Oltenia - 10 ianuarie 2013
Etichete: Oltenia | author: Presă localăOltenia - 28 noiembrie 2011
Etichete: Oltenia | author: Presă locală
Gazeta de Sud - Cine mai munceşte în Oltenia?
Gazeta de Sud - Cum se pierd zeci de milioane de euro
Oltenasul - Brokerul Oprea, către guvernanţi: E cel mai prost moment să vindeţi complexurile energetice
Exclusiv Gorj - Finii senatorului Voicu plombează gropile din DN66
Ancheta de Olt - Primarii PD-L cad ca mãrgelele
Gazeta de Sud - Cine mai munceşte în Oltenia?
Numărul angajaţilor din cele cinci judeţe ale regiunii totalizează aproape cât populaţia Craiovei. În Dolj mai sunt puţin peste 120.000 de salariaţi, iar raportul între angajaţi şi pensionari este de circa 1:1,6.
Persoanele care reuşesc să îşi păstreze un loc de muncă sunt tot mai puţine de la un an la altul. Şi nu din vina lor... Situaţia economică precară a împins companiile la reduceri masive de personal în 2010. Persoanelor disponibilizate din mediul privat li se alătură şi cele restructurate din rândul bugetarilor. Pentru aceştia din urmă, nici 2012 nu va fi unul liniştit, ci ar putea să vină cu noi restructurări, după cum anunţă responsabilii de la Bucureşti. Potrivit statisticilor, în Oltenia numărul celor care au un loc de muncă a ajuns să fie aproape jumătate din numărul celor care munceau în anul 1990.
Mai puţini salariaţi în Oltenia
În anul 2010, numărul mediu al salariaţilor din Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia se cifra la 363.808 persoane reprezentând 8,3% din nivelul naţional. Practic, în întreaga regiune geografică au rămas angajaţi puţin mai mult decât numărul total al locuitorilor Craiovei. „În perioada tranziţiei se constată diminuarea drastică a numărului salariaţilor, anul 2010 reprezentând puţin peste jumătate din nivelul anului 1990. Faţă de anul anterior, numărul mediu al salariaţilor a fost inferior cu 9,3% (-37.322 persoane)“, a precizat (în cadrul studiului) directorul executiv al Direcţiei Regionale de Statistică Dolj, Mariana Tănase. Ca şi număr efectiv de salariaţi, anul trecut au existat în regiunea Olteniei 374.930 de oameni angajaţi.
A scăzut drastic numărul angajaţilor din industrie şi construcţii
Potrivit datelor de la Statistică, scăderi ale numărului mediu al salariaţilor pe regiune s-au înregistrat în: industrie (-15.959 persoane) - îndeosebi în industria prelucrătoare (-13.148 persoane), construcţii (-5.112 persoane), comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (-4.469 persoane), transport şi depozitare (-2.484 persoane), administraţie publică (-1.619 persoane), învăţământ (-1.527 persoane), agricultură, silvicultură şi pescuit (-1.277 persoane), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (-1.086 persoane), hoteluri şi restaurante (-1.080 persoane). De asemenea, diminuări importante de personal s-au înregistrat în activităţile de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-744 persoane), sănătate şi asistenţă socială (-726 persoane), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-343 persoane), intermedieri financiare şi de asigurări (-294 persoane), informaţii şi comunicaţii (-209 persoane).
Dacă nu va mai lovi un nou val de criză, disponibilizările de amploare s-ar mai tempera.
Un salariat la aproape doi pensionari
În judeţul Dolj există mai mulţi pensionari decât angajaţi. Cu alte cuvinte, raportul între numărul de salariaţi şi cel de pensionari este de aproximativ 1:1,6, în ciuda faptului că a scăzut atât numărul angajaţilor, cât şi cel al pensionarilor. Casa Judeţeană de Pensii (CJP) Dolj informează că în anul 2009 erau înregistraţi în Dolj 197.287 de pensionari, iar în 2010, numărul lor scăzuse la 194.638. În primele zece luni ale anului 2011, numărul pensionarilor doljeni s-a mai redus cu 5.629 de persoane faţă de 2010. Aşadar, la ora actuală sunt înregistraţi în Dolj 189.009 pensionari. Potrivit oficialilor CJP Dolj, numărul de pensionari s-a redus ca urmare a deceselor - aceasta fiind principala cauză a diminuării numărului de persoane pensionate -, ca urmare a depensionărilor, dar şi pentru că unii dintre oamenii ieşiţi la pensie s-au mutat în alte judeţe. CJP Dolj informează că pe primele zece luni ale acestui an au fost depensionate 680 de persoane în tot judeţul, care nu s-au mai încadrat în gradul de invaliditate avut anterior revizuirii medicale.
