Transilvania - 29 iunie 2010

|

Ziua de Cluj - “Infuzii” de zeci de milioane de euro în infrastructura rutieră a Clujului

Proiectul, care ar putea depăşi 100 de milioane de euro, a fost prezentat ieri de preşedintele Alin Tişe, “vicele” Radu Bica şi directorul RAADPP, Mircea Avram / foto Ioana Tohat

În plină criză economică, administraţia judeţeană demarează un proiect ambiţios de investiţie ce vizează reabilitarea a peste 700 de kilometri de drum judeţean.

Consiliul Judeţean (CJ) Cluj a definitivat lista drumurilor judeţene ce au nevoie de reabilitare. Din cei aproximativ 1.200 kilometri de drum judeţean aflaţi în administrarea CJ, peste 700 au fost incluşi în acest proiect. Şapte loturi a câte 100 de kilometri vor fi licitate cel târziu în toamnă, după elaborarea studiilor de fezabilitate. Preşedintele Alin Tişe a apreciat că un kilometru de drum reabilitat ar putea costa între 800.000 şi 1.000.000 de lei.

Chiar dacă este criză, iar CJ are din ce în ce mai puţine încasări la buget, preşedintele Alin Tişe apreciază că programul de investiţii al instituţiei pe care o conduce trebuie să continue.

“Numai în felul acesta vom reuşi să suţinem economia, dacă furnizăm lucrări societăţilor. Aşa încât, chiar dacă încasările la buget vor mai scădea faţă de estimările noastre, nu se va ajunge în nici uin caz ca administraţia judeţeană să intre în incapacitate de plată. Ne vom gestiona foarte bine cheltuielile şi mergem mai departe cu toate investiţiile pe care ni le-am asumat”, a declarat Tişe. în ceea ce priveşte programul de reabilitare a drumurilor judeţene, liderul CJ a ţinut să precizeze că e vorba despre un proiect extrem de complex.

“Nu mai mergem pe peticire, pentru că nu ajungem nicăieri. în ultimii ani s-au investit în drumuri judeţene peste 73.000.000 de lei şi nu s-a ajuns la rezultatul pe care ni l-am fi dorit cu toţii. De această dată vrem mai mult. Societăţile care vor câştiga lucrările de reabilitare vor trebui să ofere o garanţie de minimum şapte ani. De asemenea, vrem ca aceleaşi firme să se ocupe şi de programul de întreţinere a acestor drumuri. Astfel, nu vom mai avea, ca şi în alţi ani, discuţii în care firmele care reabilitau se plângeau că vin firmele de întreţinere cu sare la deszăpeziri şi strică drumurile. Vrem să avem drumuri bune în permanenţă, iar de acest lucru se vor ocupa doar societăţile care vor câştiga licitaţia”, a explicat Alin Tişe.

Consilierii judeţeni au fost deja consultaţi în legătură cu acest program. “Am ţinut să-i implic şi pe consilierii celorlalte partide, pentru că nu ştim cine va conduce CJ după 2012. Trebuie să avem de pe acum siguranţa că acest proiect nu va fi boicotat pe parcurs, de aceea toată lumea a venit cu propuneri la definitivarea listei cu drumurile ce vor intra în reabilitare”, a afirmat liderul administraţiei judeţene. Imediat ce lista celor şapte loturi va fi adoptată de către plenul CJ, va demara şi prima etapă a proiectului.

“Trebuie să licităm contractul ce vizează elaborarea unor studii de fezabilitate pentu fiecare lot în parte. în această etapă, vom cheltui circa 1.500.000 de lei. Apoi urmează să decidem cum este mai avantajos să construim. Cel mai probabil, vom merge pe varianta creditului furnizor. Astfel, societăţile interesate vor construi pe banii lor. Vom cere o perioadă de graţie de circa 2 ani şi una de garanţie de 7 ani. Datoria va fi achitată eşalonat, urmează să stabilim numărul de ani”, a declarat Tişe.

Varianta împrumutului bancar este respinsă de liderul CJ din pricina gradului de îndatorare a bugetului judeţean. “Am depăşit gradul de îndatorare de 20%. Din punctul meu de vedere, vom face tot ce este posibil să nu-l mai creştem”, a spus Tişe. Varianta creditului furnizor nu împovărează bugetul anual al judeţului.

“Dacă am depăşi pragul de îndatorare de 30%, ar însemna să intrăm în incapacitate de plată. Prin credit furnizor, ne putem eşalona cheltuielile în funcţie de puterea noastră de a achita aceste tranşe de bani”, a explicat Tişe. De altfel, prin aceeaşi metodă - creditul furnizor - au fost construite şi terminalele de pasageri ale Aeroportului Internaţional Cluj. Totuşi, Alin Tişe nu exlude şi alte variante de a finanţa programul de reabilitare a drumurilor, apreciind că decizia finală va fi luată imediat după finalizarea studiilor de fezabilitate.

