Bucovina - 3 August 2012

Monitorul de Suceava - Tinerii absolvenţi se înghesuie să-şi depună dosarele pentru şomaj

Numeroşi absolvenţi care au terminat în acest an o formă de învăţământ se înscriu la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Suceava, pentru a solicita indemnizaţie de şomaj, numărul de dosarelor depuse fiind mai mult decât dublu în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

Anca Capverde, purtătorul de cuvânt al instituţiei, a informat că până marţi, 31 iulie, în evidenţele instituţiei au fost luaţi 654 de absolvenţi ai promoţiei 2012, faţă de 299 anul trecut în aceeaşi perioadă.

Conform prevederilor legale, absolvenţii se pot înscrie în baza de date a AJOFM în termen de cel mult două luni de zile de la absolvire, astfel că este de aşteptat ca numărul de dosare să sporească pe tot parcursul lunii august.

Mulţi tineri din mediul rural, absolvenţi de liceu fără bacalaureat

Cât priveşte nivelul de studii al absolvenţilor care au intrat în evidenţele de şomaj, majoritatea, în număr de 457, sunt tineri care au absolvit un liceu de specialitate. Alţi 119 sunt absolvenţi ai unui liceu teoretic, 55 au încheiat studii superioare, în număr mai mic fiind absolvenţii de şcoli profesionale şi învăţământ complementar de ucenici.

Anca Capverde a declarat: „Ca tendinţă, observăm că depun dosare foarte mulţi tineri din mediul rural, care provin de la licee de specialitate, un segment important fiind din categoria celor care nu au luat bacalaureatul şi probabil au renunţat al gândul de a mai urma o şcoală superioară”.

Meseriile absolvenţilor care solicită şomaj

În ceea ce priveşte meseriile pentru care s-au pregătit cel puţin pe hârtie absolvenţii intraţi în baza de date a AJOFM, cei mai mulţi, în număr de 56, sunt tehnicieni în industria alimentară. Urmează tineri cu specializarea tehnician mecanic, agent de turism, tehnician protecţia mediului, muncitor necalificat sau operator calculator.

Conform prevederilor legale se încearcă încadrarea în muncă a tinerilor luaţi în evidenţe, în funcţie de oferta existentă, după care, la solicitarea absolventului, după două luni, se poate întocmi dosarul de şomaj, indemnizaţia fiind de 250 de lei pe lună, timp de şase luni de zile.

Subvenţii de la bugetul de stat, pentru absolvenţii angajaţi şi pentru angajatori

La fel ca în anii precedenţi, se oferă mai multe stimulente financiare pentru încurajarea angajării absolvenţilor.

Pe de o parte, un tânăr care îşi găseşte un loc de muncă beneficiază de un stimulent de 500 de lei, oferit o singură dată. De cealaltă parte, angajatorul care încadrează în muncă un absolvent primeşte o subvenţie lunară între 500 şi 750 de lei, în funcţie de nivelul de studii al salariatului, timp de un an de zile, cu obligaţia de a-l ţine pe post minimum doi ani.

În cazul unui tânăr care îşi schimbă domiciliul în altă localitate în urma angajării, AJOFM oferă o primă de instalare de 3.500 de lei.

Banat - 3 August 2012

Opinia Timisoarei - Scandal la autostrada Timisoara-Lugoj! Mai multi locuitori din Remetea Mare au vrut sa blocheze lucrarile.

Scandal pe un santier al autostrazii Timisoara – Lugoj! Mai multi localnici din Remetea Mare au vrut sa blocheze lucrarile la autostrada din cauza ca, spun ei, muncitorii au intrat abuziv pe proprietatile lor.

Oamenii spun ca nu isi mai pot cultiva terenurile, iar culturile au fost distruse.Dupa ce au incercat pe cale legala si au dat in judecata Compania Nationala de Drumuri si Autostrazi oamenii spun ca au ajus la limita suportabilitatii. Au facut plangeri penale in repetate randuri, insa pana acum nu s-au solutionat. Pe terenul lor utilajele au sapat o rampa, iar muncitorii si-au instalat santierul.

“Dupa cum vedeti cei de la autostrada au intrat aici fara nicio aprobare, fara a ne instiinta si uitati in ce hal au adus terenul acesta care este proprietate personala. Nu este expropriat, nu este supus expropierii. Nu sunt numai eu afectat. Mai sunt si alti vecini. Eu cred ca o sa-mi iau proprietatea intr-o forma sau alta mai ales ca am facut si o plangere penala” a declarat un localnic din Remetea

” Mai multi localnici au fost afectati. Ni s-a declarat ca vor intra pe o suprafata de 19 metri iar ei au intrat pe 400 de metri din terenul nostru. Am facut o cerere la drumuri sa ni se comunice suprafata dar pana acum numai promisiuni. Nu pot sa merg in partea aia pe terenul meu. Au intrat cu masinile si au pus pamant pe proprietatea mea. Au distrus porumbul de pe terenul meu” a declarat Ioan Brad un localnic din Remetea.

In timp ce unii raman fara culturi, altii se plang ca au fost inselati la bani. Dupa ce au fost expropriati au primit pe teren un leu si 40 de bani pe metru patrat, in conditiile in care, sustin ei, terenul a fost evaluat la 8 euro pe metro patrat.

“A venit un evaluator si a evaluat terenul la 8 euro/m patrat nu un leu si 40 de bani cat ne dau ei” a declarat Adrian Cioca.

Au urmat alte procese, insa pana acum localicii din Remetea sustin ca le-a mai ramas o singura solutie. Oamenii spun ca daca nu se va retrage santierul de pe terenurile lor vor veni cu utilajele si il vor sapa si semana.

Transilvania - 28 noiembrie 2011

Informatia de Alba - Hava şi Dumitrel, lăsaţi deoparte interesele de partid şi veniţi în proiect

Informatia de Alba - Radu Todoran este noul vicepreşedinte al PSD Alba Iulia

Buna Ziua Brasov - Candidaţii UNPR Braşov pentru 2012: Radu Bădiţă - primar, Constantin Arişanu - preşedinte CJ Braşov

Monitorul de Fagaras - ,,Conducere iresponsabilă la Făgăraş“

Gazeta de Cluj - Calin Stoia, prieten cu Nicoara

Informatia de Alba - Hava şi Dumitrel, lăsaţi deoparte interesele de partid şi veniţi în proiect

Pentru oficialii judeţului care încă nu au înţeles despre ce e vorba şi se ascund după interese de partid, proiectul Alba Iulia 2020 – Capitală Culturală Europeană este cel mai important proiect de dezvoltare economică pentru Alba în următorii 10 ani. 10 ani! Domnul preşedinte al Consiliului Judeţean, Ioan Dumitrel, şi PDL au ales să respingă dur ideea şi să se înroleze în spatele intereselor personale şi politice ale domnului primar Hava. Ei vor respinge sau vor împiedica acest proiect dacă nu le aduce lor beneficii politice.

