Moldova - 31 mai 2010

|

Rompres - Galaţi: Bugetarii au intrat în grevă generală

Majoritatea cadrelor didactice, personalului sanitar, angajaţilor din fiscalitate, primărie şi penitenciar au intrat, luni, la Galaţi, în grevă generală.

Potrivit liderului Sindicatului din Învăţământul Preuniversitar, Valeriu Diculescu, la greva generală se mizează pe participarea a 90% din profesori.

Acest lucru a condus la găsirea de către Inspectoratul Şcolar Judeţean Galaţi a mai multor înlocuitori pentru profesorii din două centre de examinare din judeţ pentru examenul de bacalaureat. Este vorba despre înlocuitori pentru două comisii de franceză şi una de engleză la Liceul Economic şi Liceul Cu Program Sportiv, ambele din municipiul Galaţi.

În total, la nivelul judeţului Galaţi sunt organizate 33 de centre de examinare, unde, luni, se va da proba de competenţe lingvistice în limba străină (engleză, franceză şi rusă - pentru această limbă prezentându-se un singur candidat în tot judeţul, provenit dintr-o serie anterioară de învăţământ), a declarat purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar Judeţean Galaţi, Nicoleta Crânganu.

Alături de profesori şi lucrătorii din domeniul sanitar intră de luni în grevă, asigurându-se, însă, 30% din activitate, dar şi urgenţele medicale, potrivit liderului Sindicatului 'Sanitas', Paraschiv Sălăvăstru.

Echipajele SMURD vor da curs solicitărilor, la fel şi lucrătorii Serviciului Judeţean de Ambulanţă (SAJ). Totuşi, angajaţii SAJ care nu vor fi de tură vor participa, luni, la un miting la sediul Serviciului.

Şi 83 % din angajaţii de la Direcţia de Finanţe Publice din Galaţi vor intra luni în grevă. La fel, 270 din cei 450 de angajaţi ai Primăriei Galaţi vor intra în grevă, asigurând la nivel minim doar o parte dintre servicii. Este vorba despre Oficiul de Stare Civilă, un birou de casierie şi două ghişee ale Direcţiei de Fiscalitate din cadrul Primăriei. Şi angajaţii Penitenciarului Galaţi vor fi în grevă, lucrând, conform legii, doar o treime din personal.

În schimb, angajaţii de la Direcţia de Protecţie a Copilului, cei de la Direcţia de Îmbunătăţiri Funciare din Agricultură şi membri ai Sindicatului Solidaritatea Sanitară se vor afla în grevă japoneză, potrivit liderului Cartel Alfa Galaţi, Romică Gârneaţă.

Luni vor lucra însă angajaţii de la Casa de Asigurări de Sănătate Galaţi, cei ai Inspectoratului Teritorial de Muncă Galaţi, jandarmii, poliţiştii şi angajaţii Serviciului de Paşapoarte.

Cum, potrivit legii, nu pot face grevă, lucrătorii Direcţiei Regionale Pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Galaţi spun că vor susţine greva, dând dovadă de exces de zel, ceea ce înseamnă că procedurile vamale vor dura mai mult timp, a anunţat Sorin Niţă, purtătorul de cuvânt al instituţiei.

Rompres - Neamţ: Bacalaureatul nu este afectat de grevă

Examenul de bacalaureat se desfăşoară fără probleme în toate cele 32 de centre de examinare din judeţul Neamţ, iar profesorii supraveghetori care participă la grevă au fost înlocuiţi cu alte cadre didactice.

Inspectorul şcolar general Luminiţa Vârlan a declarat, pentru AGERPRES, că există situaţii în care profesorii au aderat la grevă, dar mişcarea sindicală se desfăşoară în afara examenului de bacalaureat.

'Circa 62% dintre membrii de sindicat au aderat la grevă însă examenul de bacalaureat decurge normal. Am găsit soluţia pentru profesorii supraveghetori care participă la grevă să fie înlocuiţi cu profesori care nu participă la grevă. Avem însă şi situaţii, cum este la Liceul Bicaz, unde toţi profesorii au semnat pentru grevă dar participă la examenul de bacalaureat', a declarat Luminiţa Vârlan, inspectorul şcolar general al judeţului Neamţ.

Numărul sindicaliştilor din judeţ este de circa 7.000 de persoane, dintre care circa 5.000 au semnat pentru grevă.

În judeţul Neamţ sunt înscrişi la examenul de bacalaureat circa 6.000 de absolvenţi de liceu.

Botosaninews.ro - Vasile Adascalitei- PDL, cistigatorul alegerilor pentru functia de primar Rachiti

Candidatul PDL la alegerile locale partiale din comuna Rachiti, care s-au desfasurat duminica, este cistigator din primul tur, potrivit rezultatelor paralele centralizate de partid. Potrivit acestora, Adascalitei, care este in prezent viceprimar, a acumulat 1.104 voturi, in timp ce principalul sau contracandidat, Teodora Buliga (PSD) a strins doar 657 voturi. Pe locul al treilea s-a situat candidatul PNL, Paulica Alupoaie, cu 280 de voturi. Se pare ca Adascalitei a luat peste 50% din voturi si ar putea fi desemnat cistigator din primul tur.

www.24-ore.ro (Iasi), Deputatul PDL Petru Movilă salută redeschiderea punctului de operare aeromedicală de la Iaşi

Deputatul PDL Petru Movilă, membru al Comisiei de sănătate din Camera Deputaţilor, salută redeschiderea punctului de operare aeromedicală din cadrul Unităţii Speciale de Aviaţie (USA) de la Iaşi, conderând că acest lucru reprezintă „un moment deosebit de important pentru SMURD Iaşi”. „Ştiu că la acest proiect au muncit foarte mulţi oameni care au dorit ca şi Iaşul să fie inclus pe lista oraşelor din România cu un Serviciul Mobil de Urgenţă, Resuscitare şi Descarcerare modern şi implicat în ajutorarea comunităţii. Redeschiderea punctului de operare aeromedicală ne reaminteşte, însă, că şi nouă, autorităţilor locale, ne revine sarcina de a susţine şi redeschiderea punctelor SMURD terestru din judeţ, acolo unde au fost desfiinţate. Acest lucru este impetuos necesar pentru buna funcţionare a întregului SMURD Iaşi, dar mai ales este important pentru acei ieşeni care locuiesc departe de o unitate spitalicească. Sper din tot sufletul să se găsească soluţii viabile pentru această problemă astfel încât ieşenii din localităţile îndepărtate să beneficieze, aşa cum este normal, de un ajutor medical de urgenţă eficient şi primit la timp”, a declarat deputatul democrat liberal.