Efectivul salariaţilor din Oltenia
Dolj: 120.773 persoane;
Gorj: 73.469 persoane;
Mehedinţi: 41.401 persoane;
Olt: 62.340 persoane;
Vâlcea: 76.947 persoane.
Total salariaţi în regiune: 374.930 de persoane
*Date furnizate de Direcţia Regională de Statistică Dolj
Numărul pensionarilor din Dolj*
2009: 197.287 persoane;
2010: 194.638 persoane;
31.10.2011: 189.009 persoane.
*Date furnizate de CJP Dolj
Gazeta de Sud - Cum se pierd zeci de milioane de euro
Primăria comunei Şimian şi Consiliul Judeţean Mehedinţi sunt pe cale să piardă pentru început aproape 20 de milioane de euro, iar în anul 2012 alte 50 de milioane de euro. Banii sunt veniţi pe un proiect european pentru amenajarea unui port turistic la intrare în comuna Şimian, iar ulterior reamenajarea Insulei Ada-Kaleh din mijlocul Fluviului Dunărea. Primăria Şimian, într-o şedinţă de consiliu local, a votat înstrăinarea terenului destinat portului turistic, iar acum autorităţile judeţului sunt în imposibilitatea de a pune în aplicare proiectul. „Din păcate, terenul respectiv aparţine Primăriei Şimian, iar Prefectura Mehedinţi nu poate să facă nimic din această poziţie. Am primit foarte multe reclamaţii de la diferite persoane care au avut sau au teren în zona respectivă şi care s-au trezit cu alţi proprietari pe terenul lor. În anul 2007 a fost dată o hotărâre de Consiliu Local la Şimian de trecere din domeniul public în domeniul privat, iar prefectul de la acea vreme nu a atacat hotărârea respectivă, lucru pe care eu nu l-aş fi lăsat aşa. Acum, primarul Ion Ghinescu se foloseşte de acea hotărâre şi împroprietăreşte pe toată lumea“, a declarat Ion Mîţu, prefect de Mehedinţi. Pe terenul de la malul Dunării, Primăria Şimian a avut de la început un interes ascuns. Vechii proprietari care au fost expropriaţi odată cu construcţia barajului PF I au fost omişi cu intenţie, iar împroprietăriţi au fost mai mulţi cetăţeni care nu au deţinut niciodată pământ în zona respectivă, proprietari care au vândut imediat la alţi doritori pământul. „Ce se întâmplă cu terenurile de la Şimian este cusut cu aţă albă chiar de primarul Ghinescu. Pământul respectiv dispare câte puţin peste noapte şi apar ca şi proprietari nume necunoscute care niciodată în viaţa lor nu au avut teren acolo. Suntem 14 familii care avem pământ prin moştenire în zona respectivă şi primăria a vândut efectiv cui nu trebuia. Măcar dacă cei care au fost împroprietăriţi ar fi făcut ceva pentru comunitate acolo“, a spus un proprietar care nu se mai găseşte pe listele primăriei că ar avea pământ pe terenul de la intrare în comuna Şimian.