Proiectul Alba Iulia 2020 nu priveşte doar oraşul Alba Iulia ci întreg judeţul Alba. În fapt, candidatura Alba Iuliei depinde de sprijinul pe care îl primeşte de la nivel judeţean şi de includerea obiectivelor turistice şi culturale judeţene în dosarul său.

Sutele de mii de turişti care se vor îndrepta spre Capitala noastră de suflet, Alba Iulia, ar putea avea numeroase ocazii să oprească, să cheltuie şi să se bucure de ceea ce pot oferi localităţie Albei, din Apuseni până în munţii Sebeşului.

Finanţarea Consiliului Judeţean în următorii ani pentru obiective de infrastructură este esenţială pentru Alba Iulia 2020. Cei din Consiliul Judeţean nu se pot prevala de orgolii politice şi de aroganţă ca să nu susţină proiectul. Şi nu doar finanţarea e importantă, ci şi capacitatea de management, precum şi realizarea de proiecte cu faţa la oameni, nu cu spatele la ei. Exemplul negativ pe care l-am dat săptămâna trecută e relevant pentru lipsa de viziune şi interes a conducerii PDL de la nivel de judeţ: Drumul judeţean 107A spre Pâclişa – Geoagiu, făcut parţial, foarte lent şi complet anapoda. Şi acolo e vorba de un drum esenţial pentru exploatarea turistică a zonei de vest a judeţului.

Ioan Dumitrel şi şeful său de partid Hava nu pot ignora cifrele: sute de mii de turişti anual, sute de milioane de euro în venituri directe şi indirecte pentru firmele şi oamenii din Alba Iulia şi Alba. Un asemenea proiect nu poate fi ignorat şi nici făcut „pe picior” de unul singur, în secret, aşa cum se pare că înteleg cei din PDL să lucreze. E o alegere strategică să alegi să lucrezi în echipă, să atragi sutele de mii de turişti care s-ar îndrepta mai intâi spre Alba Iulia, spre zonele turistice din judeţ. La drept vorbind, un sejur adevărat nu poate include ca itinerar doar municipiul Alba Iulia.

Propunerea unui circuit turistic integrat e absolut necesară. Trebuie să construim şi să punem la lucru idei turistice de tipul: 2-3 zile la Alba Iulia, a doua în Apuseni pe drumul supliciului lui Horea, Cloşca şi Crişan, drumul Aurului de la Roşia Montană, gheţarul de la Scărişoara, casalui Avram Iancu, apoi în a treia parte vizita pe drumul vinului începând de la Ţelna până în zona Târnavelor cu degustări de vinuri.

Un alt mesaj pe care Dumitrel şi Hava trebuie să îl recepteze cât mai rapid e că pregătirea până în 2015 este la fel de importantă ca şi evenimentul în sine din 2020 şi anii premergători lui 2020. Pregătirea nu trebuie făcută doar cu hârtii şi studii de impact, ci cu programe directe de turism şi nu numai, care să implice agenţii economici, oamenii de afaceri, asociaţiile patronale. E nevoie ca ceea ce vom face în 2020 să înceapă să funcţioneze treptat de acum! Afacerile de turism şi cele conexe trebuie să crească organic până în 2020 când va fi vârful de „sarcină”.

E timpul să se treacă la fapte pentru ca Primăria Alba Iulia nu este a lui Hava ci a albaiulienilor, iar Consiliul Judeţean nu este al lui Dumitrel ci al oamenilor din Alba. Şi chiar dacă cei doi nu vor mai fi la putere în 2012, totuşi ei trebuie să lucreze acum, în anul care le-a mai rămas, pentru oameni şi nu să îi ţină pe loc.

Informatia de Alba - Radu Todoran este noul vicepreşedinte al PSD Alba Iulia

Miercuri seara, în cadrul unei şedinţe a organizaţiei municipale, Radu Todoran (preşedintele interimar al comitetului de iniţiativă al campaniei „Alba Iulia 2020 – Capitală Culturală Europeană“) a fost ales în funcţia de vicepreşedinte PSD Alba Iulia. Merită menţionat că Radu Todoran a fost în 2008 vicepreşedinte şi director de campanie electorală în alegerile locale al organizaţiei PD-L Alba. Mai mult, acesta se pare că ar fi intenţionat să candideze la Camera Deputaţilor, dar până la urmă nu s-a materializat această intenţie. Demisia din PDL a venit natural, iar în 2011 s-a înscris în PSD Alba. La începutul lunii noiembrie, Radu Todoran, fost director general al fabricii de produse din porţelan Apulum SA, a fost desemnat şi preşedinte al comitetului de iniţiativă al campaniei „Alba Iulia 2020 – Capitală Culturală Europeană“.

În legătură cu acest subiect, am luat legătura cu preşedintele PSD Alba, Ioan Dîrzu, care ne-a declarat: ”În şedinţa de miercuri seara a PSD Alba Iulia, domnul Radu Tudoran a fost ales în unanimitate vicepreşedinte al acestei organizaţii. Dumnealui este membru PSD de circa 3 luni şi ne-a demonstrat că este un om care vrea să se implice. Uniunea Social Democrată are nevoie de oameni de valoare şi nu contează că unii intră în PSD sau în PNL cât timp vin de partea noastră. În ceea ce priveşte funcţia de preşedinte al comitetului de iniţiativă al campaniei „Alba Iulia 2020 – Capitală Culturală Europeană“ deţinută de domnul Todoran, nu văd că ar exista vreo incompatibilitate şi cred că poate să rămână fără nicio problemă în această funcţie”.