“Deocamdată, ceea ce putem promite este că vom demara lucrările încă din toamnă, pentru toate cele şapte loturi. în funcţie de capacitatea financiară pe care o au, societăţile vor putea licita pentru unul, două sau chiar pentru toate loturile. Noi ne-am făcut datoria şi am împărţit lucrările, astfel încât şi firmele mai mici, care au bani mai puţini, să poată licita pentru un lot mai mic”, a completat preşedintele CJ, Alin Tişe.

Drumurile care vor fi reabilitate

Lot 1 (109 km)

DJ108C Viştea – Leghia (23,3 km)

DN1 Mănăstireni – Călata – Mărgău (31 km)

DJ764B DN1 – Valea Drăganului – Lunca Vişagului (17,6 km)

DJ103J Săcuieu – Vlădeasa (10 km)

DJ103J DN1R Sâncrai – Aluniş (7 km)

DJ103N DN1 – limită judeţ Sălaj (2,8 km)

DJ103H Săcuieu - DJ108C (7 km)

DJ108N Aghireş (DJ108C) – limită judeţ Sălaj (2,8 km)

Lot 2 (88 km)

DJ103K Râşca – DN1R Beliş (7,2 km)

DJ107P Gilău – Someşu Rece – Mărişel – DN1R (44,3 km)

DJ107S Gura Râşca – Măguri Răcătău (11 km)

DJ107N Băişoara – Valea Ierii – Plopi (14 km)

DJ107T Măguri Răcătău – Pârâul Dumitreasa (12 km)

Lot 3 (113 km)

DJ107M Luna – Săvădisla – Băişoara – Iara – Buru (42 km)

DJ107L Turda – Petreşti - Lita (26,7 km)

DJ107R Făget - Ciurila (13 km)

DJ103G Moldoveneşti – Cheile Turzii - Sănduleşti (24,6 km)

DJ107R Aiton - Gheorgheni (4,5 km)

Lot 4 (102 km)

DJ109A Chinteni – Vultureni – Recea Cristur – Dealu Jurcii (38,3 km)

DJ109 Răscruci - Borşa- Aşchileu – limită judeţ Sălaj (32,6 km)

DJ105T Cluj - Popeşti – Coruş – Săliştea Veche (11 km)

DJ 109V Pădureni – Satulung – Giula (12,5 km)

DJ103M Vâlcele – Rediu – Aiton (8 km)

Lot 5 (75 km)

DJ150 Viişoara – Ceanu Mare – Mociu – Pălatca (48,2 km)

DJ161A Apahida – Cojocna (12 km)

DJ161B Turda – Bogata – Călăraşi (6,3 km)

DJ107F limită judeţ Alba – DN1F Luncani (4,5 km)

DJ161H DN16 – Suatu (4 km)

Lot 6 (100 km)

DJ109 Fundătura – Corneşti (17,1 km)

DJ161 DN1 – Dăbâca – Panticeu – limită judeţ Sălaj (27,3 km)

DJ161C Iclod –Aluniş (10,3 km)

DJ108D limită judeţ Sălaj – Bobâlna – Viile Dejului (22,8 km)

DJ182E Chiuieşti – Mănăstirea (7 km)

Lot 7 (128 km)

DJ109D Sic – Coasta DN1 (34 km)

DJ109C Gherla – Ţaga - Cămăraş (37,8km)

DJ161 Pălatca – Căian (10,3)

DJ161 Habadoc – Buza – Feldioara – Hodaie (19,5km)

DJ161D Dej – Nireş – Unguraş - Valea Unguraşului (20,5 km)

DJ172F Mica – Sânmărghita (6 km)

Oltenia - 29 iunie 2010

|

Gazeta de Olt - Munca la negru, pe agenda de priorităţi a Prefecturii

Comisia de Dialog Social a judeţului Olt se întruneşte în 29 iunie, la Prefectură, într-o şedinţă ordinară în cadrul căreia directorul Inspectoratului Teritorial de Muncă Olt va prezenta acţiunile întreprinse în ultima perioadă de instituţia pe care o conduce pentru identificarea agenţilor economici care folosesc forţă de muncă fără forme legale.