www.agerpressnet.ro (Suceava), Bugetul sucevean, suferind pe urma nestingerii datoriilor către Termica. La mai multe capitole bugetare încasările din 2009 au fost sub 50%, veniturile fiind fundamentate la nivelul creanţele de la sfârşitul anului anterior

Execuţia veniturilor proprii ale bugetului local sucevean pe anul 2009 se remarcă şi prin există procente de realizare a veniturilor de sub 50% din estimări. Un capitol aflat în această situaţie este cel referitor la încasările din vânzarea unor bunuri aparţinând domeniului privat al statului. La fundamentarea acestei categorii de venituri s-au avut în vedere transferarea terenurilor primăriei către Termica; vânzarea apartamentelor din tronsonul de blocuri 20, 21, 22, recent finalizate; înstrăinarea spaţiilor cu destinaţie medicală şi vânzarea pentru construcţii a terenurilor aferente curţilor.

Potrivit directorului economic al primăriei, Elisabeta Văideanu, în toate situaţiile intrările la puşculiţa comună sunt sub aşteptări, însă cea mai mare nerealizare este la tranzacţia încă neperfectată către Termica. „La finalul lui 2009, s-a decis diminuarea capitalului socialului la Termica cu acea sumă de 70 de milioane de lei, care a permis reglementarea situaţiei patrimoniale şi financiare cu primăria. Întrucât această vânzare nu a mai avut loc, realizarea la această categorie de venituri este foarte mică”, a declarat dna Văideanu. Pentru ca bugetul local să scape de datoria istorică, prin HCL nr. 340 din 22 decembrie 2009 s-a aprobat reducerea capitalului social al Termica cu 700.000 de acţiuni, în valoare de 100 de lei fiecare, în speţă cu 70 de milioane de lei, şi compensarea acestei sume care se cuvine acţionarului unic(administraţia locală) cu datoria reprezentând subvenţia pentru acoperirea diferenţei dintre preţul de facturare la populaţiei şi cel real a energiei termice. Modificarea actului constitutiv al Termica a fost operată la Oficiul Registrului Comerţului pe 16 martie, reducerea capitalului social trebuind să devină efectivă la două luni după publicarea în Monitorul Oficial. Nerealizări sub 50% sunt consemnate la taxele pentru autorizarea mijloacelor de transport de peste 3,5 tone care tranzitează municipiul; taxa pentru folosirea terenului proprietate publică; impozitul pe spectacole şi penalităţi pentru depunerea cu întârziere a declaraţiilor. Sumele în cauză au fost fundamentate la nivelul creanţele de la sfârşitul anului 2008, atunci când criza încă nu muşcase aşa adânc din economia naţională şi, implicit, cea locală. În 2009, gradul de execuţie al bugetului local sucevean a fost de doar 53,80%.

Obiectiv de Vaslui - Dumitru Buzatu, reales preşedintele pesediştilor vasluieni: Ponta şi balaurul PSD

Venit la Vaslui pentru a superviza alegerea preşedintelui Organizaţiei Judeţene a PSD, Victor Ponta - şeful cel mare al partidului, crede că i-a intimidat pe pesediştii locali. Din cauza emoţiilor nejustificate, Dumitru Buzatu, candidat unic pentru şefia pe judeţ, a uitat să-l prezinte celor din sală pe Ponta. A făcut-o abia după ce a fost întrebat din sală cine este “domnul din mijloc”.

Sâmbătă, Casa de Cultură a Sindicatelor “Constantin Tănase” Vaslui a găzduit Congresul de dare de seamă şi alegeri al Organizaţiei Judeţene a PSD Vaslui. La acest eveniment a participat şi preşedintele Organizaţiei Naţionale a PSD, Victor Ponta. Oficial, el a venit pentru a superviza procesul alegerilor. Neoficial, se află într-un turneu prin ţară pentru a întări imaginea partidului, profitând de revolta populaţiei iscată de măsurile anti criză gândite de democrat-liberali.

“Emoţionat” peste măsură, Dumitru Buzatu, candidat unic la şefia pe judeţ a PSD, din postura de moderator al evenimentului, a uitat să-l prezinte şi pe Ponta, aşezat la loc de cinste, în mijlocul membrilor marcanţi ai partidului. Unul dintre pesediştii prezenţi în sală i-a atras atenţia lui Buzatu, întrebând cine este “domu’ din mijloc”. Abia atunci s-a anunţat şi prezenţa lui Ponta.

“În 2004, când am fost la Vaslui, am văzut peste tot afişe cu balaurul PSD. Am intimidat, astăzi, acest balaur. L-am speriat. Mă bucur că am reuşit să intimidez balaurul PSD Vaslui”, a glumit Victor Ponta, încercând să-l scuze pe Buzatu.

Înainte de a vorbi despre importanţa PSD şi grandioasele realizări ale acestui partid, Ponta i-a făcut reclamă lui Buzatu, care oricum a alergat singur pentru locul întâi.

“Aveţi aici, la Vaslui, un om care trebuie luat în seamă. În 2009, Mitică Buzatu a spus să nu intrăm la guvernare cu PD-L. Dar nu l-am ascultat. Eu, unul, sunt decis să ţin cont de părerile lui şi cred că este cel mai potrivit om pentru

conducerea Organizaţiei Judeţene Vaslui”, a spus Ponta.

Şi vorbele sale au avut efect. Din cei 812 delegaţi cu drept de vot, 797 au optat pentru Buzatu, restul de 15 buletine fiind anulate.