Buna Ziua Brasov - Candidaţii UNPR Braşov pentru 2012: Radu Bădiţă - primar, Constantin Arişanu - preşedinte CJ Braşov

rimar al Braşovului şi de preşedinte al Consiliului Judeţean au fost lansaţi sâmbătă, în cadrul Conferinţei Judeţene anuale a Organizaţiei Judeţene a UNPR Braşov. Pentru funcţia de primar al Braşovului se va lupta în cursa electorală preşedintele UNPR Braşov, Radu C. Bădiţă, iar pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean va candida Constantin Arişanu, vicepreşedinte al UNPR Braşov şi fostul comandant al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului (IPJ) Braşov.

Un partid

puternic

La Conferinţa Judeţeană a UNPR Braşov au fost prezenţi 372 de delegaţi care i-au votat pe cei doi să reprezinte organizaţia în campania electorală de anul viitor. „Nu am muncit un an şi jumătate pentru ca UNPR să nu aibă proprii candidaţi la alegerile locale şi parlamentare din 2012. Ne numim progresişti şi ne vom urma calea. Şi, mai mult, vom învinge”, le-a spus Radu C. Bădiţă colegilor săi.

A urmat apoi darea de seamă a organizaţiilor judeţeană şi de femei pe ultimul an de activitate. Acum, la un an şi jumătate de la înfiinţare, Organizaţia Judeţeană a UNPR Braşov numără aproape 4.000 de membri, iar până la alegerile locale de anul viitor se doreşte ca numărul să ajungă la aproape 10.000. „UNPR Braşov este un organism viu. Suntem pretutindeni şi asta înseamnă că suntem puternici. Mai mult, 80% dintre cei care fac parte din partidul nostru nu au mai făcut politică, aşa că noi vom aduce alt suflu”, a mai spus Radu C. Bădiţă.

Constantin Arişanu: Vreau ca cetăţeanul să fie reprezentat prin taxele şi impozitele pe care le plăteşte

Candidatul UNPR Braşov pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean este Constantin Arişanu, vicepreşedinte al UNPR Braşov şi fostul comandant al IPJ Braşov. Acesta a fost votat drept candidat pentru această funcţie în unanimitate de către delegaţii la Conferinţa Judeţeană. „Vreau ca cetăţeanul să fie reprezentat prin taxele şi impozitele pe care le plăteşte, iar banii publici să fie cheltuiţi într-un mod cât mai transparent şi eficient pe proiecte de infrastructură şi cultură. Fondurile vreau să fie alocate nu în funcţie de afinităţi politice sau de grup. Mă cunoaşte majoritatea populaţiei judeţului şi ştie că sunt un om cinstit, care a luat decizia corectă pentru cetăţean în activitatea mea de până acum. Prin funcţia pe care o voi deţine, instituţiile statului şi funcţionarii publici vor simţi demnitatea şi cerinţa cetăţeanului. Funcţionarul public este în slujba cetăţeanului, nu invers. Iar stilul de muncă pe care îl voi promova va fi cel participativ”, a spus Constantin Arişanu, mulţumindu-le colegilor pentru încrederea acordată.

Radu C. Bădiţă: Avantajul nostru este că suntem cinstiţi

Preşedintele UNPR Braşov, Radu C. Bădiţă, spune că principala preocupare a unui edil trebuie să fie cheltuirea cu transparenţă şi eficienţă a banului public. „Municipiul şi judeţul Braşov nu aparţin doar celor două persoane aflate acum la conducerea lor. Mie îmi place ca atunci când plătesc taxe şi impozite să ştiu ce se face cu acei bani. De aceea vreau să intru în această luptă, care va fi extrem de grea. Îmi asum candidatura pentru funcţia de primar al municipiului Braşov cu onoare şi încredere. Am încredere că vom face o echipă frumoasă şi vom câştiga alegerile. Avantajul nostru este că suntem cinstiţi”, a spus Radu C. Bădiţă. Întrebat de jurnalişti cum crede că va reuşi să-i ia locul lui George Scripcaru, el a răspuns: „Prin cinste şi corectitudine”.

Respect pentru oameni şi soluţii pentru problemele lor

Preşedintele Organizaţiei Municipale a UNPR Braşov, Ovidiu R. Fodor, a ţinut să menţioneze că pentru alegerile de anul viitor este nevoie de o organizare exemplară. „În toate demersurile noastre va trebui să oferim electoratului ceea ce îşi doreşte cel mai mult de la clasa politică. Va trebui să oferim respect. Respect pentru cetăţeni şi problemele lor. Doar dacă electoratul va fi convins că ştim care sunt problemele braşovenilor şi că avem soluţii, doar atunci vom beneficia de încrederea lor şi de prezenţa serioasă la vot. De aceea, mesajul nostru trebuie să fie simplu şi onest, dar mai ales logic. Sunt sigur că cea care ne va duce pe drumul cel bun este credinţa, care ne va pune în postura de învingători”, a spus Ovidiu R. Fodor.

Dialogul cu societatea civilă stă la baza

dezvoltării UNPR

Invitat din partea conducerii UNPR a fost senatorul Sorin Serioja Chivu. Acesta a ţinut să sublinieze importanţa dialogului social cu sindicatele, oamenii şi societatea civilă, astfel încât programele acestei uniuni să fie cât mai adaptate nevoilor româneşti.

„Noi suntem deschişi dialogului social pentru că vorbim cu oamenii. UNPR a lansat, prin cuvântul lui Cristian Diaconescu, «Mişcarea Civică Progresistă», adică platforma pentru un dialog permanent cu societatea civilă. Totodată, vreau să vă felicit pentru modul în care aţi activat în acest an şi jumătate”, a spus senatorul Sorin Serioja Chivu, care a accentuat faptul că UNPR s-a transformat într-o mişcare progresistă, care militează pentru dezvoltarea proiectelor economice, sociale şi politice.

„Trebuie să vă spun că a fost un sacrificiu pentru noi să ne alăturăm actualei guvernări. Pentru că este un sacrificiu. Noi nu suntem trădători. Eu am plecat în 2009 din PSD, structura definită acum de Mircea Geoană ca fiind «Jaf Naţional». Vreau să fiţi mândri de noi că am susţinut acest guvern care a luat şi măsuri dure, dar care au stabilizat ţara din punct de vedere economic”, a mai spus senatorul UNPR. „Nu aveam nevoie de haos în ţară, şi tocmai de aceea a fost nevoie de prezenţa noastră la guvernare, pentru a asigura stabilitate”, a mai punctat acesta.

