi candidat a preşedintelui în funcţie al CJ, Victor Mocanu. În aceste condiţii, Constantin Boşcodeală a mai spus că este convins că senatorul Cristi Bîgiu îi va acorda tot sprijinul necesar lui Victor Mocanu, pentru că "domnul Bîgiu, ca să iasă senator va avea nevoie de sprijinul nostru în mod serios, pentru că dumnealui este senator pe două colegii. Pe unul a votat majoritar PNL, dar pe unul a votat majoritar PSD". În schimb liberalii au reiterat că nu este loc de noi negocieri, iar ce s-a stabilit rămîne bătut în cuie, mai ales că nu mai este timp. "Nu consider un gest de maturitate politică faptul că cineva mai poate să creadă că se poate schimba un protocol semnat la nivel naţional", a spus Cristi Bîgiu care a precizat că nu are în plan o candidatură dublă, şi la CJ şi pentru un nou mandat de senator pentru că şi-a luat deja un angajament. În schimb, potrivit deputatului PSD, Marian Ghiveciu, colegii din PSD de la Bucureşti sînt convinşi că este foarte greu ca Bîgiu să cîştige la Buzău. În ceea ce priveşte venirea întregii conduceri a Uniunii Social Liberale la Buzău, pentru liberali situaţia este ceva mai neclară. Ei cred că dacă această va descinde la Buzău nu o va face pentru a lămuri o situaţie deja stabilită, ci doar ca să bifeze încă o vizită prin judeţe.

Incomod - Mii de câini au fost masacraţi în adăpostul de la Aninoasa

În ultimii doi ani, peste 3000 de maidanezi au fost omorîţi în adăpostul Primăriei Târgovişte situat la Aninoasa şi aruncaţi în gropi comune săpate pe malurile Ialomiţei. Ieri, după-amiază, în zăvoiul unde au fost îngropaţi câinii s-au efectuat cercetări de către Poliţie şi Garda de Mediu, urmând ca luni să intervină şi Direcţia de Sănătate Publică şi Poliţia Veterinară. Reprezentaţii Asociaţiei „Ia-mă acasă” au venit la Târgovişte imediat ce au citit dezvăluirile din „Adevărul”.

Viorel Moise, fost angajat la Secţia Câini fără Stăpân din cadrul Primăriei Târgovişte, ne-a făcut dezvăluiri şocante. Mii de câini comunitari au fost adunaţi de pe străzi, masacraţi şi aruncaţi în gropi comune, săpate la repezeală în zăvoiul de pe malul râului Ialomiţa, în imediata apropiere a adăpostului de la Aninoasa.

Ultima acţiune de eutanasiere s-a consumat pe 18 octombrie. Bietele patrupede au fost strânse din cartierele Târgoviştei. Iubitorilor de animale li s-a explicat că acestea vor fi sterilizate şi înapoiate în oraş. Nu s-a întâmplat aşa. Spune Moise că 100 de câini maturi şi aproximativ 50 de pui au fost omorâţi.

Fostul hingher ne-a dus în crângul de pe malul râului şi ne-a arătat groapa săpată cu un escavator. În toată zona mirosea îngrozitor, iar muştele roiau. „Sunt 100 de gropi, cu peste 3000 de câini. Eu am lucrat 12 ani la acest serviciu. Ştiu ce vorbesc. Pe 18 octombrie, am mers cu inginera în zăvoi, să mai căutăm loc pentru o groapă. I-am spus că eu stau în ziua aia şi o mai ajut şi apoi nu mă mai risc, că am văzut la televizor când un cioban şi-a omorât propriul câine şi a primit trei ani cu suspendare. I-am spus şi directorului Badea că eu nu mă mai risc. Salariul mi-a scăzut, sporuri nu mai am…”, mărturiseşte Viorel Moise.

Ne-a îngrozit când ne-a dezvăluit că, acum doi-trei ani, câinii erau omorâţi injectându-li-se diluant pentru vopseluri. Apoi, s-a procurat otravă de la o farmacie veterinară.

Mediul şi DSP-ul fac anchetă la faţa locului

Adăpostul de câini de la Aninoasa se află la aproximativ 10 km de oraş. Locaţia este ascunsă în zăvoiul Ialomiţei. Un iubitor de animale cu greu ar putea să ajungă acolo, pentru a adopta un câine. Spune Viorel Moise că adăpostul a fost doar o motivaţie pozitivă, de imagine, dar în spatele lui tot timpul câinii au fost omorâţi şi îngropaţi.

Ing. Mihail Drugă, directorul Gărzii de Mediu Dâmboviţa, ne-a informat că va trimite o echipă la faţa locului, să inventarieze gropile comune şi, dacă se confirmă că mediul a fost afectat, cei vinovaţi vor fi sancţionaţi. Acelaşi demers l-a ordonat şi dr. Claudiu Dumitrescu, directorul Direcţiei de Sănătate Publică Dâmboviţa.

Dr. Sandu Tolea, şeful peste veterinarii din judeţ, spune că normal ar fi fost ca patrupedele omorâte să fie predate către Protan. „Eu nu cred chestia asta. Ştiu că a fost o perioadă când am eutanasiat, acum doi ani, când a fost rabie în Târgovişte. Câinii morţi au fost dirijaţi către Protan. Am cunoştinţă că există acest adăpost autorizat pentru câinii fără stăpân. Mai departe, nu ştiu ce se întâmplă”, declară dr. Sandu Tolea, directorul Direcţiei Sanitar-Veterinare Dâmboviţa.

Dănuţ Badea, directorul Direcţiei de Salubritate din cadrul Primăriei Târgovişte, care are în subordine şi activitatea de ecarisaj, spune că a dispus să se respecte întocmai legislaţia. Adică, animalele să fie luate din stradă, sterilizate şi returnate în oraş.

„Eu, pe toate hârtiile care au ajuns la mine, am scris să se ia măsuri conform legii. Eu sunt iubitor de câini. Eu nu o să-mi asum niciodată o asemenea răspundere. Îmi dau demisia, dacă cineva mă obligă să dau ordin să omor câinii. Dacă a făcut cineva treaba asta, trebuie să răspundă”, afirmă ing. Dănuţ Badea.

Parizer stricat, aruncat aiurea prin zăvoi

În crângul din zona adăpostului de câini de la Aninoasa, am găsit sute de batoane de parizer stricat aruncate la întâmplare. Ne-a lămurit tot fostul hingher. „A fost primit pentru Grădina Zoologică. Celor de acolo le-a fost frică să-l dea la animale, să nu moară, că era stricat. Ni l-au dat nouă, pentru câinii din adăpost. Nici ăştia nu s-au atins de parizer. Aşa a ajuns aici”, spune Viorel Moise.