Oltenia - 20 mai 2010

|

Gazeta de Sud - Bogătaşii primăriei

În ultimii doi ani, mai mulţi funcţionari publici din Primăria Craiova au jucat în picioare criza: şi-au constituit depozite bancare de sute de mii de lei şi şi-au cumpărat terenuri şi case.

Pe lângă veniturile salariale din 2009, unii dintre funcţionarii publici din Primăria Craiova şi-au deschis conturi bancare în 2008 şi 2009 de sute de mii de lei. Câţiva încearcă să justifice cumva depozitele bancare, trecând în dreptul datoriilor şi împrumuturile, pe care, culmea, le-au făcut în timp ce îşi constituiau depozitele. Oricum, faptul că te împrumuţi, în 2009, 40.000 ori 75.000 de euro nu dovedeşte decât un singur lucru: ai de unde să dai. Un astfel de caz este cel al inspectorului de la Disciplina în construcţii cercetat de DNA pentru fals, Ionel Păpălă. Potrivit declaraţiei de avere, acesta şi-a făcut şi alimentat în 2008 şi 2009 un depozit de 110.000 de lei (1,1 miliarde de lei vechi - n.r.) şi altul de 4.200 de lei. Tot în 2009, Păpălă s-a împrumutat 40.000 de euro de la o „persoană fizică“. Cam cât presupusa şpagă dată de Cornel Penescu pentru autorizarea PIC Craiova. Tot în 2008 şi 2009 şi-a constituit depozite directorul economic al primăriei, Nicolae Pascu: 35.570 de euro, respectiv 41.000 de lei. Alte două active financiare au apărut în 2010 la Sabina Dumitru, şefa de la Achiziţii publice: 40.000 de lei, respectiv 10.000 de lei. Sabina Dumitru a trecut „nemodificat“ la rubrica „Plasamente şi investiţii“ de la creditul acordat lui Ştefan Cherciu, de 210.000 de lei (2,1 miliarde de lei vechi), în 2007. Cu investiţii financiare mai apare directorul de la Servicii publice, Adriana Motocu, de 60.000 de lei, depozit constituit în 2009. Adriana Motocu mai prezintă în 2010 şi împrumutul de 300.000 de lei (3 miliarde de lei vechi - n.r.) către o rudă. Soţul directoarei este Marian Motocu, nimeni altul decât unul dintre directorii Complexului Energetic Turceni, fost director interimar în mai multe rânduri. Marian Motocu are venituri salariale foarte mari, iar familia are împrumuturi, contractate între 2006 şi 2009, de circa 150.000 de euro. Depozite bancare barosane şi-a permis în 2009 şi şefa Serviciului buget din primărie, Sofia Teodorescu: 15.000 de euro, 50.000 de lei, 6.000 de euro şi 85.000 de lei! Silvia Nănău, de la Administrarea fondului public şi privat, apare cu o investiţie financiară de 40.000 de lei, tot în 2009.

Investiţii în imobile

Investiţii imobiliare şi-a permis în 2008 şi 2009 directorul de la Programe de dezvoltare, Sever Bordu: un apartament şi o garsonieră în Craiova, totalul locuinţelor deţinute de familia Bordu ridicându-se la trei apartamente şi o garsonieră în Craiova, plus o casă în Vâlcea. Anul trecut şi-a mai luat casă şi teren în Craiova directorul de la Taxe şi impozite, Ioan Văcariu, pentru care ar trebui inventat un nou formular, întrucât actualul este neîncăpător la capitolele „Imobile“ şi „Auto“. Directorul de la Patrimoniu, Ovidiu Vanghelie, s-a îmbogăţit în 2008 şi 2009 cu un teren în Craiova, un teren şi o casă de vacanţă la Podari. Sofia Teodorescu, şefa bugetului, şi-a luat în 2009 un apartament în Bucureşti şi unul în Craiova, ajungând la cota patru apartamente.

Gazeta de Sud - Profesorii au câştigat în instanţă mărirea salariilor

Sute de profesori din Gorj au obţinut în instanţă drepturi salariale aferente perioadei octombrie 2008 – decembrie 2009, câteva zeci de cadre didactice având chiar hotărâri definitive şi irevocabile date de Curtea de Apel Craiova.

Statul este bun de plată în ceea ce priveşte lefurile cadrelor didactice din Gorj. Cel puţin acesta este punctul de vedere al magistraţilor Tribunalului Gorj, care le-au dat dreptate profesorilor care au solicitat să li se acorde mărirea de salariu obţinută în 2008 în parlament. În 2008, nu s-au putut acorda decât o mărire de 15%, pentru diferenţa de până la 50% nefiind disponibile fonduri. Nemulţumiţi că nu li s-a dat ceea ce li s-a promis, sute de profesori din Gorj au ales să obţină în instanţă restanţele salariale. Vasile Mija, liderul Uniunii Judeţene a Sindicatelor Libere din Învăţământ (UJSLI) Gorj, a declarat că sute de profesori au procese la Tribunalul Gorj şi câteva zeci chiar au obţinut hotărâri judecătoreşti definitive. Este vorba de peste 40 de cadre didactice de la Şcoala din Rovinari şi un profesor de la Şcoala Specială din Târgu Jiu.

„Oamenii au ştiut că au dreptate şi au intentat aceste procese. La Târgu Jiu, au câştigat sute, iar la Craiova - câteva zeci. Trebuie să îşi primească diferenţa de până la 50% stabilită prin lege: din octombrie 2008 şi până la 31 decembrie 2009, când a apărut legea salarizării unice. Acolo unde există hotărâri definitive şi irevocabile, ele trebuie să fie puse în aplicare, iar statul trebuie să achite diferenţele“, a menţionat Vasile Mija, preşedintele UJSLI Gorj.

Situaţie tensionată la Cărbuneşti

O situaţie aparte se înregistrează la Târgu Cărbuneşti, unde autorităţile locale spun că nu au de unde să achite diferenţele câştigate prin lege. Viceprimarul Ion Fugaru a declarat că instanţele judecătoreşti au indicat în mod greşit ca restanţele să fie plătite de autoritatea locală, întrucât primăria nu are cum să efectueze astfel de plăţi, banii pentru salariile profesorilor venind de la Bucureşti, cu destinaţie exactă.