Candidaţi proprii şi la locale, şi la parlamentare

Gabriel Oprea, preşedintele UNPR, le-a transmis colegilor de la Braşov că UNPR este un partid independent, o forţă politică care va avea proprii candidaţi la alegerile locale şi parlamentare de anul viitor: „UNPR se dezvoltă urmând trei vectori principali: disciplină, diplomaţie şi dialog social. Urmând aceste principii, este normal să avem proprii candidaţi la alegerile de anul viitor, pentru că în UNPR avem oameni valoroşi, care au făcut ceva pentru societate până acum. Iar faptul că au ales să intre în politică prin UNPR înseamnă că formaţiunea noastră este o adevărată forţă politică”.

Declaraţiile invitaţiilor speciali la Conferinţa Judeţeană a UNPR Braşov:

„Colaborarea cu UNPR sper să fie benefică pentru toţi cetăţenii acestei ţări”.

Gheorghe Andone – Partida Romilor „Pro Europa”

***

„Din punct de vedere al sindicatelor am avut o colaborare bună cu Marian Sârbu pe când era ministrul al Muncii când s-a lucrat la codul muncii cel vechi. Eu cred că dumneavoastră o să vă ţineţi de cuvânt cu ceea ce aţi promis. Iar la începutul anului 2012 să vă bateţi ca legea pensiilor să fie respectată. E adevărat că există această criză mondială şi că noi suntem în criză, dar cred că veţi găsi resursele pentru ca această lege să fie respectată. Sper să aveţi un procentaj mare în alegeri şi să intraţi în Parlament pentru a ne putea baza pe sprijinul dumneavoastră”.

Gheorghe Apostu, lider BNS Braşov

***

„Vă transmit din partea Organizaţiei Municipale a PDL Braşov salutul colegilor mei. Aţi crescut frumos în acest an şi vă anunţă că aveţi în Organizaţia Municipală a PDL Braşov un partener. Sper ca la sfârşitul anului 2012 să bem împreună un pahar cu şampanie pentru că victoria va fi a noastră”.

Gabriel Andronache, deputat PDL

Monitorul de Fagaras - ,,Conducere iresponsabilă la Făgăraş“

Senatorul Marian Rasaliu critică deciziile primarului de la Făgăraş, Sorin Mănduc Parlamentarul spune că declaraţiile de presă ale edilului de la Făgăraş sînt mincinoase şi nu fac decît să-i acopere acestuia fuga de răspundere

Făgărăşenii au rămas fără căldură în locuinţe deşi afară temperaturile au scăzut cu pînă la 9 grade Celsius sub zero. Şi asta pentru că Ecoterm a refuzat să furnizeze agent termic pentru majoritatea locatarilor de la bloc ale căror apartamente sînt racordate la sistemul public centralizat. Din cele 3400 de locuinţe care depind din punct de vedere al agentului termic de Ecoterm mai mult de jumătate sînr afectate de decizia regiei de a nu furniza căldură. Pe de o parte conducerea Ecioterm invocă facturile neplătite de restanţieri şi care se ridică la multe miliarde de lei vechi, dar pe de altă parte colapsul financiar al regiei marcat de subvenţiile neachitate de Guvern şi CL Făgăraş. Cu toate acestea, făgărăşenii care stau în frig în locuinţe şi care n-au ales vreo sursă alternativă de încălzire, spun că este inuman şi ilegal ceea ce face conducerea Ercoterm şi implicit conducerea municipiului.

Gazeta de Cluj - Calin Stoia, prieten cu Nicoara

Conform unor surse, numele fostului presedinte al consiliului judetean Cluj, Marius Nicoara, apare de nenumarate ori in cadrul interceptarilor telefonice ale SRI in legatura cu omul de afaceri Calin Stoia. Cei doi, fiind prieteni buni si vechi, au facut de-a lungul timpului multe afaceri profitabile, ajutandu-se reciproc.

Din cate se pare, Marius Nicoara este foarte suparat si bulversat in ultima perioada, necunoscand cu exactitate ce se afla in dosarele vicepresedintelui CJ Radu Bica si a primarului Sorin Apostu, datorita prieteniei care il leaga de Calin Stoia, administratorul firmei de salubritate Brantner-Veres,. Inca din 2005, pe cand era presedintele Consiliului Judetean, Marius Nicoara este implicat in multe dintre interceptarile omului de afaceri Calin Stoia. Marius Nicoara a fost vazut de multe ori alaturi de Calin Stoia, in diferite locatii, chiar plecand in concedii impreuna, facilitandu-ia cestuia multe contracte cu primariile din judetul Cluj, „pastorite” la acea vreme de Marius Nicoara . Acesta din urma se pare ca i-a obligat pe primari sa incheie contracte de salubritate cu firma lui Calin Stroia, unde este actionar inca un prieten de-al lui Marius Nicoara, Eugen Veres. Marius Nicoara si-a petrecut vacante luxoase atat la caldura, in Dubai, cat si in sezonul rece la schi in Austria sau Germania, multe dintre acestea in compania omului de afaceri Calin Stoia. Marius Nicoara nu a fost departe nici de asigurarile de la RATUC, unde in perioada 2004-2008, in schimbul mentinerii in functia de director al lui Liviu Neag, acesta a asigurat prin intermediar si diversi brokeri intregul parc auto. Interesant este faptul ca atunci cand Andrei Dandos, un tanar liberal care, facand parte din cadrul Consiliului Administrativ a RATUC, a cerut sa-i fie comunicate date cu privire la asiguratorii de la institutie, sumele aflate in joc, precum si nume si prenume in acest sens, acesta a fost rapid inlocuit din functie pentru a nu-l pune in lumina proasta pe directorul Liviu Neag.

Surse din cadrul PNL declara ca avansul pentru Mercedesul Seria S a lui Marius Nicoara, cumparat in perioada 2005-2006, a fost achizitionat din banii luati de la contractele cu gunoaie ale lui Calin Stoia, din comisioanele provenite din asigurarile de la RATUC, precum, si din contractele desfasurate cu fiul fostului presedinte al Consiliului Judetean, Serban Gratian.