Interesul pentru terenul de la malul Dunării a fost foarte mare
Fiind în joc bani europeni, cei din primărie au ştiut că autorităţile judeţului vor plăti oricât pentru expropriere să îşi ducă la bun sfârşit proiectul. Cu toate acestea, primarul comunei Şimian, Ion Ghinescu, a împroprietărit mai mulţi cetăţeni în zonă. „Primăria Şimian are un deficit de teren de 480 de hectare pentru că Severinul, cu timpul, a ocupat terenul comunei cu diferite lucrări ale Hidroelectrica, şi nu numai. Eu am de soluţionat 700 de cereri de fond funciar. Având în vedere că în unele cazuri s-au dat sentinţe judecătoreşti a trebuit să le pun în aplicare, deci nu am făcut nimic ilegal. Toate acuzele care mi se aduc nu sunt decât nişte gogoriţe ale preşedintelui CJ Mehedinţi, Marius Bălu, care probabil că vrea să pună mâna pe căi neortodoxe pe o parte din teren, dar să îşi vadă de bucătăria lui. Sunt un primar incoruptibil şi nu am făcut nimic în afara legii“, a declarat Ion Ghinescu, primarul comunei Şimian. Prefectul judeţului Mehedinţi spune că hotărârea Primăriei Şimian va fi atacată în instanţă pentru că este vorba despre milioane de euro la mijloc, bani europeni. „Este vorba despre un proiect european cu foarte mulţi bani, mai bine de 15 milioane de euro, nu ştiu exact suma, dar din păcate se pare că primarul şi comisia locală de la Şimian nu înţeleg care este beneficiul unui port turistic la Dunăre pentru judeţul nostru şi bineînţeles pentru comuna Şimian. Dar dacă la mine va ajunge un act prin care se vrea o împroprietărire dubioasă voi ataca orice act“, a declarat Ion Mîţu, prefect de Mehedinţi. O parte din investitorii care şi-au exprimat dorinţa de a ridica obiective turistice pe Insula Şimian au venit în Mehedinţi, dar nu au fost lăsaţi să ajungă pe terenul care are acum alţi proprietari.
Oltenasul - Brokerul Oprea, către guvernanţi: E cel mai prost moment să vindeţi complexurile energetice
Senatorul PNL Mario Ovidiu Oprea, fost broker de meserie, avertizează Puterea că scoaterea la mezat a pachetelor de acţiuni deţinute de stat la unităţile din industria energetică nu e recomandată în acest moment.
Parlamentarul de Dolj se arată deranjat în primul rând de secretomania care guvernează demararea procesului de privatizare a unităţilor din sistemul energetic, opoziţia aflând de planurile Guvernului de a “mărita” societăţile din domeniu taman de la şeful misiunii FMI în România.
“Foarte interesant este faptul că săptămâna trecută Ministerul Economiei, într-un comunicat de presă, anunţa lista societăţilor ce urmează să se privatizeze prin vânzarea pachetului majoritar, dar această listă nu includea aceste noi companii ce urmează să se înfiinţeze. Întrebat de acest lucru, Jeffrey Franks a răspuns că a stat de vorbă cu preşedintele Băsescu şi că are un acord special cu şeful statului pentru aceste două companii”, a declarat Mario Ovidiu Oprea.
Senatorul PNL spune că partidul său nu este, din principiu, împotriva privatzizării, fie ea şi în sistemul energetic, dar ca are serioase obiecţii cu privire la momentul ales de guvernanţi pentru trecerea companiilor energetice în proprietate privată.
“Revenind la complexul oltenia, acesta ar urma să devină cel de-al doilea producător de energie electrică din ţară, după Hidroelectrica şi va fi format din complexurile – Turceni, Rovinari şi Craiova, precum şi de minele de lignit din zonă. PNL nu este împotriva privatizării, partidul naţional liberal este pentru privatizare, mai ales atunci când aceste tranzacţii au loc pe piaţa organizată, cum este piaţa de capital prin bursa de valori. Nu există licitaţie mai transparentă decât aceea efectuată prin bursa de valori. Este un tip de tranzacţie care oferă avantaje tuturor, începând cu investitorul şi terminând cu emitentul acestor acţiuni mai ales atunci când au loc şi adiţii de capital ce vor putea să aducă beneficii emitentului prin ofertă publică de vânzare. Momentul pe care statul şi-l alege să facă această tranzacţie nu este unul oportun”, a mai spus Oprea.
Dificultăţile în privatizarea profitabilă a unităţilor din domeniul energetic este legată, atât de nivelul general al burselor, cât şi de pietrele de moară atârnate de guvern de gâtul complexurilor energetice, respectiv societăţile din industria extractivă.