„Noi suntem disperaţi pentru că au câştigat în primă fază la tribunal şi o să meargă la Curtea de Apel Craiova. Nu ştiu de ce instanţa ne-a indicat pe noi să achităm aceşti bani. O să facem plângeri la guvern şi Prefectura Gorj, pentru că nu este legal ce se întâmplă. Am făcut un calcul şi trebuie să plătim 2.000.000 de lei. De unde să luăm noi aceşti bani, dacă nu au fost prevăzuţi în buget? 15 profesori au câştigat la Târgu Jiu şi am mai primit încă o sută de citaţii la primărie, să ne prezentăm la procese. Au vrut să ne dea în judecată prin intermediul sindicatelor, apoi au ales să ne acţioneze individual. Trebuie să se corecteze această eroare, pentru că nu noi trebuie să le dăm banii, ci banii vin de la minister“, a declarat Ion Fugaru, viceprimarul din Târgu Cărbuneşti.

Gazeta de Sud - Morega cere verificarea lui Marin Condescu şi a echipei Pandurii

Deputatul liberal Dan Ilie Morega a solicitat public ca Direcţia Naţională Anticorupţie, Curtea de Conturi şi alte instituţii cu atribuţii de control să facă verificări la Clubul de fotbal Pandurii Târgu Jiu, condus de sindicalistul Marin Condescu.

Şeful PNL Gorj, Dan Ilie Morega, solicită public instituţiilor cu atribuţii de control să verifice modul în care au fost cheltuite fondurile societăţilor cu capital de stat care au finanţat în ultimii cinci ani Clubul de fotbal Pandurii Târgu Jiu, condus de Marin Condescu. Morega este de părere că societăţile din minerit şi energie au cheltuit inutil bani pe o activitate sportivă care nu a avut performanţe şi care se află în subsolul clasamentului Ligii I şi cu şanse reduse de a evolua în aceeaşi ligă şi în sezonul următor. Liberalul-şef l-a atacat dur pe Marin Condescu în conferinţa de presă a partidului şi a afirmat că se impune un control al instituţiilor statului care să vizeze modul în care preşedintele Clubului de fotbal Pandurii Târgu Jiu a cheltuit banii în ultimii cinci ani. Principalii cotizanţi la bugetul clubului din oraşul lui Brâncuşi sunt Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (cu peste un milion de euro anual), Complexul Energetic de la Turceni şi Complexul Energetic de la Rovinari, precum şi Primăria Târgu Jiu, care contribuie cu baza sportivă.

„Condescu este un profitor!“

Inamic declarat al lui Marin Condescu, Dan Ilie Morega a mai spus că liderul Uniunii Sindicatelor Miniere din Oltenia a profitat de banii minerilor. „Să doneze Condescu în fondul de ajutorare casa pe care o are, nu banii minerilor! Condescu nu este decât un profitor care a obţinut contracte pentru firmele sindicatelor! Eu aş cere o verificare. Să verifice toţi activitatea de la Pandurii. Să vedem ce au făcut ei acolo cu banii. Cer control de la Direcţia Naţională Anticorupţie şi Curtea de Conturi. Ei au spus că au mai avut controale şi că au ieşit bine, dar cred că a fost controlul lor intern. Să vedem şi unul serios. Marin Condescu ar trebui să fie verificat de DNA, la fel cum sunt verificaţi şi ceilalţi conducători de cluburi. Să vină Curtea de Conturi de la nivel central, nu agaricii de aici. Să vedem unde s-au dus atâtea milioane de euro. Unde sunt banii care s-au virat către club şi cine i-a mâncat cu polonicul? La fotbal au dat bani, iar pe mineri i-au disponibilizat“, a declarat Dan Ilie Morega.

„E un comunist!“

Marin Condescu şi Dan Ilie Morega nu au fost niciodată în relaţii bune, acestea degenerând în perioada în care liberalii erau la guvernare, iar la conducerea societăţilor din minerit şi energie se aflau directori susţinuţi de Dan Ilie Morega şi PNL. Interesant este că, în perioada respectivă, atât Societatea Naţională a Lignitului Oltenia, cât şi Complexurile Energetice de la Rovinari şi Turceni au continuat să finanţeze clubul de fotbal al cărui preşedinte este Marin Condescu. Mai mult decât atât, chiar şeful PNL Gorj, Dan Ilie Morega, s-a aflat la conducerea Societăţii Naţionale a Lignitului, fiind membru al AGA în 2008. De asemenea, Morega a fost membru în AGA la CE Rovinari şi membru al Consiliului de Administraţie la CE Turceni. „Să ne uităm la cine vorbeşte. Au spus că nu se înfiinţează Electra, dar se va înfiinţa şi acum au rămas fără obiectul muncii. E păcat că liberalismul e asociat cu Dan Ilie Morega. El uită că e un comunist care lua de la oameni ouăle şi viţeii, înainte de 1989“, a spus Marin Condescu, liderul USMO.

Gazeta Oltului - Liberalii vor sa stie cui apartin chioscurile de ziare din Slatina

Masurile anti criza prezentate de Codan

Desi au reprezentanti in Consiliul Local al municipiului Slatina, cei de la PNL nu stiu ale cui sunt noile chioscuri de ziare care au aparut ca ciupercile dupa ploaie, prin oras.