Marius Nicoara nu se dezminte si lanseaza noi fluturasi

Precum in afaceri, si in politica Marius Nicoara practica aceleasi manevre neortodoxe de care a dat dovada de nenumarate ori. In timp ce in anul 2007 cumpara din bani proprii un numar de 50.000 de reviste Can-can care-l infatisau pe premierul Emil Boc impreuna cu presupusa amanta, a doua zi dupa anuntarea retinerii vicepresedintelui Consiliului Judetean Radu Bica, acesta a aruncat pe piata 30.000 de fluturasi care-i infatisau pe Radu Bica si pe Alin Tise drept fiind „teparii” Clujului. De aceasta data, dupa arestarea primarului Sorin Apostu, Marius Nicoara a organizat o intrunire in centrul orasului unde il numea pe acesta drept fiind primarul „fifty-fifty” si spagar. Este de remarcat faptul ca pana si in acest moment, Marius Nicoara nu a iesit public sa se declare oficial impotriva lui Sorin Apostu, preferand insa sa o delege pe avocata Steluta Cataniciu ca aceasta sa ceara demisia primarului in conferinte de presa sau la emisiunile televizate. Si de aceasta data, Marius Nicoara a apelat la tactica sa favorita, aceea de a induce in eroare marea masa a oamenilor, aruncand pe piata 30.000 de fluturasi in care de aceasta data sunt infatisati premierul Emil Boc si primarul Sorin Apostu, drept cei responsabili cu gradul ridicat de coruptie din politica locala.

Marius Nicoara, model pentru baietii lui de incredere

Firma SIAB Development SRL controlata de catre Mircea Abrudean ofera servicii de consultanta si de proiectare in privinta obtinerii de fonduri europene pe celebra Masura 322. Conform site-ului oficial, compania “vine in sprijinul autoritatilor publice locale in efortul lor de dezvoltare a comunitatilor locale si furnizeaza o expertiza completa in proiectele de investitii”. Exista multe companii de consultanta pe piata, insa putine dintre acestea ajung sa detina cifre de afaceri an de an de sute de mii de lei si contracte cu nenumarate primarii. Prin intermediul SIAB Development SRL, Mircea Abrudean, impreuna cu nasul sau Marius Nicoara primesc inapoi practic banii alocati primariilor PNL din fondurile Consiliului Judetean sau de la Guvern. Pe acest sistem, firma de consultanta a obtinut contracte de consultanta cu primariile din Vad, Catcau, Mica, Taga, Geaca, Vulturi, Borsa, Recea, Bontida, Gilau, Belis sau Garbau. Contra Primariei Ploscos, comuna natala a altui liberal de succes, Liviu Miclaus, firma lui Mircea Abrudean a chiar deschis o actiune in instanta in fata Judecatoriei Cluj, obiectul fiind o somatie de plata. Impreuna cu finul sau, Marius Nicoara obliga primarii liberali sa incheie contracte de consultanta pe fonduri europene, precum si pentru proiecte de achizitii si licitatii publice. Conform datelor furnizate de catre site-ul listafirme.ro, compania SIAB Development a avut in 2009 o cifra de afaceri de 789.738 lei cu un profit de 135.496 de lei iar in anul 2010 a avut o cifra de afaceri de 621.041 de lei cu un profit de 124.705 de lei. Curios este faptul ca in ciuda crizei economice, firma finului lui Marius Nicoara a crescut constant, concludent in acest sens fiind faptul ca in 2008 compania realiza o cifra de afaceri de abia 11.800 de lei cu un profit de 8976 de lei. Conform aceluiasi site firma nu are obligatii restante la buget si nu este publicata in buletinul insolventei. Tot prin intermediul aceleiasi firme, Marius Nicoara a beneficiat si de un proiect care viza construirea unei pensiuni in comuna Sacuieu, satul Rogojel.

Relatia stransa dintre presedintele PNL Cluj Marius Nicoara si finul acestuia, Mircea Abrudean, pare a-l deranja pe fostul favorit al lui Nicoara, Liviu Miclaus. Conducandu-i masina lui Nicoara, Liviu Miclaus a avut si el parte de o ascensiune fantastica, devenind in scurt timp unul dintre cei mai de succes tineri intreprinzatori din oras. Si pentru el, totul a inceput in anul 2004 cand Marius Nicoara castiga presedintia Consiliului Judetean Cluj. Cu sprijinul noului presedinte de la CJ, Liviu Miclaus a fost angajat la RAADPP Cluj, sub comanda lui Berche Ion, directorul de la acea vreme, ulterior lipindu-se, tot prin Marius Nicoara, de un post caldut de director la Hotel Victoria si in consiliul de administratie al Aeroportului International Cluj-Napoca. Tot prin grija lui Marius Nicoara, Liviu Miclaus a ajuns presedintele TNL Cluj, fara ca acesta sa fi muncit pe branci sau sa fie dorit efectiv de catre tinerii liberali, fiindu-i destula experienta ca sofer. Ajuns presedinte la tineret, consilierul judetean Liviu Miclaus nu a reusit in acea perioada sa se remarce cu nimic concret, atat doar cu afacerile pe care acesta le facea cu cunoscutul sau prieten Bogdan Marisca. Cei doi s-au ocupat cu de toate, de la asfaltari, pietruiri de drumuri si chiar investind o suma considerabila in reamenajarea stadionului Ion Moina inainte ca acesta sa fie daramat.

Oltenia - 28 noiembrie 2011

Gazeta de Sud - Cine mai munceşte în Oltenia?

Gazeta de Sud - Cum se pierd zeci de milioane de euro

Oltenasul - Brokerul Oprea, către guvernanţi: E cel mai prost moment să vindeţi complexurile energetice

Exclusiv Gorj - Finii senatorului Voicu plombează gropile din DN66

Ancheta de Olt - Primarii PD-L cad ca mãrgelele

Gazeta de Sud - Cine mai munceşte în Oltenia?

Numărul angajaţilor din cele cinci judeţe ale regiunii totalizează aproape cât populaţia Craiovei. În Dolj mai sunt puţin peste 120.000 de salariaţi, iar raportul între angajaţi şi pensionari este de circa 1:1,6.

Persoanele care reuşesc să îşi păstreze un loc de muncă sunt tot mai puţine de la un an la altul. Şi nu din vina lor... Situaţia economică precară a împins companiile la reduceri masive de personal în 2010. Persoanelor disponibilizate din mediul privat li se alătură şi cele restructurate din rândul bugetarilor. Pentru aceştia din urmă, nici 2012 nu va fi unul liniştit, ci ar putea să vină cu noi restructurări, după cum anunţă responsabilii de la Bucureşti. Potrivit statisticilor, în Oltenia numărul celor care au un loc de muncă a ajuns să fie aproape jumătate din numărul celor care munceau în anul 1990.