Viorel Moise, fost angajat la Secţia Câini fără Stăpâni din cadrul Primăriei Târgovişte, ne-a făcut dezvăluiri şocante. Mii de câini comunitari au fost adunaţi de pe străzi, masacraţi şi aruncaţi în gropi comune, săpate la repezeală în zăvoiul de pe malul râului Ialomiţa, în imediata apropiere a adăpostului de la Aninoasa.

Protecţia animalelor a pus în mişcare autorităţile

Masacrarea câinilor comunitari în municipiul Târgovişte a indignat opinia publică naţională. Reprezentanţii asociaţiilor pentru protecţia animalelor au luat imediat poziţie.

Ieri după-amiază, s-a deplasat la Târgovişte, special pentru acest caz, Maria Beck, vicepreşedinta Asociaţiei pentru Protecţia Animalelor „Ia-mă acasă”. A mers la adăpostul de la Aninoasa. S-a cutremurat când a văzut gropile comune în care au fost aruncate cadavrele miilor de maidanezi.

„Este inuman, este degrandant pentru fiinţa umană. Cei care au hotărît să facă aşa ceva ar trebui să stea la puşcărie, nu la conducere. Ce s-a făcut la Târgovişte este o crimă. Nu este vina animalelor că sunt în stradă”, a declarat Maria Beck. La sesizarea acesteia, la faţa locului s-a deplasat şi o echipă de criminalişti din cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Dâmboviţa şi poliţiştii de la Aninoasa.

Puii au fost îngropaţi de vii

S-au ridicat probe de la ultima groapă, săpată cu escavatorul pe 19 octombrie. Acolo, după ce au fost injectaţi cu substanţe letale, au fost aruncaţi la grămadă 100 de câini maturi şi 50 de pui. S-a aflat în zăvoiul de pe malul Ialomiţei, în zona adăpostului Aninoasa, şi un comisar de la Garda de Mediu.

Luni, o comisie comună formată din reprezentanţi ai Direcţiei de Sănătate Publică şi Direcţiei Sanitare Veterinare Dâmboviţa va efectua cercetări la locul masacrului. „Singura metodă care a dat rezultate peste tot în lume presupune castrarea animalelor aflate deja pe domeniul public şi returnarea lor în teritoriul de unde au fost capturate. Este vorba despre exemplarele sănătoase şi blânde. Celelalte rămân în adăposturi, deoarece legislaţia europeană interzice cu desăvârşire omorîrea animalelor sănătoase. De asemenea, ar trebui sancţionaţi cetăţenii care le abandonează”, spune Maria Beck.

La adăpost, i-am găsit pe inginera Florina Pîrvescu şi pe doctorul veterinar Mihai Simionescu. Cel din urmă ne-a declarat că nu ştie despre acţiuni de eutanasiere a câinilor. „Eu vin doar când sunt solicitat pentru vaccinări, pentru castrări. Nu stau aici”, spune veterinarul. Florina Pîrvescu a refuzat să comenteze situaţia.

Potrivit mărturiei lui Viorel Moise, fost angajat al adăpostului, inginera Pîrvescu este cea care a injectat câinii cu substanţă letală. Iniţial, chiar cu diluant de vopseluri. „Când ne grăbeam, pe ăia mici nici nu-i injecta. Au fost îngropaţi de vii. Dimineaţa, am văzut urme, cum s-au chinuit să iasă din groapă”, afirmă Viorel Moise.

Giurgiuveanul - Adrian Popescu: „Numirea lui Niculae Bădălău este nestatutară! Cred că PSD ar fi trebuit să-l pună interimar pe Tudorel Ţone...!”

Adrian Popescu, ex-liderul PSD Giurgiu, a declarat, în exclusivitate, pentru GIURGIUVEANUL, că nu şi-a prezentat demisia la niciun for din cadrul partidului. „Nu există nicio demisie oficială a mea, iar numirea lui Niculae Bădălău este nestatutară şi ilegală!”

Adrian Popescu a mai spus că la nivelul conducerii centrale a PSD se iau măsuri fără nicio logică. „Nu am înţeles cum a fost posibil ca în momentul numirii lui Niculae Bădălău să nu se ţină cont că acesta are dosare penale şi, mai ales, că la Conferinţa Judeţeană de alegeri a adunat doar 50 de voturi. Normal, logic şi de bună cuviinţă, ar fi fost ca în locul meu să fi fost numit Tudorel Ţone, contracandidatul meu, care a avut un număr mai mare de voturi, în comparaţie cu Niculae Bădălău. Şi, oricum, imaginea lui Tudorel Ţone nu este atât de şifonată ca a lui Bădălău”, a mai menţionat Adrian Popescu.

Giurgiuveanul - Consiliul Judeţean Giurgiu dă în administrare o centrală termică

DECIZIE. Consilierii judeţeni vor stabili, miercuri, 30 noiembrie, dacă dau aviz favorabil pentru darea în administrarea Consiliului local Giurgiu a unei centrale termice de tip containerizat, a cărei achiziţionare a fost aprobată într-o şedinţă anterioară. Centrala termică care va fi trecută în administrarea municipalităţii are o capacitate de 3X125 KW şi a fost amplasată în partea de nord a oraşului. Ea va contribui la producerea şi distribuirea de căldură dar şi la reducerea pierderilor de agent termic din această zonă a municipiului.

Conform proiectului de hotărâre, care va fi dezbătut în plenul şedinţei de Consiliul Judeţean, motivul pentru care centrala termică va fi dată în administrare este legat de asigurarea serviciilor de producţie şi distribuire a energiei termice, activitate care revine, exclus, consiliilor locale, şi nu celor judeţene. Noua centrală este montată într-un container din panouri termoizolante şi va fi predată în baza unui protocol, care va fi încheiat între Consiliul Judeţean şi cel municipal.

Obiectiv Ialomita - Feteștenii vor asfaltări și pietruiri de drumuri mai mult decât un sediu nou de primărie

„Afacerea primăria”

În următorii trei ani, Feteștiul va avea stație de epurare nouă, dar și canalizare pe 90 de kilom ...