Desi au reprezentanti in Consiliul Local al municipiului Slatina, cei de la PNL nu stiu ale cui sunt noile chioscuri de ziare care au aparut ca ciupercile dupa ploaie, prin oras. Presedintele organizatiei municipale de la Slatina, Dan Codan, a declarat ca a cerut explicatii celor de la Primaria Slatina cu privire la provenienta chioscurilor in cauza si la cine le detine, dar nu a primit niciun raspuns. Mai grav este ca acesta a spus ca nici consilierii locali din partea partidului pe care-l reprezinta nu stiu care este statutul celor zece chioscuri. La ultima conferinta de presa pe care au sustinut-o liberalii slatineni, respectiv presedintele Dan Condan si vicepresedintele Viorel Dumitrescu, au facut apel la presa locala, pentru a afla cui apartin chioscurile in care se distribuie presa scrisa. ,,Vreau sa va rog pe dumneavoastra, presa, sa aflati cum au fost date acele chioscuri albe. Noi nu am putut afla un raspuns. E o nebunie totala. Nici consilierii n-au primit un raspuns.

Poate aflati dumneavoastra”, a sunat apelul presedintelui Codan catre reprezentantii mass-media. Unul raspunsuri ar fi putut veni si daca citea presa locala, subiectul fiind urmarit de catre jurnalisti, zilele trecute.

www.gorjnews.ro - Evaziune fiscală în familia Caragea. Prefectul mănâncă rahat

Viorel Salvador Caragea îşi conduce afacerile cel puţin la fel de prost precum manageriază Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Gorj. Celebra balastieră a lui Caragea, situată pe centura Târgu Jiului, funcţionează pe firma S.C. ETALON PRODCOM S.R.L., care, scriptic, este administrată de DOMAN RODION TIBERIU, iar CARAGEA MATEI, tatăl întâiului poliţist al judeţului, figurează ca asociat.

Potrivit datelor oficiale furnizate, la solicitarea gorjNEWS.ro, de către Direcţia Generală a Finanţelor Publice Gorj, în momentul de faţă, firma lui Viorel Salvador Caragea înregistrează un miliard cinci sute de milioane lei vechi datorii la buget, din care 270 milioane lei vechi reprezintă stopaj la sursă!

Potrivit Legii 241/2005, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la trei ani sau cu amendă reţinerea şi nevărsarea, cu intenţie, în cel mult 30 de zile de la scadenţă, a sumelor reprezentând impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă.

Calculele sunt clare:

Împotriva firmei lui Caragea a început executarea silită, dar procedura legală va fi tărăgănată ani în şir. În rest, deşi ar trebui să răspundă penal pentru stopajul la sursă, care rezultă clar din documentele de mai sus, nu o va face. Încă o dovadă că statul de drept nu funcţionează şi că Gorjul e condus de mafioţi, după reguli mafiote.

Hidos este că Vasile Liviu Andrei, personajul care continuă să dezonoreze deminitatea publică de prefect, tocmai a declanşat marea cruciadă împotriva evazioniştilor. Îi plac dulciurile, cu precădere rahatul.

Dacă aş fi consilierul prefectului l-aş învăţa să tacă foarte mult, de preferat definitiv. Ar părea misterios şi, de ce nu, inteligent. Este de competenţa Spitalului 9, secţia <>, să susţii public că pleci, ca prefect, la lupta împotriva evaziunii fiscale cu un evazionist dovedit la vârful IPJ Gorj.

Vocea Valcii - Ungureanu şi Frâncu sunt lustrabili?

S-A ÎNTÂMPLAT MINUNEA. Miercuri, 12 mai 2010, Camera Deputaţilor a adoptat Legea lustraţiei cu 203 voturi pentru, 40 împotrivă şi 12 abţineri. Persoanele lustrabile au fost definite cele care au ocupat funcţii de conducere şi au fost remunerate pentru aceasta în PMR, PCR, UTC, UASCR, deputaţii în Marea Adunare Naţională, membrii consiliilor populare judeţene, municipale şi orăşeneşti, membrii Consiliului de Stat şi ai Consiliului de Miniştri, conducătorii instituţiilor de presă sau de propagandă ai PCR, directorii de editură, persoanele din învăţământul de partid, din structurile Securităţii sau colaboratorii acesteia ca poliţie politică, magistraţii cu funcţii de conducere în sistemul judiciar comunist, comandanţii din Inspectoratul General de Miliţie până la nivelul şefilor de post inclusiv şi şefii misiunilor diplomatice şi consulare.

Unul dintre amendamentele adoptate la Legea lustraţiei face referire la exonerarea de la lustrare a celor care nu aveau 18 ani în momentul în care au devenit informatori ai Securităţii. În scurt timp, Ministerul Justiţiei va veni cu nomenclatorul tuturor instituţiilor represive ale statului comunist. Legea lustraţiei a fost iniţiată în 2005 de parlamentari PNL, printre care şi Mon Muscă, declarată apoi colaborator al fostei Securităţi. Apoi, în anul 2006, legea a fost adoptată de Senat, dar odată ajuns la Camera a fost blocată aproape patru ani.

Privind lucrurile pe plan local şi ghidându-ne după prevederile clare ale acestei legi, există multe nume de potentaţi locali care vor fi lustraţi. Unul dintre ei poate fi chiar prefectul judeţului Petre Ungureanu care, susţine o parte a presei locale, ar fi colaborat cu Securitatea.

Petre Ungureanu s-a născut în 1952. Între 1990 şi 1999 a fost vicepreşedinte al Partidului Naţional Creştin şi Democrat (PNŢCD) Vâlcea, iar între 1999 şi 2002, preşedinte al UFD (Uniunea Forţelor de Dreapta) Vâlcea. Din 2002 până în 2006, a avut funcţie de conducere în organizaţia vâlceană a PNL. Apoi, a plecat de la liberali, înscriindu-se în PLD, partid pe care, de altfel, l-a condus la Vâlcea. Ulterior, a migrat de la această formaţiune politică în PDL, partid care l-a promovat cu ochii închişi în funcţia de prefect al judeţului. Niciunde în CV-ul său nu spune că ar fi fost membru al PCR, deşi, este aproape imposibil ceea ce susţine el. Cu mai multă vreme în urmă, Petre Ungureanu a recunoscut că a fost tentat, de mai multe ori, să „toarne" la Securitate, dar că nu a făcut-o pentru că l-ar fi mustrat conştiinţa. El spunea că înainte de 1989, a fost chemat să dea declaraţii legate de un incident petrecut în epoca ceauşistă unui ofiţer de Securitate, care, susţine el, l-ar fi întrebat dacă doreşte să dea informaţii legate de acea întâmplate. „Am fost de acord verbal să dau informaţii legate de cei care aveau un comportament impropriu" - spunea el presei vâlcene. Acesta nu a făcut, însă, referire ce fel de informaţii ar fi dat Securităţii şi nici nu a dat o definiţie a „comportamentului impropriu". El a mai spus că a avut două momente în viaţă în care a fost dispus să reclame la „Secu", fără să menţioneze, însă, dacă a făcut sau nu acest lucru.