Mai puţini salariaţi în Oltenia

În anul 2010, numărul mediu al salariaţilor din Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia se cifra la 363.808 persoane reprezentând 8,3% din nivelul naţional. Practic, în întreaga regiune geografică au rămas angajaţi puţin mai mult decât numărul total al locuitorilor Craiovei. „În perioada tranziţiei se constată diminuarea drastică a numărului salariaţilor, anul 2010 reprezentând puţin peste jumătate din nivelul anului 1990. Faţă de anul anterior, numărul mediu al salariaţilor a fost inferior cu 9,3% (-37.322 persoane)“, a precizat (în cadrul studiului) directorul executiv al Direcţiei Regionale de Statistică Dolj, Mariana Tănase. Ca şi număr efectiv de salariaţi, anul trecut au existat în regiunea Olteniei 374.930 de oameni angajaţi.

A scăzut drastic numărul angajaţilor din industrie şi construcţii

Potrivit datelor de la Statistică, scăderi ale numărului mediu al salariaţilor pe regiune s-au înregistrat în: industrie (-15.959 persoane) - îndeosebi în industria prelucrătoare (-13.148 persoane), construcţii (-5.112 persoane), comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (-4.469 persoane), transport şi depozitare (-2.484 persoane), administraţie publică (-1.619 persoane), învăţământ (-1.527 persoane), agricultură, silvicultură şi pescuit (-1.277 persoane), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (-1.086 persoane), hoteluri şi restaurante (-1.080 persoane). De asemenea, diminuări importante de personal s-au înregistrat în activităţile de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-744 persoane), sănătate şi asistenţă socială (-726 persoane), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-343 persoane), intermedieri financiare şi de asigurări (-294 persoane), informaţii şi comunicaţii (-209 persoane).

Dacă nu va mai lovi un nou val de criză, disponibilizările de amploare s-ar mai tempera.

Un salariat la aproape doi pensionari

În judeţul Dolj există mai mulţi pensionari decât angajaţi. Cu alte cuvinte, raportul între numărul de salariaţi şi cel de pensionari este de aproximativ 1:1,6, în ciuda faptului că a scăzut atât numărul angajaţilor, cât şi cel al pensionarilor. Casa Judeţeană de Pensii (CJP) Dolj informează că în anul 2009 erau înregistraţi în Dolj 197.287 de pensionari, iar în 2010, numărul lor scăzuse la 194.638. În primele zece luni ale anului 2011, numărul pensionarilor doljeni s-a mai redus cu 5.629 de persoane faţă de 2010. Aşadar, la ora actuală sunt înregistraţi în Dolj 189.009 pensionari. Potrivit oficialilor CJP Dolj, numărul de pensionari s-a redus ca urmare a deceselor - aceasta fiind principala cauză a diminuării numărului de persoane pensionate -, ca urmare a depensionărilor, dar şi pentru că unii dintre oamenii ieşiţi la pensie s-au mutat în alte judeţe. CJP Dolj informează că pe primele zece luni ale acestui an au fost depensionate 680 de persoane în tot judeţul, care nu s-au mai încadrat în gradul de invaliditate avut anterior revizuirii medicale.

Efectivul salariaţilor din Oltenia

Dolj: 120.773 persoane;

Gorj: 73.469 persoane;

Mehedinţi: 41.401 persoane;

Olt: 62.340 persoane;

Vâlcea: 76.947 persoane.

Total salariaţi în regiune: 374.930 de persoane

*Date furnizate de Direcţia Regională de Statistică Dolj

Numărul pensionarilor din Dolj*

2009: 197.287 persoane;

2010: 194.638 persoane;

31.10.2011: 189.009 persoane.

*Date furnizate de CJP Dolj

Gazeta de Sud - Cum se pierd zeci de milioane de euro

Primăria comunei Şimian şi Consiliul Judeţean Mehedinţi sunt pe cale să piardă pentru început aproape 20 de milioane de euro, iar în anul 2012 alte 50 de milioane de euro. Banii sunt veniţi pe un proiect european pentru amenajarea unui port turistic la intrare în comuna Şimian, iar ulterior reamenajarea Insulei Ada-Kaleh din mijlocul Fluviului Dunărea. Primăria Şimian, într-o şedinţă de consiliu local, a votat înstrăinarea terenului destinat portului turistic, iar acum autorităţile judeţului sunt în imposibilitatea de a pune în aplicare proiectul. „Din păcate, terenul respectiv aparţine Primăriei Şimian, iar Prefectura Mehedinţi nu poate să facă nimic din această poziţie. Am primit foarte multe reclamaţii de la diferite persoane care au avut sau au teren în zona respectivă şi care s-au trezit cu alţi proprietari pe terenul lor. În anul 2007 a fost dată o hotărâre de Consiliu Local la Şimian de trecere din domeniul public în domeniul privat, iar prefectul de la acea vreme nu a atacat hotărârea respectivă, lucru pe care eu nu l-aş fi lăsat aşa. Acum, primarul Ion Ghinescu se foloseşte de acea hotărâre şi împroprietăreşte pe toată lumea“, a declarat Ion Mîţu, prefect de Mehedinţi. Pe terenul de la malul Dunării, Primăria Şimian a avut de la început un interes ascuns. Vechii proprietari care au fost expropriaţi odată cu construcţia barajului PF I au fost omişi cu intenţie, iar împroprietăriţi au fost mai mulţi cetăţeni care nu au deţinut niciodată pământ în zona respectivă, proprietari care au vândut imediat la alţi doritori pământul. „Ce se întâmplă cu terenurile de la Şimian este cusut cu aţă albă chiar de primarul Ghinescu. Pământul respectiv dispare câte puţin peste noapte şi apar ca şi proprietari nume necunoscute care niciodată în viaţa lor nu au avut teren acolo. Suntem 14 familii care avem pământ prin moştenire în zona respectivă şi primăria a vândut efectiv cui nu trebuia. Măcar dacă cei care au fost împroprietăriţi ar fi făcut ceva pentru comunitate acolo“, a spus un proprietar care nu se mai găseşte pe listele primăriei că ar avea pământ pe terenul de la intrare în comuna Şimian.