Un nou Club al pensionarilor, la Fetești

Pe parcursul acestui an, prin intermediul site-ului primăriei municipiului Fetești, www.primariafetesti.ro, a fost realizat un sondaj, prin care edilul localității, Gheorghe Catrinoiu, a dorit să afle de la cetățeni care ar trebui să fie prioritățile administrației publice locale pentru perioada imediată.

Cei 586 de participanți la chestionar au votat pentru: modernizări drumuri – asfaltări și pietruiri – 320 voturi (54,6%); construcție canalizări – 89 voturi (15,2%); extindere gaze în Fetești Oraș și Coloniști – 57 voturi (9,7%); construcție Casa de Cultură – 50 voturi (8,5%); construcție Piața Agroalimentară – 36 voturi (6,1%); construcție sediu Primărie-34 voturi (5,8%).

Primarul municipiului Fetești a declarat că „având în vedere solicitările cetățenilor, voi ține cont de acestea și în anii următori vor fi alocate fonduri mai mari pentru modernizările de drumuri ce se vor corela cu lucrările de construire a noii rețele de canalizare ce vor începe în primăvara anului 2012”.

De altfel, primăria municipiului Fetești execută, din luna octombrie, prin Direcția de Administrare a Domeniului Public, pietruirea și nivelarea străzilor din zonele Vest și Est ale cartierului Fetești Gară. Străzile care au fost nivelate și pietruite sunt: Zona Vest – 1 Decembrie; Agricuturii; Constantin D. Gherea; 22 Decembrie; Curcanilor; Dumbravei; Liliacului; Mărășești; Nicolae Titulescu; Oștirii; Plopilor; Rândunelelor; Stejarului; Mărculești; Nouă. Zona Est – Tineretului; Carpați și Fundătura Carpați.

Maramures - 28 noiembrie 2011

|

eMaramures - ABUZ - PROPRIETATI INCALCATE - Vanatorii, mai presus de Constitutie

eMaramures - FACTURA GAZ - INCALZIRE – Maramuresenii vor primi cu intarziere facturile la gaz

Sighet Online - Comunicarea Naturii în Era Digitală

Buletin de Carei - S-au desemnat reprezentanţii CL în Consiliile de Administraţie a unităţilor de învăţământ

Buletin de Carei - La Carei scad investiţiile

eMaramures - ABUZ - PROPRIETATI INCALCATE - Vanatorii, mai presus de Constitutie

O lege anticonstitutionala permite unei categorii de persoane sa dispuna de proprietati private care nu le apartin. Un sighetean lupta pentru un drept ce le este incalcat catorva sute de mii de oameni, desi acesta este garantat prin Constitutie: dreptul la proprietate.

In orice tara guvernata pe principii democratice, pe o proprietatea privata nu poate patrunde nicio persoana fara acceptul proprietarului. In Romania, acest drept este garantat prin Constitutie.

Numai ca, printre exceptiile incadrate in limitele normalitatii, la noi s-a creat, printr-o lege care contravine Constitutiei, o categorie de persoane care sunt, din acest punct de vedere, mai presus de oamenii legii. Aceaste persoane pot intra pe o proprietate privata fara acceptul proprietarului, chiar fara sa-l anunte. Adica, pot dispune dupa bunul plac de o proprietate pe care altcineva decat ei platesc taxe si impozite.

O lege anticonstitutionala: Legea vanatorii

„In Romania, este consacrat un principiu de drept care face ca niciun organ, persoana, institutie a statului sa nu poata incalca dreptul de proprietate, care este consfintit, protejat si garantat de catre Constitutie. Insa exista exceptii, acceptate de comunitatea europeana si de legiuitorul roman: mandatul de perchezitie - pe care-l emana instanta de judecata la cererea Parchetului -, combaterea de catre cei de la ISU a situatiilor de caz fortuit sau forta majora si mai exista o situatie acceptata. Printr-o dispozitie speciala, o lege din 2006 cu privire la vanatoare, se accepta accesul pe proprietatile private a vanatorilor care au autorizatie speciala de vanat sau care desfasoara activitati de intretinere a fondurilor de vanatoare, cu mentiunea ca terenul trebuie sa fie situat obligatoriu in extravilan”, a explicat avocatul Cristian Niculescu-Tagarlas.

Privind prin catarea pustii de vanatoare, situatia e normala. Insa prin prisma multor proprietari de locuinte construite la marginea padurilor, legea vanatorii este anticonstitutionala, pentru ca nici atunci cand cumperi un teren si nici cand primesti autorizatiile pentru constructia unei locuinte, nicio autoritate publica nu te avertizeaza ca pe acel teren vanatorii pot intra oricand, fara sa-ti ceara permisiunea.

„Exista o contradictie intre legislatiile aplicabile in momentul de fata. Nu exista o legislatie care sa aprobe construirea de locuinte in extratravilan, indiferent ca-s case de vacanta sau ce sunt. Nu exista documentatie pentru acest lucru! Exista o singura exceptie, pe legea 350, in care se specifica ca se poate construi in extravilanul unei localitati constructiile aferente regimurilor agricole, sau cladiri destinate activitatii silvice. Odata ce ai intocmit o documentatie urbanistica privind constructia unei locuinte in extravilan, in cele mai multe situatii terenul intra in intravilan si nu mai pot trece pe acolo vanatorii, pentru ca nu mai este in fond de vanatoare. Daca e teren extravilan are toate sansele sa fie inclus in fondul de vanatoare, dar asupra acestui lucru se pot pronunta Directia Silvica sau AJVPS”, a mai mentionat avocatul Niculescu Tagarlas.

Asadar, autoritatile nu-si fac probleme ca unui cetatean i-ar putea fi incalcat dreptul la proprietate, reglementat prin Constitutie, pentru ca in momentul in care ii dau acestuia autorizatie de constructie pentru o locuinta, includ proprietatea respectiva in intravilianul localitatii, iar vanatorii pot sa patrunda fara acceptul proprietarului doar pe terenurile din extravilan. In realitate, situatia e alta. Vanatorii sustin ca legea lor le da dreptul sa intre pentru a vana cand vor pe terenurile care nu sunt ingradite, indiferent ca sunt in intravilan sau extravilan, daca acestea sunt incluse intr-un fond de vanatoare.

„Conform legii 407, la articolul 31, alineatul 4 spune asa: “Autorizatia de vanatoare eliberata de gestionar da dreptul titularului acestuia de a vana exemplarele pentru care s-a eliberat autorizatia pe terenurile incluse in fondul cinegetic respectiv indiferent de categoria de proprietate si proprietarul acestora”, indica secretarul Clubului de Vanatoare Sighetu Marmatiei, Doru Hotea.