Frâncu a recunoscut că a colaborat cu Securitatea

Emilian Frâncu este şi el unul dintre cei care s-ar putea să nu mai aibă posibilitatea să candideze pentru un fotoliu de parlamentar, potrivit unei declaraţii a liberalului, dată în noiembrie 2000, concepută în vederea candidaturii la funcţia de deputat. Reproducem integral declaraţia autentificată de notarul public Ion Holohan: „Subsemnatul Emilian-Valentin Frâncu, cetăţean român, fiul lui Cornel şi al Valentinei, născut la data de 13 februarie 1956 în municipiul Rm. Vâlcea, judeţul Vâlcea, cu domiciliul în mun. Rm. Vâlcea, strada Carol I, nr. 4 (fostă stradă Mareşal Ion Antonescu), bloc M, scara A, ap. 5, judeţul Vâlcea, legitimat cu BI seria GX nr. 486166, eliberat de Poliţia mun. Rm. Vâlcea la data de 29 mai 1997, de profesie inginer, cunoscând prevederile art. 292 Cod Penal cu privire la falsul în declaraţii, după luarea la cunoştinţă a conţinutului Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii ca poliţie politică, declar pe propria răspundere că nu am fost agentul sau colaboratorul organelor de securitate, ca poliţie politică, în interesul art. 5 alin. 1 - 5 din lege. Menţionez faptul că am avut relaţii de serviciu cu organele de securitate, în calitate de angajat al Direcţiei Judeţene de poştă şi telecomunicaţii Vâlcea şi ghid B.T.T. Dau prezenta declaraţie fiindu-mi necesară pentru a candida la funcţia de deputat la alegerile parlamentare din data de 26 noiembrie 2006. Redactată şi dactilografiată în cinci exemplare, astăzi data autentificării, la Biroul Notarului public, Ion Holohan, cu sediul în municipiul Rm. Vâlcea". Cum-necum, la ceva timp după ce ziarul nostru a publicat declaraţia lui Frâncu, acesta a făcut pe dracu-n patru şi a obţinut de la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) un document care atestă că, de fapt, nu a colaborat cu Securitatea. „S-a întâmplat în perioada în care am lucrat la PTTR (actuala Companie Naţională Poşta Română), dar şi când am fost ghid la BTT (Biroul de Turism pentru Tineret). Ţin să menţionez că nu am făcut poliţie politică, întrucât acestea erau doar nişte rapoarte nevinovate, care nu au făcut rău nimănui. La BTT, ghidul, şoferul şi şeful de grup semnau câteva rânduri informative despre activitatea pe care o aveau. Am semnat note şi în perioada în care am fost şef al Compartimentului Personal de la PTTR, dar această sarcină era prevăzută în fişa postului". Aceasta este destăinuirea făcută de Emilian Frâncu în faţa a peste 10 jurnalişti din presa locală în data de 16 august 2006.

Proiectul Legii lustraţiei a primit pe 27 aprilie, din partea comisiilor juridică şi pentru drepturile omului, un raport favorabil cu amendamente, cu 22 de voturi pentru, cinci abţineri şi un vot împotrivă, reprezentanţii PSD fiind reticenţi vizavi de constituţionalitatea proiectului.

Potrivit actului normativ, este interzis accesul la funcţii şi demnităţi publice pentru o perioadă de 10 ani a persoanelor care au făcut parte din fosta nomenclatură comunistă. Pe lista lustrabililor se află pesediştii: Ion Iliescu, Octav Cozmâncă, Şerban Mihăilescu, Viorel Hrebenciuc, conservatorul George Copos, liderul PC, Dan Voiculescu, şi o serie de lideri ai UDMR. Printre cei care ar putea să-şi piardă funcţiile sunt Theodor Stolojan şi Mihai Răzvan Ungureanu. Primul dintre ei a fot, până-n 1989, funcţionar în Ministerul Finanţelor la serviciul „aportul valutar" iar Ungureanu, membru supleant al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist.

Muntenia - 19 mai 2010

|

Ziarul Prahova - 1.500 de bugetari prahoveni au participat la mitingul de la Bucuresti

Peste 1.500 de bugetari prahoveni au participat astazi la mitingul care a avut loc la Bucuresti. Ei au plecat inca de dimineata spre capitala pentru a protesta impotriva masurii Guvernului de a le scadea salariile cu 25%, de la 1 iunie.

Cei mai multi sindicalisti din Prahova care au protestat in piata Victoriei au fost cei din randul profesorilor. Acestia spun ca vor intra in greva generala din 31 mai daca in urma protestului de astazi nu se va rezolva nimic. In aceste conditii este foarte posibila inghetarea anului scolar.

Reprezentantii sindicalistilor spun ca la mitingul din Bucuresti au participat doar bugetarii care aveau astazi liber astfel incat activitatea din institutile in care profeseaza sa nu fie afectata.