Interesul pentru terenul de la malul Dunării a fost foarte mare

Fiind în joc bani europeni, cei din primărie au ştiut că autorităţile judeţului vor plăti oricât pentru expropriere să îşi ducă la bun sfârşit proiectul. Cu toate acestea, primarul comunei Şimian, Ion Ghinescu, a împroprietărit mai mulţi cetăţeni în zonă. „Primăria Şimian are un deficit de teren de 480 de hectare pentru că Severinul, cu timpul, a ocupat terenul comunei cu diferite lucrări ale Hidroelectrica, şi nu numai. Eu am de soluţionat 700 de cereri de fond funciar. Având în vedere că în unele cazuri s-au dat sentinţe judecătoreşti a trebuit să le pun în aplicare, deci nu am făcut nimic ilegal. Toate acuzele care mi se aduc nu sunt decât nişte gogoriţe ale preşedintelui CJ Mehedinţi, Marius Bălu, care probabil că vrea să pună mâna pe căi neortodoxe pe o parte din teren, dar să îşi vadă de bucătăria lui. Sunt un primar incoruptibil şi nu am făcut nimic în afara legii“, a declarat Ion Ghinescu, primarul comunei Şimian. Prefectul judeţului Mehedinţi spune că hotărârea Primăriei Şimian va fi atacată în instanţă pentru că este vorba despre milioane de euro la mijloc, bani europeni. „Este vorba despre un proiect european cu foarte mulţi bani, mai bine de 15 milioane de euro, nu ştiu exact suma, dar din păcate se pare că primarul şi comisia locală de la Şimian nu înţeleg care este beneficiul unui port turistic la Dunăre pentru judeţul nostru şi bineînţeles pentru comuna Şimian. Dar dacă la mine va ajunge un act prin care se vrea o împroprietărire dubioasă voi ataca orice act“, a declarat Ion Mîţu, prefect de Mehedinţi. O parte din investitorii care şi-au exprimat dorinţa de a ridica obiective turistice pe Insula Şimian au venit în Mehedinţi, dar nu au fost lăsaţi să ajungă pe terenul care are acum alţi proprietari.

Oltenasul - Brokerul Oprea, către guvernanţi: E cel mai prost moment să vindeţi complexurile energetice

Senatorul PNL Mario Ovidiu Oprea, fost broker de meserie, avertizează Puterea că scoaterea la mezat a pachetelor de acţiuni deţinute de stat la unităţile din industria energetică nu e recomandată în acest moment.

Parlamentarul de Dolj se arată deranjat în primul rând de secretomania care guvernează demararea procesului de privatizare a unităţilor din sistemul energetic, opoziţia aflând de planurile Guvernului de a “mărita” societăţile din domeniu taman de la şeful misiunii FMI în România.

“Foarte interesant este faptul că săptămâna trecută Ministerul Economiei, într-un comunicat de presă, anunţa lista societăţilor ce urmează să se privatizeze prin vânzarea pachetului majoritar, dar această listă nu includea aceste noi companii ce urmează să se înfiinţeze. Întrebat de acest lucru, Jeffrey Franks a răspuns că a stat de vorbă cu preşedintele Băsescu şi că are un acord special cu şeful statului pentru aceste două companii”, a declarat Mario Ovidiu Oprea.

Senatorul PNL spune că partidul său nu este, din principiu, împotriva privatzizării, fie ea şi în sistemul energetic, dar ca are serioase obiecţii cu privire la momentul ales de guvernanţi pentru trecerea companiilor energetice în proprietate privată.

“Revenind la complexul oltenia, acesta ar urma să devină cel de-al doilea producător de energie electrică din ţară, după Hidroelectrica şi va fi format din complexurile – Turceni, Rovinari şi Craiova, precum şi de minele de lignit din zonă. PNL nu este împotriva privatizării, partidul naţional liberal este pentru privatizare, mai ales atunci când aceste tranzacţii au loc pe piaţa organizată, cum este piaţa de capital prin bursa de valori. Nu există licitaţie mai transparentă decât aceea efectuată prin bursa de valori. Este un tip de tranzacţie care oferă avantaje tuturor, începând cu investitorul şi terminând cu emitentul acestor acţiuni mai ales atunci când au loc şi adiţii de capital ce vor putea să aducă beneficii emitentului prin ofertă publică de vânzare. Momentul pe care statul şi-l alege să facă această tranzacţie nu este unul oportun”, a mai spus Oprea.

Dificultăţile în privatizarea profitabilă a unităţilor din domeniul energetic este legată, atât de nivelul general al burselor, cât şi de pietrele de moară atârnate de guvern de gâtul complexurilor energetice, respectiv societăţile din industria extractivă.

“Problema este că vânzarea făcută în acest moment ar fi la un preţ foarte scăzut din cauza problemelor care sunt create la bugetul de stat. Ori aceste probleme nu sunt create de sistemul energetic, ci de regiile statului – regia lignitului, regia huilei. Orice potenţial investitor, orice potenţial investitor, ştie clar de aceste probleme şi este normal să-şi dorească să cumpere aceste acţiuni cu preţul cel mai mic posibil, ceea ce nu ar fi avantajos pentru stat. Desigur se pune întrebarea referitoare la cum aflăm care este momentul oportun. El este cu atât mai apropiat cu cât aceste probleme sunt diminuate. Orice broker le poate spune că în acest moment sunt cele mai mici preţuri. Statul ar mai putea să păstreze în proprietate o bună perioadă de timp aceste acţiuni, ar putea continua aşa până ar identifica momentul oportun pentru înstrăinarea acestor acţiuni. Hidroelectrica este pe profit, pe când regia huilei a acumulat la bugetul de stat datorii de aproximativ 1 miliard de euro”, a precizat Oprea.

Exclusiv Gorj - Finii senatorului Voicu plombează gropile din DN66

Drumul naţional DN66 pe tronsonul Rovinari-Bumbeşti-Jiu va beneficia de nişte lucrări în perioada următoare. Evident, nu de asfaltare, aceasta urmând să se facă abia de la jumătate anului încolo, dacă lucrurile merg bine. Până atunci, o firmă se va ocupa de plombarea gropilor de pe cei 35 de kilometri de drum, aceasta fiind Gecor SA din Călugăreni, Giurgiu. Firma aparţine finilor senatorului arestat pentru fapte de corupţie Cătălin Voicu.