Si seful vanatorilor maramureseni, Ionica Pop, sustine acelasi lucru. „Pe terenurile pe care sunt ingradite, un vanator nu va intra niciodata. Pe terenurile care nu sunt ingradite se poate practica vanatoarea in mod normal si regulamentar”, a declarat directorul AJVPS Maramures.

Consultand legea vanatorii, emisa in 2006 si amendata in fiecare an dupa aceea, conform articolului 34, vanatorii au voie sa vaneze si in intravilan si chiar in zonele protejate, insa numai la solicitarea consiliului local sau a administratiei respectivei arii naturale protejate.

Omul vanat pe DJ 171

Pe langa contradictia cu dreptul consfintit de Constitutie asupra proprietatii, problema celor deranjati, abuziv, spun ei, de vanatori, implica doua componente: faptul ca acestia nu ii anunta cand vaneaza pe terenul lor, fapt care amplifica riscul impuscarii accidentale, si conditionarea de a-si imprejmui terenul pentru a scapa de invazia vanatorilor, fapt neconstitutional. Totusi, seful vanatorilor maramureseni sustine ca nu se comit abuzuri.

Plan incadrare 2010

„Cand practicam o partida de vanatoare nu avem obligatia sa anuntam proprietarii de terenuri, pentru ca acestia, pe un fond de vanatoare de 10.000 de hectare, sunt foarte multi. Dar niciodata nu s-a intamplat ca vanatorii sa abuzeze de proprietatile din imediata vecinatate a locuintelor. Chiar daca un vanator trece pe acolo si, de exemplu, exista o casuta de vacanta la marginea padurii, daca se va intampla sa execute un foc de arma, intr-un cadru legal, organizat, intotdeauna va fi foarte atent. Ca dovada ca n-am avut cazuri de acest gen de accidente.” Ionica Pop

Afirmatia nu este reala. Nu mai departe de luna februarie, in satul Costeni, vanatorul Alexandru Timofte (36 de ani), din Targu Lapus, intors de la o vanatoare pe fondul Satra, a oprit masina pe Drumul Judetean 171, si a tras intr-un tufis in care credea ca e un animal salbatic, ranind grav un tanar care a iesit de pe carosabil pentru a se feri din calea masinii.

Colegii sai au mentionat ca Timofte era un vanator experimentat si nu consumase bauturi alcoolice. Un vanator anonim a comentat situatia in felul urmator: „Nu a fost facut vanator cu pile si bani, ca multi din ziua de azi care nu au nicio treaba cu vanatoarea. A copilarit prin padurile din imprejurimi si are arma de peste 15 ani. Poate da lectii multor vanatori. A fost un accident regretabil, care se poate intampla oricui dintre noi.”.

Ca un vanator crede ca impuscarea unui om care merge pe drum de catre un alt vanator, experimentat, lucid si care cunoaste foarte bine zona, se poate intampla oricui, nu este linistitoare pentru nimeni, insa peste acest pericol, pe care sefii vanatorilor incearca sa-l minimizeze, ramane situatia abuzului perpetuat asupra proprietarilor de terenuri.

Puteri depline: vanatoare in municipiu!

In ultimii ani, extinderea localitatilor a condus, implicit, la extinderea intravilanului, loc in care vanatorii nu pot nici vana, nici viola, prin ceea ce legiutorul numeste “drept special de servitude”, terenurile private. Numai ca oamenii cu pusti nu tin cont de modificarea hartilor si a terenurilor unde au dreptul sa vaneze, asa ca patrund nestingheriti, si de multe ori cu aroganta, pe proprietati private. Un argument in acest sens s-a petrecut recent si nu intr-un sat, ci chiar in municipiul Sighetu Marmatiei.

„Sambata, 12 noiembrie, pe la ora 14, am vazut in spatele casei, urcand dealul, un cetatean imbracat in costum de camuflaj, c-un rucsac in spate. Eu povesteam cu un cioban care era aici cu oile. N-am apucat sa reactionez, cand am auzit doua focuri de arma. Astea doua focuri au fost trase de la aproximativ 80 de metri de casa, deci in intravilan. Am urcat dealul si am vazut patru vanatori, aliniati in stand, pregatiti de vanatoare. I-am intrebat ce cauta pe terenul meu, la care ei mi-au raspuns: “Ne permite legea, bai, mosule, noi am platit 600 de milioane (n.r., de lei vechi) pentru fondul asta de vanatoare”. Atunci am auzit prima data in viata mea ca terenul pe care platesc eu impozit, parte intravilan, parte extravilan, este in fond de vanatoare. Nimeni nu mi-a spus treaba asta niciodata”, povesteste sigheteanul Teofil Ivanciuc.

Cu terenul cooptat abuziv in fondul de vanatoare Ronisoara, Teofil Ivanciuc, semnaleaza cel mai grav aspect al evenimentului petrecut la marginea Sighetului: vanatorii au executat focuri de arma in intravilanul localitatii, fapt pentru care ar fi trebuit sa aiba autorizatie nu de la Clubul local de vanatoare, unde sunt membrii cotizanti, ci de la Consiliul Local.

„Legea vanatorii mentioneaza ca nu se poate face vanatoare pe terenurile din intravilan, care nu pot intra in fondul de vanatoare. Pana in 2010 limita intravilanului era la 30 de metri de la strada Mocanitei. In 2010, intravilanul a fost extins, iar limita lui a urcat la aproximativ 100 de metri de strada, deci cam jumatate din deal. Tot ce-i sub limita padurii e in intravilan. Numai ca vanatorii nu tin cont si isi executa activitatea pe vechile limite ale Fondului 27 Ronisoara. Vanatorul care era in pozitia cea mai de jos si care a executat foc, a tras de la vreo 80 de metri din spatele casei, din intravilan!”, spune Ivanciuc.

Secretarul clubului local de vanatoare, argumentand cu precizarea vanatorilor implicati, “muta” locul tragerii la 500 de metri de casa lui Ivanciuc. Adica, peste culmea dealului, ceea ce-nsemna ca Ivanciuc are puteri paranormale, si i-a vazut pe vantori prin deal. „Vanatoarea colectiva din 12 noiembrie, la care au participat sapte vanatori si un gonas, s-a organizat pe Fondul 27 Ronisoara. S-a recoltat o vulpe. Cetateanul care a reclamat ca s-o facut la el in gradina vanatoare, sta in fondul de vanatoare. Organizatorul vanatorii o zis ca o fost puscaturi, intr-adevar, dar la peste 500 de metri de casa omului. S-o tras la doua vulpi, una o plecat ranita”, a mentionat, Doru Hotea.