“Problema este că vânzarea făcută în acest moment ar fi la un preţ foarte scăzut din cauza problemelor care sunt create la bugetul de stat. Ori aceste probleme nu sunt create de sistemul energetic, ci de regiile statului – regia lignitului, regia huilei. Orice potenţial investitor, orice potenţial investitor, ştie clar de aceste probleme şi este normal să-şi dorească să cumpere aceste acţiuni cu preţul cel mai mic posibil, ceea ce nu ar fi avantajos pentru stat. Desigur se pune întrebarea referitoare la cum aflăm care este momentul oportun. El este cu atât mai apropiat cu cât aceste probleme sunt diminuate. Orice broker le poate spune că în acest moment sunt cele mai mici preţuri. Statul ar mai putea să păstreze în proprietate o bună perioadă de timp aceste acţiuni, ar putea continua aşa până ar identifica momentul oportun pentru înstrăinarea acestor acţiuni. Hidroelectrica este pe profit, pe când regia huilei a acumulat la bugetul de stat datorii de aproximativ 1 miliard de euro”, a precizat Oprea.
Exclusiv Gorj - Finii senatorului Voicu plombează gropile din DN66
Drumul naţional DN66 pe tronsonul Rovinari-Bumbeşti-Jiu va beneficia de nişte lucrări în perioada următoare. Evident, nu de asfaltare, aceasta urmând să se facă abia de la jumătate anului încolo, dacă lucrurile merg bine. Până atunci, o firmă se va ocupa de plombarea gropilor de pe cei 35 de kilometri de drum, aceasta fiind Gecor SA din Călugăreni, Giurgiu. Firma aparţine finilor senatorului arestat pentru fapte de corupţie Cătălin Voicu.
Reprezentanţii Secţiei de Drumuri Naţionale Târgu-Jiu spun că pentru plombarea gropilor a fost semnat un act adiţional cu firma Gecor SA, aceasta fiind una din companiile care are contract cu Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Craiova pentru deszăpezirea şoselelor naţionale din Gorj. Societatea este una de notorietate, având în vedere că în acţionariatul său sunt finii unui senator arestat pentru corupţie. Astfel, firma este controlată de către Gheorghe Cusa, finul senatorului PSD, Cătălin Voicu, şi de soţia acestuia, Ioana Cusa. Începând cu anul 2004 şi până în anul 2007, din acţionariatul acestei societăţi comerciale a făcut parte şi Gherghina Voicu, mama senatorului Voicu, aceasta deţinând chiar jumătate din acţiunile firmei. Societatea are ca obiect de activitate asfaltări şi construcţii. Actualii acţionari ai firmei Gecor deţin, în familie, mai multe societăţi. În anul 2008, familia Cusa a finanţat Partidul Democrat Liberal cu suma de 100 de milioane de lei vechi. Ion Dina, şeful SDN Târgu-Jiu, a precizat că este vorba de „un adiţional” care prevede „plombarea a 77.000 de metri pătraţi, reprezentând reabilitări pe aproximativ 11 din cei 35 de kilometri de drum”. Totodată, Dina menţionează că pentru fiecare metru pătrat de gropi plombate se vor plăti 23 de lei. Asta înseamnă că firma va încasa nu mai puţin de 17 miliarde de lei vechi pentru aceste lucrări.
Societatea este lider al unei asociaţii formată din cinci firme care vor încasa peste 130 de miliarde de lei vechi pentru efectuarea lucrărilor de deszăpezire pe cei 342 de kilometri de drumuri naţionale din Gorj.
Ancheta de Olt - Primarii PD-L cad ca mãrgelele
Vâlcov, cap de afiş pe lista neagrã a DNA!
11 sunt la numãr! Unsprezece primari PD-L care pot fi oricând ridicaţi şi bãgaţi la dubã. Mitã, abuz în serviciu, trafic de influenţã, mai mulţi termeni, aceeaşi conotaţie – corupţie.
Edilii portocalii fug ca dracii de tãmâie în aceastã perioadã care a înnebunit întreaga pleiadã de locotenenţi ai premierului Emil Boc. Vin şi dau cu subsemnatul pe rând, ca la recrutare, numai cã încorporarea ar putea fi mai trainicã pentru unii dintre primarii pedelişti.