Reprezentanţii Secţiei de Drumuri Naţionale Târgu-Jiu spun că pentru plombarea gropilor a fost semnat un act adiţional cu firma Gecor SA, aceasta fiind una din companiile care are contract cu Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Craiova pentru deszăpezirea şoselelor naţionale din Gorj. Societatea este una de notorietate, având în vedere că în acţionariatul său sunt finii unui senator arestat pentru corupţie. Astfel, firma este controlată de către Gheorghe Cusa, finul senatorului PSD, Cătălin Voicu, şi de soţia acestuia, Ioana Cusa. Începând cu anul 2004 şi până în anul 2007, din acţionariatul acestei societăţi comerciale a făcut parte şi Gherghina Voicu, mama senatorului Voicu, aceasta deţinând chiar jumătate din acţiunile firmei. Societatea are ca obiect de activitate asfaltări şi construcţii. Actualii acţionari ai firmei Gecor deţin, în familie, mai multe societăţi. În anul 2008, familia Cusa a finanţat Partidul Democrat Liberal cu suma de 100 de milioane de lei vechi. Ion Dina, şeful SDN Târgu-Jiu, a precizat că este vorba de „un adiţional” care prevede „plombarea a 77.000 de metri pătraţi, reprezentând reabilitări pe aproximativ 11 din cei 35 de kilometri de drum”. Totodată, Dina menţionează că pentru fiecare metru pătrat de gropi plombate se vor plăti 23 de lei. Asta înseamnă că firma va încasa nu mai puţin de 17 miliarde de lei vechi pentru aceste lucrări.

Societatea este lider al unei asociaţii formată din cinci firme care vor încasa peste 130 de miliarde de lei vechi pentru efectuarea lucrărilor de deszăpezire pe cei 342 de kilometri de drumuri naţionale din Gorj.

Ancheta de Olt - Primarii PD-L cad ca mãrgelele

Vâlcov, cap de afiş pe lista neagrã a DNA!

11 sunt la numãr! Unsprezece primari PD-L care pot fi oricând ridicaţi şi bãgaţi la dubã. Mitã, abuz în serviciu, trafic de influenţã, mai mulţi termeni, aceeaşi conotaţie – corupţie.

Edilii portocalii fug ca dracii de tãmâie în aceastã perioadã care a înnebunit întreaga pleiadã de locotenenţi ai premi­erului Emil Boc. Vin şi dau cu subsemnatul pe rând, ca la recrutare, numai cã încorporarea ar putea fi mai trainicã pentru unii dintre primarii pedelişti.

Cap capete ca frunzele copacilor înaintea venirii iernii. Rând pe rând, cei vizaţi de DNA sunt chemaţi la audieri sau reţinuţi preventiv pentru modul fraudulos în care au condus comunitãţile în fruntea cãrora au fost aleşi sã pãstoreascã. Apostu de la Cluj şi Scripcaru de la Braşov au cãzut deja în laţul pregãtit de organele de control şi, potrivit anchetatorilor, nominali­zãrile pentru cel mai corput primar din România nu se opresc aici.

Din lotul lãrgit pe care televiziunile centrale îl prezintã cu frenezie în cadrul talk-show-urilor, face parte şi Darius Vâlcov. Poza primarului Slatinei troneazã la loc de cinste printre cei mai abili storcãtori de bani de la bugetul de stat şi fonduri europene. Chiar dacã este mai tânãr decât ceilalţi nominalizaţi la marele premiu al magistraţilor, Vâlcov aratã o perseverenţã demnã de invidiat. Este primul pe lista neagrã a DNA.

Poza lui Vâlcov este prima pe harta imaginatã de moderatorii emisiunilor în care se discutã aprins despre viitorii posibili reţinuţi. Iatã, deci, cã flerul şi carisma primarului l-au propulsat, din nou, primul între primii. Cel mai buni dintre cei buni. Spre bucuria colec­tivã, Vâlcov nu are prea mari şanse de scãpare şi, din câte se pare, şansa ca edilul sã intre la zdup este destul de mare. Liderul democrat-liberarilor olteni ar fi intrat în dizgraţia şefilor de la centru, dupã ce primarul a ameninţat cã-şi va da demisia dacã nu îi sunt satisfãcute anumite doleanţe politice. Iar acest lucru a deranjat superiorii. Sunt porniţi sã-i arate mârtanul membrului de partid, indiferent de consecinţe, prietenii sau rudenii.

Vâlcov merge braţ la braţ cu Stãnescu

Primarul a fost zilele trecute plecat în afara graniţelor ţãrii, pro­babil cu gândul la meditaţie şi purificare. Nimeni nu cunoaşte exact motivul pentru care edilul a ales sã petreacã câteva zile în Occident, însã întoar­cerea în ţarã nu i-a priit sub nicio formã primarului nostru. Dureri de burtã şi ameţeli l-au cuprins pe primar când şi-a vãzut portretul afişat alãturi de ceilalţi omologi din ţarã. Lista cu primarii pedelişti rãmâne deschisã oricãrui rezultat, chiar dacã deocam­datã nimic nu pare sã tulbure activi­tatea primarului aflat la apusul celui de-al doilea mandat. Pe viitor, însã, perspectiva s-ar putea modifica în funcţie de bãtãile din aripi ale celui care dicteazã arestãrile şi eliberãrile din celulele întuneacoase, Traian Bãsescu. Ar fi prea frumos sã-i vedem pe Vâlcov şi Stãnescu ţinându-se de mânã pe holurile DNA. Ar fi… Puterea şi opoziţia într-un acord perfect pe ritm de zãbrele imposibil de tãiat cu lama.

Dosar dosit, corupţie la vedere

Dacã unii dintre primarii care se perindã pe la sediul DNA au dosarele transpirate, Darius Vâlcov nu se poate lãuda cu un dosar la vedere. Deşi, conform unor surse judiciare, capetele de acuzare sunt evidente şi nu existã nicio marjã de eroare în ceea ce priveşte corectitudinea adunãrii probelor din interceptãri telefonice şi documente care alãctuiesc rechizitoriu solid al acuzãrii.

P.S. Ce ar putea mânca Vâlcov în arest

Pentru unul ca Vâlcov care este pesemne obişnuit cu mâncãruri fine ar fi un adevãrat chin sã trãiascã în arest din mâncarea oferitã de gardieni. Iahnie de fasole, mâncare de cartofi, supã cu tãieţei şi ceva carne în weekend ar da peste cap metabo­lismul primarului rãsfãţat cu mâncã­ruri alese la Monte Carlo şi în excursiile întreprinse an de an în Alpii austrieci. Cineva sã facã ceva pentru alesul norodului. Doar n-o sã-l lãsãm sã moarã de foame. Milostivenie înainte de toate. Rahat! La puşcãrie cu infractorul!