Politia - interventie ratata, cercetare abandonata

Pentru ca oamenii care erau pe proprietatea sa au refuzat sa se legitimize, Ivanciuc a chemat politia. „Pe vanatorul care era cel mai jos, in intravilan, l-am intrebat cum il cheama, macar sa stiu si eu cu cine stau de vorba ca-i pe terenul meu. A refuzat. “Sunt de la filiala (adica Clubul de Vanatoare Sighet), punct”. Fara sa-mi spuna un nume, nimic. Ulterior, nici seful filialei de vanatoare n-a vrut sa-mi spuna care au fost vanatorii care au intrat pe terenul meu, probabil legea le permite. Am sunat la 112 si cei de acolo mi-au spus ca au mai primit un apel vizavi de niste posibili braconieri care vaneaza aici, in zona releului. Cand a aparut politia, vanatorii plecasera. Am dat o declaratie verbala si cu asta basta, nu m-au mai contactat”, spune Teofil Ivanciuc.

De fapt, dupa ce au ratat interventia, politistii sigheteni nu au contactat nici macar clubul de vanatoare local, sa se convinga daca e vorba de un caz de braconaj sau nu. „Pe noi nu ne-o contactat politia. Mi s-o spus ca o fost politia, n-o gasit nimic, altfel s-ar fi sesizat si ne-ar fi cercetat, dar nu ne-o cercetat nimeni. Din punctul nostru de vedere totul este in regula... si legal”, a precizat Doru Hotea, care a acceptat ca proprietarul terenului era indreptatit sa ceara vanatorilor sa se identifice, macar pentru a se convinge ca nu sunt braconieri.

Si seful vanatorilor maramureseni a confirmat ca intr-o situatie de acest gen vanatorii ar trebui sa faca dovada ca presteaza o activitate legala. „Da, nu este nicio problema daca un vanator trebuie sa faca acesta dovada. El este instruit in acest sens si stie ce are de facut”, a spus Ionica Pop.

Fara limita, dar cu reguli… nescrise

Sigheteanul Ivanciuc a vrut sa afle daca vanatorilor nu li se impune o limita de casa de la care pot executa focuri de arma, tinand cont de numeroasele accidente care au avut loc.

„L-am intrebat pe domnul secretar Hotea, de la filiala de vanatoare, care a avut un comportament iesit din tiparele politetii, care este distanta minima de la care se poate executa foc. Mi-a spus: “Domnule, pai normal ca se poate din curte - adica din curtea ta unde tu esti proprietar si platesti impozite -, dar nu chiar de pe treptele casei”. Asta a fost singura limita pe care a vazut-o dansul. In curtea mea, orice vanator poate sa vina fara aprobarea mea sa vaneze, fara nicio problema. Cica asa ar spune legea”, mentioneaza Ivanciuc.

„Regulamentul spune ca se poate face foc de arma in asa fel incat sa nu pui in pericol integritatea persoanelor. Nu exista o distanta, dar niciodata un vanator nu va trage de la coltul casei. Exista regula nescrisa, o regula de corectitudine si niciodata nu va trage de la coltul casei, asta e foarte bine stiut de toti vanatorii”, e convins directorul AJVPS Maramures.

Cum dispun altii de terenul tau: “Pune-ti gard!”

Dupa ce a aflat ca terenul sau, situat la periferia municipiului de peste Deal, este inclus, fara acceptul sau, intr-un fond de vanatoare, Ivanciuc a incercat sa afle cum a fost posibil aceasta actiune intr-un stat de drept.

„Terenul este situat pe strada Mocanitei, in Sighetu Marmatiei, la iesirea spre Rona de Jos, pe valea Ronisoarei. In perioada comunista, toate terenurile din zona au fost confiscate de stat si introduse in cadrul CAP Sighet si in Fondul de vanatoare 27 Ronisoara. Introducerea terenului in fondul de vanatoare a fost abuziva, pentru ca pe strada aceasta s-au aflat dintotdeauna case, la distanta foarte mica de padure, si in perioada comunista legea spunea ca focul de arma nu poate fi executat la distanta mai mica de 200 de metri de prima casa. Dupa Revolutie s-a retrocedat terenul vechilor proprietari, dar terenul nu a fost scos din fondul de vanatoare. Am cumparat terenul in 2005 fara ca vreo autoritate sa-mi spuna ca o bucata din teren, care nu e in intravilan, se afla in fondul de vanatoare. Ultimul extras de carte funciara e din urma cu doua saptamani si pe el scrie „liber de sarcini”, a mentionat Teofil Ivanciuc.

Pe langa discutabil abuziva lege a vanatorilor, care incalca dreptul constitutional la proprietate, exista amendamentul gardului. Conform vanatorilor, daca nu vrei sa iti incalce proprietatea, imprejmuieste-o cu gard, de parca gardul ar consfinti dreptul la proprietate, sau de parca, cu gard, esti mai proprietar decat fara gard.

“Daca era ingradit, n-ar fi sarit nimeni gardul. Nefiind ingradit, era o livada cu pomi, si la o distanta de peste 500 de metri de la casa se poate face vanatoare. Deci nu vad niciun fel de motiv, nu s-au produs pagube, chiar din contra, o impuscat o vulpe. Poate omul n-are gaini si de aia-i suparat. Sau i le-o dus si in loc sa-i para bine...”, spune, ironic, Doru Hotea, seful vanatorilor sigheteni. Insa Ivanciuc, un iubitor al naturii, a explicat de ce nu-si va monta niciodata gard pe proprietatea sa.

„Si vanatorii si politia mi-au spus sa-mi ingradesc terenul, desi atat Constitutia Romaniei, cat si Conventia Internationala a Drepturilor Omului mentioneaza ca proprietatea este sfanta, indiferent ca este imprejmuita sau nu. Eu nu doresc sa-mi imprejmuiesc proprietatea, pe care platesc impozit si sunt proprietar tabular, ci voi considera ca sunt proprietar cu toate drepturile, chiar si fara gard! Voi pune doar pancarte cu „Limita proprietate privata, nu treceti fara aprobare!”. Aia e tot ce o sa fac. In afara de acest drept al meu, nu voi monta garduri pentru ca aici, sub coasta, exista un pasaj al capriorilor, vechi de zeci de ani. Daca fac gard, oblig caprioarele sa coboare in drum, ori sa urce pe creasta, unde se afla un alt drum si unde pot cadea usor prada vanatorilor, braconierilor, sau cainilor hoinari. Aici, pe teren, avem un izor, singurul din zona asta pe o raza de cativa kilometri, si de aceea foarte multe animale vin sa bea apa aici. E o zona linistita, retrasa. Daca montez garduri, le-am taiat si sursa de apa si sansa de a supravietui”, a explicat Teofil Ivanciuc, care ne arata fotografii cu caprioare care se plimba nestingherite chiar pe langa casa sa.