Cap capete ca frunzele copacilor înaintea venirii iernii. Rând pe rând, cei vizaţi de DNA sunt chemaţi la audieri sau reţinuţi preventiv pentru modul fraudulos în care au condus comunitãţile în fruntea cãrora au fost aleşi sã pãstoreascã. Apostu de la Cluj şi Scripcaru de la Braşov au cãzut deja în laţul pregãtit de organele de control şi, potrivit anchetatorilor, nominalizãrile pentru cel mai corput primar din România nu se opresc aici.
Din lotul lãrgit pe care televiziunile centrale îl prezintã cu frenezie în cadrul talk-show-urilor, face parte şi Darius Vâlcov. Poza primarului Slatinei troneazã la loc de cinste printre cei mai abili storcãtori de bani de la bugetul de stat şi fonduri europene. Chiar dacã este mai tânãr decât ceilalţi nominalizaţi la marele premiu al magistraţilor, Vâlcov aratã o perseverenţã demnã de invidiat. Este primul pe lista neagrã a DNA.
Poza lui Vâlcov este prima pe harta imaginatã de moderatorii emisiunilor în care se discutã aprins despre viitorii posibili reţinuţi. Iatã, deci, cã flerul şi carisma primarului l-au propulsat, din nou, primul între primii. Cel mai buni dintre cei buni. Spre bucuria colectivã, Vâlcov nu are prea mari şanse de scãpare şi, din câte se pare, şansa ca edilul sã intre la zdup este destul de mare. Liderul democrat-liberarilor olteni ar fi intrat în dizgraţia şefilor de la centru, dupã ce primarul a ameninţat cã-şi va da demisia dacã nu îi sunt satisfãcute anumite doleanţe politice. Iar acest lucru a deranjat superiorii. Sunt porniţi sã-i arate mârtanul membrului de partid, indiferent de consecinţe, prietenii sau rudenii.
Vâlcov merge braţ la braţ cu Stãnescu
Primarul a fost zilele trecute plecat în afara graniţelor ţãrii, probabil cu gândul la meditaţie şi purificare. Nimeni nu cunoaşte exact motivul pentru care edilul a ales sã petreacã câteva zile în Occident, însã întoarcerea în ţarã nu i-a priit sub nicio formã primarului nostru. Dureri de burtã şi ameţeli l-au cuprins pe primar când şi-a vãzut portretul afişat alãturi de ceilalţi omologi din ţarã. Lista cu primarii pedelişti rãmâne deschisã oricãrui rezultat, chiar dacã deocamdatã nimic nu pare sã tulbure activitatea primarului aflat la apusul celui de-al doilea mandat. Pe viitor, însã, perspectiva s-ar putea modifica în funcţie de bãtãile din aripi ale celui care dicteazã arestãrile şi eliberãrile din celulele întuneacoase, Traian Bãsescu. Ar fi prea frumos sã-i vedem pe Vâlcov şi Stãnescu ţinându-se de mânã pe holurile DNA. Ar fi… Puterea şi opoziţia într-un acord perfect pe ritm de zãbrele imposibil de tãiat cu lama.
Dosar dosit, corupţie la vedere
Dacã unii dintre primarii care se perindã pe la sediul DNA au dosarele transpirate, Darius Vâlcov nu se poate lãuda cu un dosar la vedere. Deşi, conform unor surse judiciare, capetele de acuzare sunt evidente şi nu existã nicio marjã de eroare în ceea ce priveşte corectitudinea adunãrii probelor din interceptãri telefonice şi documente care alãctuiesc rechizitoriu solid al acuzãrii.
P.S. Ce ar putea mânca Vâlcov în arest
Pentru unul ca Vâlcov care este pesemne obişnuit cu mâncãruri fine ar fi un adevãrat chin sã trãiascã în arest din mâncarea oferitã de gardieni. Iahnie de fasole, mâncare de cartofi, supã cu tãieţei şi ceva carne în weekend ar da peste cap metabolismul primarului rãsfãţat cu mâncãruri alese la Monte Carlo şi în excursiile întreprinse an de an în Alpii austrieci. Cineva sã facã ceva pentru alesul norodului. Doar n-o sã-l lãsãm sã moarã de foame. Milostivenie înainte de toate. Rahat! La puşcãrie cu infractorul!