Informatia Prahovei - În doar o singură lună, numărul total al salariaţilor din Prahova s-a micşorat cu 1.000

De la Direcţia Judeţeană de Statistică Prahova am fost informaţi că efectivul salariaţilor din judeţul nostru, la sfârşitul lunii martie 2010, a fost de 171.707 de persoane, cu 1.037 de persoane mai puţin decât în luna februarie 2010. Câştigul salarial mediu brut în luna martie a.c. a fost de 1.887 de lei/salariat. Câştigul salarial mediu net a fost de 1.385 lei/salariat, mai mare cu 7,1% faţă de luna februarie a.c. Comparativ cu luna martie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 8,0%. Indicele câştigului salarial real faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut a înregistrat o creştere de 3,7%. Potrivit datelor furnizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă, numărul şomerilor înregistraţi la sfârşitul lunii martie 2010 era de 29.938 de persoane. Comparativ cu februarie 2010, numărul şomerilor înregistraţi la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă a fost mai mare cu 328 persoane. Din numărul total al şomerilor înregistraţi, femeile reprezintă 40,9%. Rata şomajului înregistrată în martie 2010 a fost de 9,5% (5,3% în martie 2009). Rata şomajului pentru femei a fost de 9,% (5,8% în martie 2009), iar pentru bărbaţi a fost de 9,9% (5,% în martie 2009).

Adevarul (Dambovita)- Căşuneanu a blocat asfaltările în Târgovişte

Primăria a reluat procedura de licitaţie pentru Strada Constantin Brâncoveanu şi Calea Bucureşti. Tâgoviştenii merg cu maşinile din groapă în groapă fiindcă „regele asfaltului” a contestat documentaţia de atribuire a lucrărilor de asfaltare.

Lucrările de asfaltare a străzilor Constantin Brâncoveanu şi Calea Bucureşti ar fi trebuit să fie gata în şase săptămâni, însă sunt blocate de Costel Căşuneanu, unul dintre „regii asfaltului” din România, reprezentanţii firmei PA&CO Internaţional SRL Bacău contestând succesiv procedura de achiziţie încă de la prima publicare, din 14 septembrie 2009. „Contestaţiile au avut ca obiect cerinţele pe care Primăria Târgovişte le-a considerat potrivite pentru încheierea unui contract de lucrări, astfel: dovada îndeplinirii formelor legale privind personalul specializat angajat în derularea contractului şi utilizarea unui factor de evaluare care să aibe o legătură concretă şi directă cu specificul contractului, respectiv prezentarea planului calitativ al lucrărilor. Fac precizarea că procedura de achiziţie a fost publicată de două ori. De fiecare dată obiectul contestaţiei a fost diferit, deşi cerinţele contestate a doua oară au figurat în prima variantă a procedurii”, a declarat Bertha Colea, purtător de cuvânt la Primăria Târgovişte.

Sansa Buzoiana (Buzau)- Cezar Preda, indignat că persoanele cu handicap nu-şi iau indemnizaţiile

Situaţia tensionată din punct de vedere social, generată de intenţiile guvernanţilor de a aplica măsuri de diminuare a cheltuielilor bugetare, îi face pe politicienii din formaţiuni diferite să arunce responsabilitatea unii pe alţii. Dacă primarul social-democrat, Constantin Boşcodeală, anunţa, cu ceva timp în urmă, că unele plăţi, făcute de Primărie, ar putea avea de suferit din cauza crizei, recent, deputatul Cezar Preda a încercat să demonstreze contrariul. Cel puţin în ceea ce-i priveşte pe buzoienii cu handicap grav.

353 de buzoieni cu handicap grav

Deputatul Cezar Preda, preşedintele democrat-liberalilor judeţului, după ce a constatat victoria în înfruntarea cu senatorul Ion Vasile a primarului municipiului, Constantin Boşcodeală, îl pîrăşte pe cel din urmă la organismele statului. Nemulţumirile sale au fost generate de situaţia celor 353 de buzoieni care suferă de diverse forme de handicap grav, care au fost anunţaţi, printr-o adresă oficială a Primăriei Buzău, în luna martie, că, ţinînd cont de "situaţia economico-financiară cu care se confruntă municipiul Buzău, este posibil ca pentru perioada următoare să se procedeze la amînarea plăţii acestora".

"Indemnizaţiile nu au mai fost plătite din 10 martie 2010"

Fruntaşul democrat-liberal, Cezar Preda susţine, printr-o declaraţie politică, făcută în plenul Camerei Deputaţilor, că Primăria Buzău a furnizat, autorităţilor Centrale, alte informaţii decît cele transmise persoanelor cu handicap grav. "Nu acelaşi răspuns însă a fost formulat de Primăria Buzău şi către instituţiile centrale. Astfel, la Parlament s-a comunicat, printr-o adresă oficială, în luna aprilie 2010, că <>, deşi indemnizaţiile nu au mai fost plătite din 10 martie 2010", a afirmat deputatul Cezar Preda.

Informări false de la autorităţile locale?

Preşedintele democrat-liberalilor judeţului susţine că a fost sesizat de diverse persoane referitor la neplata sumelor în cauză şi a solicitat Primăriei Buzău să clarifice situaţia, dar, mai ales, să plătească indemnizaţiile pentru persoanele cu handicap grav. "Este inadmisibil şi de neconceput ca, în 2010, Parlamentul României şi instituţiile Centrale să primească, în mod oficial, informări false de la autorităţile locale. Persoanele cu handicap trebuie să ştie că indemnizaţiile lor nu vor fi afectate de măsurile de austeritate anunţate de Guvern şi că, problema neplăţii trebuie rezolvată în plan local", a afirmat deputatul pedelist. Rămîne de văzut ce va spune primarul Constantin Boşcodeală, care n-a putut fi contactat pentru un punct de vedere.

Independent (Ialomita) - Ştefan Muşoiu sporeşte profitul firmei de familie pe spatele primăriilor PSD

Nici nu s-a uscat bine asfaltul marca SAM GPL de la piciorul podului de la Albeşti, căci o nouă licitaţie, cîştigată de aceeaşi firmă de partid, îşi face şturlubatic loc spre cunoaşterea publicul larg. Este vorba despre proiectarea unui nou sediu pentru Primăria comunei Ograda, localitate păstorită de un primar-coleg de partid al asociatului unic şi vicepreşedinte al Consiliului Judeţean, Ştefan Muşoiu.