Campanie de modificare a legii vanatorii

Seful vanatorilor sigheteni, Doru Hotea, s-a aratat contrariat de faptul ca in Romania un om indrazneste sa reclame faptul ca i s-a incalcat proprietatea fara sa i se ceara permisiunea si sustine ca e un caz singular. „Acuma aud prima data ca un om ii nemultumit ca s-o incalcat proprietatea lui, pe linie de vanatoare vorbesc. Asemenea cazuri n-am mai intalnit. Gradina ii apartine, vanatul nu. Vanatul este un bun national”, spune Hotea. Aceeasi expresie o foloseste si directorul AJVPS Maramures, Ionica Pop: „Vanatul este bunul statului”.

Dar sigheteanul care refuza sa-si ingradeasca proprietatea pentru a nu priva animalele din padurea de la marginea orasului de posibilitatea de a se adapa spune ca va continua sa lupte pentru ca oamenii care numesc animalele salbatice „vanat” sa ii respecte si lui si celorlalti proprietari un drept garantat de Constitutie.

„Legea vanatorii spune ca vanatul este un bun national. In legea comunista se spunea: vanatul este un bun al intregului popor. Nicio evolutie. Nu se pune problema de biodiversitate, echilibru ecologic etc. In tarile europene, animalele salbatice nu sunt vanat, ci fauna salbatica. Eu sunt un simplu proprietar de teren, dar voi face toate eforturile ca proprietarii din Romania sa decida daca vor sau nu ca terenurile lor sa fie incluse in fondurile de vanatoare. Voi lua legatura cu ONG din strainatate, pentru ca sunt mii de cazuri de oameni a caror proprietati sunt calcate de vanatori, fara aprobarea lor, de focuri de arma executate in spatele caselor… Voi face toate eforturile ca legea vanatorii din Romania sa fie modificata, la presiunea Comisiei Europene, pentru ca pe plan national nu se poate - jumatate dintre parlamentari sunt vanatori si si-au facut legea pentru ei insasi”, a spus Ivanciuc.

Exista precedente

Controversata vanatoare din 12 noiembrie, de pe Fondul de vanatoare 27 Ronisoara, a fost condusa de Ioan Czifirak, cei sapte vanatori primind aprobare sa impuste un mistret, doua vulpi, doi iepuri, trei ciori si trei cotofene. De impuscat, au impuscat o vulpe, pe terenul sigheteanului Teofil Ivanciuc, cel putin doua focuri fiind trase din intravilanul municipiului, de la 80 de metri din spatele casei sale, dupa cum sustine acesta, fapt ilegal, insa acoperit cu uitare de politistii sigheteni chemati de doi locatari din zona sa investigheze cazul.

Secretarul clubului de vanatoare Sighet, afiliat la AJVPS Maramures, Doru Hotea, sustine ca totul a fost legal si ca oricum s-a impuscat un daunator, o vulpe, al carei les am fost invitat sa-l vad agatat intr-un copac, fapt interzis de regulamentele vanatoresti, dupa cum afirma seful AJVPS, Ionica Pop. Adica, ce mare lucru ca se incalca proprietatile private? Reclamantii ar trebui sa fie multumiti de binele facut de vanatori.

Aceasta nu a fost o pledoarie impotriva vanatorii, care are un rol bine determinat, ci impotriva modului in care procedeaza unii vanatori, de care celorlalti le e rusine, si, mai ales, impotriva unei legi care confera acestei categorii drepturi pe care nu le are altcineva nici in lumea civilizata, nici in Romania: dreptul de incalca o proprietate privata.

Precedente de a schimba o lege care contravine intereslor romanilor sunt suficiente, ultimul caz fiind al Legii adoptiilor. Pentru ca uneori greselile pot fi corectate. Altfel, sintagma “proprietatea este protejata prin lege” ramane doar o expresie inghetata, ca vulpea jupuita, al carui les a fost atarnat intr-un copac din padurea de la periferia Sighetului.

eMaramures - FACTURA GAZ - INCALZIRE – Maramuresenii vor primi cu intarziere facturile la gaz

O parte dintre maramureseni isi vor primi cu o intarziere de aproape doua saptamani facturile la gaz. Oficialii societatii E.ON Energie Romania au aratat ca decalajul emiterii facturilor a aparut din cauza ca autoritatile locale nu au transmis la timp bazele de date cu persoanele care beneficiaza de ajutoare de incalzire.

Procesul de emitere a facturilor de gaze naturale a fost decalat. Astfel, o parte dintre maramureseni isi vor primi facturile in luna decembrie, cu o intarziere de aproape doua saptamani. Oficialii societatii E.On Energie Romania au precizat ca va exista aceasta intarziere, deoarece „autoritatile locale nu au transmis la timp bazele de date cu persoanele care beneficiaza de ajutoare de incalzire si cuantumul acestora”.

In acest context, compania va reemite facturile care vor contine si ajutorul de incalzire, facturile initiale urmand sa fie anulate. Responsabilii E.On Energie au mentionat ca decalajul in emiterea facturilor nu va influenta in niciun fel termenele de plata ale acestora, scadenta la plata a facturii pentru consumatorii casnici fiind 30 de zile de la data emiterii.

In plus, pe langa cele 30 de zile, consumatorii mai beneficiaza si de o perioada de gratie de 15 zile de la data scadentei facturii in care pot sa plateasca fara percepere de penalitati.

Deja la Comisariatul Judetean pentru Protectia Consumatorilor Maramures s-au inregistrat reclamatii din partea consumatorilor care au sesizat intarzieri la factura de gaz, dar si la factura de energie electrica.