Vor fi expuse şi analizate şi măsurile prin care ITM luptă împotriva fenomenului de exploatare a angajaţilor în contextul situaţiei economice actuale, practică extrem de nocivă atât pentru statul român, cât şi pentru salariatul forţat să accepte, sub ameninţarea că-şi va pierde serviciul, condiţii de lucru şi plată necorespunzătoare cu legislaţiile naţională şi europeană specifice.

Ordinea de zi a reuniunii este completată, ca de fiecare dată, cu rubrica Diverse.

Moldova - 29 iunie 2010

|

Monitorul de Suceava - Onofrei susține că Guvernul va avea probleme de seriozitate după majorarea TVA

Prim-vicepreședintele organizației județene a PD-L, senatorul Orest Onofrei, consideră că Guvernul a fost pus să adopte soluţia pe care a recunoscut singur că nu este bună, referindu-se la decizia de a majora TVA de la 19% la 24%.

„Guvernul a spus că există două soluţii pentru reducerea cheltuielilor bugetare. Una bună şi una rea, dar ambele dureroase. Tăierile de salarii şi pensii părea soluţia mai bună decât mărirea taxelor”, a spus Onofrei.

El a apreciat că situaţia economică se va înrăutăţi foarte mult şi consideră că Guvernul are probleme de seriozitate, în condiţiile în care adoptă o măsură despre care susţine că e rea. „De ce să iei o măsură despre care ştii că e rea? Costurile politice vor fi mai mari decât în primul caz”, este de părere senatorul PD-L.

Onofrei a mai arătat că pensionarii, care s-au bucurat în urma deciziei Curţii Constituţionale, vor fi mai afectaţi prin creşterea TVA decât prin reducerea cu 15 la sută a pensiilor. „Decontul va fi plătit de acest Guvern. Dacă aş fi fost în locul lui Emil Boc, după decizia Curţii Constituţionale aş fi demisionat şi i-aş fi lăsat pe Victor Ponta şi Crin Antonescu să-şi pună în aplicare soluţiile şi să ne ducă pe înalte culmi de progres”, a spus Onofrei.

Parlamentarul sucevean consideră că prin atitudinea partidelor de opoziţie, în special a PSD, care speculează situaţia actuală doar în interes electoral, se face mai mult rău României. „Prin specularea în interes electoral a actualei situaţii, PSD face mai mult rău României decât dacă nu ar fi existat ca partid”, a conchis Onofrei.

Muntenia - 29 iunie 2010

|

Sansa Buzoiana - UN SFERT DIN PROIECTELE PROPUSE DE MOCANU A CĂZUT LA VOT

Majoritatea P.N.L. şi P.D.-L. a funcţionat din nou

Majoritatea construită de PNL şi PD-L la nivelul Consiliului Ju­deţean, a funcţionat şi la sfîrşitul săptămînii trecute. Coaliţia a respins o treime dintre proiectele introduse pe ordinea de zi de preşedintele Consi­liului Judeţean. Şi asta pentru că, în stilul care l-a consacrat, Victor Mocanu a dovedit aceeaşi opacitate în ceea ce priveşte explicaţiile rigu­roase cu documente pe care are obligaţia să le efectueze, astfel încît, consilierii judeţeni să ştie ce au de votat. Pe parcursul întregii şedinţe, consilierii coaliţiei şi preşedintele C.J. s-au contrat puternic, iar Victor Mocanu a dovedit o irascibilitate care începe să aibă şi explicaţii.

Master-Planul a căzut a treia oară

Master-Planul privind Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor, a fost respins cu majoritate de vouri, consilierii P.N.L. şi P.D.-L. susţinînd că împrumutul care se invocă pentru contribuţia judeţeană în proiectul european, este mult prea mare şi insuficient fundamentată prin documente. În plus, consilierii majorităţii susţin că, insistenţa cu care se cere acest împrumut poate ascunde interese legate de monopolizarea prestaţiilor de către persoane din grupul de interese din jurul lui Victor Mocanu.La rîndul său, Mocanu, a acuzat majoritatea că ar avea exact aceleaşi interese monopolite şi că va introduce proiectul Master-Planului la fiecare şedinţă de Consiliu.

Există precedentul...

Suspiciunea consilierilor judeţeni ai majorităţii se ba­zea­ză acum şi pe precedentul creat de pro­iectul de hotărîre, privind gră­birea lucră­­rilor de la noua Maternitate din Stra­da Victoriei. Suma iniţială cerută de Mocanu era de 11 mili­oane de euro, pentru că, în urmă cu o săptămînă, să ajungă la 8 milioane de euro. Consilierii ju­deţeni majoritari, susţin că şi Master-Planul cu­noaşte acelaşi traseu.

 

©2009 Știri locale | Template Blue by TNB