Licitaţie pe cît de legală, pe atît de imorală

În vremuri de criză, cînd bugetele locale abia dacă îşi pot acoperi cheltuielile curente, Primăria Ograda făureşte un vis administrativ: constucţia unui nou sediu. Asta în condiţiile în care, actual, Primăria Ograda funcţionează într-o locaţie deloc improprie. Valoarea totală a investiţiei a fost stabilită de autorităţile locale la aproximativ 10 miliarde de lei. Adică puţin peste 4 miliarde de lei vechi deja existente în bugetul localităţii şi alte 5,5 miliarde pentru care se întreprind demersurile pentru a fi obţinuţi de la Guvern. Suma a constituit motivul unei note de fundamentare transmisă autorităţilor judeţene responsabile în înlesnirea relaţiei cu Guvernul. Nimic nou în descrierea stadiului incipient al lucrării sau «lucrăturii» dacă vreţi...

Atît de convinse sînt autorităţile locale că vor obţine finanţarea guvernamentală încît s-au decis, recent, să demareze licitaţiile pentru lucrările premergătoare construcţiei în sine. Mai exact, studiile de fezabilitate, proiectele, avizele şi alte «hîrtii» mai mult decît costisitoare. În acest sens, unitatea administrativă de la Ograda a organizat, la finele anului precedent, respectiv în noiembrie 2009, o sesiune de cerere de oferte avînd ca obiect «Achiziţia contractului de servicii proiectare sediu administrativ Consiliul Local Ograda». Deşi valoarea, aproximativ 30 mii de lei noi, permitea autorităţilor locale atribuirea directă, fără publicarea prealabilă în SEAP, reprezentanţii Primăriei au decis, pentru încredere am adăuga noi, realizarea unei proceduri de achiziţie publică, inclusiv cu publicarea pe SEAP. Prezentă la licitaţie, mai ceva ca o muscă-n lapte, a fost şi firma de familie a vicepreşedintelui Consiliului Judeţean Ialomiţa, Ştefan Muşoiu. Care, deloc surprinzător, a şi cîştigat. Aţi zis ceva de partid? Nu are legătură, căci la cinstea şi compentenţa domniei sale, vicele pesedist şi-a permis adjudecarea la un preţ destul de redus. Adică 23 mii de lei noi.

Aşadar, procedura de achiziţie publică organizată de Primăria Ograda a fost cîştigată cu aplauze de SAM GPL, la preţul de 23 mii de lei. O nimica toată dacă facem trimitere către alte pretenţii «afacereşti» ale vicelui Muşoiu. Potrivit documentelor, SAM GPL urmează să realizeze serviciile de proiectare arhitecturală, studiile de fezabilitate, serviciile de consultanţă, precum şi serviciile de proiectare tehnică a instalaţiilor mecanice şi electrice pentru construcţii...

Şi mai interesant decît tot şirul de servicii prestate de firma SAM GPL este modul în care societatea înţelege să se prezinte la procedurile de achiziţii publice. Exemplificînd, la licitaţia organizată de unitatea administrativă din Ograda s-au prezentat două societăţi. Una dintre acestea, SC Deticon Solution SRL a depus la sediul instituţiei un întreg dosar cu documentele solicitate de comisia ce aviza legalitatea procedurii de achiziţie. Cea de-a doua, SAM GPL, firmă cu pretenţii, căci nu orice societate are drept asociat un vicepreşedinte de Consiliu Judeţean, pe lîngă oferta de preţ, a depus şi o declaraţie pe propria răspundere semnată de reprezentantul legal care confirmă că firma ar îndepli cerinţele de calificare, aşa cum au fost menţionate în documentaţia de atribuire. Diferenţa între cele două societăţi a fost dictată de preţul ofertei, prima dintre societăţi evaluînd serviciile la puţin peste 29 mii de lei în timp ce SAM GPL a coborît pînă la 23 mii de lei. Cît de verificate au fost documentele de participare la licitaţie nu vă mai putem preciza. Cert este că societatea vicelui Muşoiu şi-a adjudecat dreptul la a mai executa o lucrare pe bani publici. Aşa cum ne-a obişnuit.

Observator de Calarasi - Doar o singură comună din judeţul Călăraşi a obţinut finanţare pe Măsura 322

La începutul acestei săptămâni, pe site-ul Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) au fost postate rapoartele de selecţie pentru proiectele depuse în sesiunea de cereri de proiecte derulată în perioada 15 iunie - 31 iulie 2009 pentru Măsura 322 – „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale”, din cadrul Programului Naţional pentru Dezvoltare Rurală (PNDR). Aceste rezultate au fost aşteptate de aproximativ 2.000 de primari din toată ţara, din care 33 din judeţul Călăraşi care şi-au încercat norocul anul trecut, depunând proiecte integrate, a căror valoare nu a depăşit 2,5 milioane de euro. Luni, 17 mai, însă, veşti proaste au sosit de la APDRP pentru majoritatea primarilor din ţară. Doar 295 de proiecte depuse au prins finanţare, dintre acestea doar unul singur fiind din judeţul Călăraşi.

Primarul Olteanu, un primar fericit

Astfel, se poate spune că cel mai fericit primar călărăşean este în acest moment Anghel Olteanu, edilul comunei Unirea, care a reuşit să obţină 10.777.000 de lei pentru proiectul integrat „Modernizare drumuri de interes local în satele Unirea şi Oltina, înfiinţarea reţea canalizare menajeră cu staţie de epurare, renovare, modernizare, dotare cămin cultural şi înfiinţare centru de zi pentru copii”. Proiectul a obţinut 66 de puncte, numărul maxim obţinut de vreun proiect în ţară. Contactat, primarul Anghel Olteanu ne-a mărturisit că este extrem de bucuros. „Suntem cu toţii foarte bucuroşi. Acest proiect este de o importanţă majoră pentru dezvoltarea comunei noastre”, ne-a declarat Olteanu. Proiectul presupune asfaltarea a cinci kilometri de drum comunal, opt kilometri de canalizare menajeră, amenajarea unei staţii de epurarea, reabilitarea, modernizarea şi dotarea căminului cultural, dar şi înfiinţarea unui centru de zi pentru copii. Edilul a mai adăugat faptul că speră ca anul acesta anumite lucrări să demareze.

 

©2009 Știri locale | Template Blue by TNB