Sighet Online - Comunicarea Naturii în Era Digitală

Avem la dispoziție tehnologia IT&C, computere și comunicații, Internet, Facebook șamd. Incredibil cât de performante au devenit echipamentele disponibile. Dar știm oare să le utilizăm la modul rezonabil de eficient? Nu mă refer aici la aspectele tehnice, ci la modul în care “comunicăm Natura” prin acest “mediu virtual”. Am ajuns cumva în secolul 21 și vedem cum se schimbă lucrurile începând cu fundamentele lor. Cât de adecvate sunt modalitățile noastre de a formula un mesaj, cât de atractiv este acesta… ajunge să fie decriptat de mai mult de o mână de oameni? Cine înțelege ceea ce ai vrut să zici, “ce fel de oameni” sunt cei care se interesează de subiectele legate de Natură și Om… adică interrelația acestor “entități”? Mai înțeleg oare oamenii aceia mulți că Omul este parte din Natură?

Desigur că există genii care au demonstrat o capacitate de “a comunica Natura” pe înțelesul milioanelor de semeni umani. În trecut au scris cărți bune, tratate interesante…. dar câți ar mai avea azi timp să le citească? Alții au scris poezii romantice despre grandoarea Naturii, dar azi câți oameni mai citesc așa ceva? Mai recent au creat seriale de televiziune, care să fascineze omul și să îi arate o parte din splendoarea din care facem parte. În actuala eră digitală, a rețelelor informale, a “social media” este nevoie de un suflu nou pentru succesul în comunicarea Naturii. Ușor de zis?

Mesajul trebuie să fie atractiv! Subiectul trebuie să fie relevant pentru cât mai mulți oameni. Trebuie să fie adecvat în timp, adică să fie în conexiune cu aspecte care interesează la acel moment. Trebuie să se simtă că te interesează sincer și profund subiectul în cauză, respectiv ceea ce zici, că altfel doar te afli în treabă și devine penibil. Trebuie să fie într-un format atractiv și “digerabil”, ca formă, lungime a mesajului, complexitate, termenii utilizați șamd. Trebuie să ajungă cumva la persoanele care se interesează de subiect sau măcar nu sunt totalmente reticente de a își investi ceva timp în așa-ceva. Trebuie să fie destul de bun pentru a se propaga în mediul virtual… iar dacă nu este foarte bun nu mulți vor da un click pe “share”… Desigur, poți zice că este de evitat să fie o banalitate eventual amuzantă și share-uită de mulți… sau ceva ermetic, înțeles eventual de câțiva gânditori ascunși în ale lor turnuri de fildeș…. Ideea este că ar fi bine să găsești tonul adecvat pentru a comunica măcar cu elita tânără și interesată de Natură și de Om.

Cum oare am putea să comunicăm mai bine oamenilor mulți… noi cei care suntem oarecum mai implicați în protejarea Naturii și avem oarecare înțelegere a faptului că viitorul biologic al omului depinde de capacitatea noastră de a ne reintegra în capacitatea de suport a acestei Planete… Ecosfera din care civilizația noastră face parte?

Primul și cel mai important pas ar fi să conștientizăm cât de importante oportunități ne oferă mediul virtual … dacă vom avea capacitatea de a îl utiliza creativ și abil, pentru a analiza împreună cu alți oameni Natura și Omul. Oricât de genial “comunicator” ai fi tu natural și prin experiența socială/ culturală pe care o ai, a adapta acele capacități preexistente la era digitală necesită ceva experiență… poate un pas în fiecare zi. Nu trebuie neapărat să fie ceva revoluționar, cu toate că nici asta nu ar fi rău să fie. Poate că la început ești mai stângaci, mai aberant uneori, dar în principiu poți să înveți din greșeli, să te dezvolți, să te rafinezi… Succesul devine vizibil atunci când cuvintele, imaginile tale devin căutate, Oamenii sunt interesați de ideile pe care dorești și poți să le comunici.

Buletin de Carei - S-au desemnat reprezentanţii CL în Consiliile de Administraţie a unităţilor de învăţământ

S-au desemnat reprezentanţii CL în Consiliile de Administraţie a unităţilor de învăţământ

După îndelungi amânări,în şedinţa de vineri 18 noiembrie a consilierilor careieni,au fost desemnaţi reprezentanţii Consiliului Local în Consiliile de Administraţie a unităţilor de învăţământ pentru anul şcolar 2011 – 2012.

În cadrul dezbaterilor,consilierul Poosz Szabolcs a propus din nou amânarea acestui proiect de hotărâre dar consilierul Adrian Bucureştean a atras atenţia celor prezenţi că “suntem la a treia amânare” iar consilierul Papi Ovidiu a precizat că “o nouă amânare ar pune consiliul local într-o ipostază deloc agreabilă am parea neserioşi dacă nu votăm nici acum acest proiect”.

Astfel,în urma deliberărilor,la unităţile şcolare de pe raza municipilului Carei au fost desemnaţi următorii consilieri:

Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 1 – consilierii UDMR Konglovits Eva şi Tukacs

Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 2 – consilier PNL Bucureştean Adrian, UDMR Poosz Szabolcs

Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 3 – consilier PSD Nuna Gheorghe, PNL Mocanu Alina

Şcoala Generală nr. 1 – consilierii UDMR Muller Ioan şi Csajkos Szabolcs

Şcoala Generală Vasile Lucaciu nr. 2 – consilier UDMR Brem Arpad, PDL Gherasim Ioan, Independent Papp Zsolt

Şcoala Generală nr. 3 – consilier UDMR Poosz Szabolcs, PNL Rusu Marius

Liceul Teoretic Carei – consilier UDMR Csajkos Szabolcs, PNL Ciută Ilie

Colegiul Tehnic Iuliu Maniu – consilier PNL Papi Ovidiu, UDMR Brem Arpad

Grup Şcolar Simion Bărnuţiu – consilier Keizer Ludovic, PNL Bucureştean Adrian

Grup Şcolar Teologic romano – catolic Josephus Calasantius – consilier PDL Binder Alexandru, UDMR Tempfli

Clubul Elevilor Carei – consilier UDMR Csizmadia Zsolt

Tot în cadrul şedinţei de vineri,conform unui referat de specialitate introdus cu puţin înaintea începerii lucrărilor,a fost propusă şi aprobată la final, înregistrarea Municipiului Carei în Sistemul Naţional Electronic de Plată online a taxelor şi Impozitelor utilizând cardul bancar (SNEP).

Comisionul perceput de furnizorul de servicii aferent plăţilor electronice, în cazul plăţilor online a taxelor şi impozitelor locale, efectuate utilizând cardul bancar, va fi suportat de contribuabili.

La capitolul Diverse,s-a luat în discuţie solicitarea SC RUBIN KING SRL Carei de a transfera Statului Român prin Primăria Carei dreptul de proprietate asupra unei părţi dintr-o anumită parcelă , pe care se află un drum privat, care asigură actualmente accesul la terenurile din spate, devenind astfel drum public, cu obligaţia corelativă a Primăriei Carei de a lărgi şi asfalta un drum pe o lăţime de 7 m, având lungimea de aproximativ 190m.

Având în vedere că în acea zonă deţin proprietăţi mai multe societăţi comerciale, cu capital străin sau român, societăţi care desfăşoară sau au în proiect demararea unor activităţi care se speră că vor atrage forţa de muncă locală,este nevoie de o cale de acces asfaltată.

A fost aprobată şi solicitarea Clubului Sportiv TAPO Carei de sprijinire cu 5.o0o lei a deplasărilor la competiţiile interne şi internaţionale dar numai în cuantum de 3.000 de lei.

Buletin de Carei - La Carei scad investiţiile

În prezenţa presei locale şi judeţene,vineri,18 noiembrie 2011, s-a desfăşurat şedinţa Consiliului Municipal Carei,o şedinţă constructivă şi deosebit de eficientă,drept urmare şi timpul de desfăşurare a fost mult redus faţă de altele.Înainte de inceperea şedinţei,pe masa de lucru a consilierilor au fost depuse două referate şi o cerere,materiale ce au fost dezbătute la punctul Diverse.

De la şedinţă a lipsit primarul Kovacs,fiind prezenţi 16 consilieri,viceprimarul Keizer,consilierul independent Papp Zsolt având ultima prestaţie ca preşedinte de şedinţă pentru acest mandat.

După mici completări in ce priveşte procesul-verbal de la şedinta anterioară,consilierii au fost solicitaţi să îşi exprime opţiunea in ce priveşte acordarea titlului de ,, Cetăţean de Onoare al Municipiului Carei” Post-Mortem, profesorului universitar dr. FRANCISC PALL.Cu unanimitate de voturi proiectul de hotărâre este aprobat.

O nouă rectificare bugetară figurează pe ordinea de zi ,fapt ce atrage intervenţia promptă a consilerului liberal Ilie Ciută care afirmă :” in şedinţa de luna trecută ,tot la rectificare,am spus că am ajuns la fundul sacului.Acum pot să vă spun că am inceput să îl scuturăm.Ca şi la la rectificarea de luna trecută, luăm bani din secţiunea de dezvoltare şi ii punem in cea de funcţionare,adică luăm de la investiţii şi ii cheltuim”.

Acelaşi consilier afirmă in continuare:”Pe lista rectificării cheltuielilor de capital ,la dotări ISU nu se mai achiziţionează motopompa,ceea ce reprezintă o eroare in opinia mea,având in vedere modul pompieristic de lucru al executivului”.

Supus la vot,proiectul privind aprobarea rectificării Bugetului Local de Venituri şi Cheltuieli al Municipiului Carei pe anul 2011 este aprobat,cele 4 voturi impotrivă ale consilierilor PNL nefiind hotărâtoare.

Proiectul de hotărâre privind aprobarea conturilor de execuţie a bugetelor la data de 30 septembrie 2011, a atras o nouă intervenţie din partea consilierului Ciută intrucât nimeni nu a dorit să dezbată acest subiect.

Acesta menţionează faptul că “In ce priveşte bugetul de venituri,pot să spun că stăm bine iar la bugetul de cheltuieli stăm “chiar foarte bine”.Luând un capitol la intâmplare,de exemplu autorităţi publice,bunuri şi servicii,văd că am cheltuit deja toţi banii prevăzuţi pe 2011.La toate celelalte capitole e nevoie de o nouă rectificare pentru plata salariilor.Această rectificare o să ni se pară o glumă faţă de rectificarea ce va urma”.

Pentru pachetele de Moş Nicolae,primarul a propus consilierilor spre aprobare suma de 27.500 lei .In cadrul şedinţelor pe comisii de specialitate din ziua precedentă şedinţei,Comisia Economică a venit cu propunerea alocării sumei de 25.ooo lei,având in vedere perioada grea pe care o trasversează instituţia careieană,propunere votată in unanimitate in cadrul comisiei.

Deşi se părea că toţi consilierii prezenţi vor cădea din nou la un acord comun,primarul Kovacs a transmis prin intermediul consilierului său Vasarhely,intenţia de a menţine suma alocată pachetelor cadou la valoarea de 27.500 lei,astfel ca proiectul este votat in aceasta forma.

De aceeasi manieră s-au desfăşurat şi dezbaterile de la următorul punct de pe ordinea de zi,punct care prevedea alocarea sumei de 50.000 lei pentru iluminatul ornamental în municipiul Carei cu ocazia sărbătorilor de iarnă.

Consilierul PNL Adrian Bucureştean a solicitat explicaţii privind defalcarea acestei sume, Francisc Rakovski,şef Birou Achiziţii,prezent in sala de şedinţă afirmand că “vrem să cumpărăm foarte multe ornamente şi alte accesorii aşa că incă nu ştim exact cum se imparte această sumă”.

Pentru iluminatul de sărbători din acest an,Comisia Economică,al cărei preşedinte este Poosz Szabolcs,vine cu propunerea de 40.000 lei ca sumă alocată,propunere votată in unanimitate in comisie.

Si de această dată cei care şi-au susţinut punctul de vedere din comisii au fost consilierii PNL,ceilalti răzgândindu-se în urma intervenţiei primarului.

O altă solicitare de fonduri a venit din partea Fundaţiei Say-Yes Carei,care doreşte sprijin financiar in valoare de 5.000 lei pentru organizarea concursului Maturus 2011.

Propunerea Comisiei de Cultură,de alocare a 2.ooo de lei pentru această manifestare,a fost votată in unanimitate de consilierii prezenţi.

Dacă tot şi-a însuşit începutul şedinţei,consilierului Ciută nu a ratat nici finalul, intervenţia sa descreţind frunţile celor de faţă.

“Azi am lucrat constructiv,fără nervi,fără altercaţii ceea ce mă face să remarc că lipsa primarului de la şedinţe duce la eliminarea timpilor morţi şi a discuţiilor inutile legate de caracterizarea unor persoane,lucruri care nu au nicio legătură cu ordinea de zi”.

 

©2009 Știri locale | Template Blue by TNB