Oltenia 29 iunie 2011
Etichete: Oltenia | author: Presă localăArena Valceana - Din 2012, Mircia Gutău – city manager, Eusebiu Veţeleanu – primar
Arena Valceana- Mazilu: Din Opoziţie, poţi doar să-ţi răceşti gura degeaba, nu poţi să faci nimic concret pentru oameni
Arena Valceana - Social-democraţii cer urgentarea înlocuirii lui Bulacu
Arena Valceana - Liderul PSD Vâlcea nu se teme de DNA
Criterii de Valcea - Războiul „palatelor” s-a tranşat şi, în Vâlcea, nu va fi referendum
Impact Real Valcea - Ion Cilea ar putea candida la primaria ramnicului
Radical de Valcea - Cristian Buican: “Guvernul a distrus sistemul de sănătate din judeţul Vâlcea”
Ziarul de Valcea - Senatorul Frâncu îi cere premierului precizări cu privire la problema racordării la reţeaua de gaze
Informatia de Severin – Bragaru si Popescu se comporta ca feudalii!
Lupa Dolj - Scrisori către electorat. Gust vrea să schimbe Craiova, în scris
Pandurul Gorj - PDL o să plătească excluderea lui Manţog
Pandurul Gorj - Bârcă spune că Udrea a venit în Gorj pentru USL
Scandal de Gorj - DNA a preluat raportul ANAF în cazul contractelor Ponta-Şova & complexurile energetice
Arena Valceana - Din 2012, Mircia Gutău – city manager, Eusebiu Veţeleanu – primar
Mircia Gutău ar putea conduce din nou Râmnicul, de pe o funcţie nu foarte diferită de cea de primar, dacă va fi eliberat în perioada august-septembrie 2011, aşa cum am anticipat încă de anul trecut.
Romeo Rădulescu nu mai are susţinerea lui Mircia Gutău
Potrivit afirmaţiilor mai multor democrat-liberali care i-au rămas fideli lui Mircia Gutău, fostul lider PD-L nu-l va ajuta pe Romeo Rădulescu să obţină un nou mandat, ba din contră, va face tot ceea ce îi stă în putere pentru a scăpa oraşul de acest impostor. Unul dintre motivele supărării lui Gutău este, se pare, şi acela că tânărul edil ar fi uitat de unde a plecat, arogându-şi mai nou meritele pentru toate proiectele şi investiţiile moştenite de la predecesorul său. Conform informaţiilor vehiculate în interiorul organizaţiei municipale a PD-L – care, momentan, de teamă sau din cauza unor interese, îl susţine pe actualul primar – Mircia Gutău şi-ar fi propus să-l susţină pe Eusebiu Veţeleanu în perspectiva viitoarelor alegeri. De altfel, în prezent, acesta din urmă este şi cel mai bine cotat pedelist din municipiu în competiţia cu USL. În aceste condiţii, Mircia Gutău ar avea două variante de lucru.
Cu sau fără PD-L, echipa Gutău-Veţeleanu poate câştiga alegerile
În prima dintre acestea, el ar urma să-i convingă pe foştii săi colegi de partid să-l desemneze pe omul său de încredere, Eusebiu Veţeleanu, drept candidatul PD-L pentru funcţia de primar. În cazul unui refuz, Veţeleanu ar putea candida ca independent, fiind susţinut şi în această variantă de Mircia Gutău şi de oamenii acestuia, care nu sunt deloc puţini. Singura diferenţă dintre situaţii ar fi că, în cea de-a doua variantă, PD-L s-ar mai alege cu cel mult 5-6 consilieri municipali după alegerile locale.
Evident că, după ce va ajunge primar, Eusebiu Veţeleanu îl va angaja pe Mircia Gutău în funcţia de city manager, pentru că legea îi permite acest lucru. Mircia Gutău n-ar fi funcţionar public, ci angajat cu contract de management. De asemenea, condiţiile de angajare şi criteriile de performanţă ar fi stabilite de viitorul primar, adică de Eusebiu Veţeleanu.
Arena Valceana- Mazilu: Din Opoziţie, poţi doar să-ţi răceşti gura degeaba, nu poţi să faci nimic concret pentru oameni
În perspectiva alegerilor de anul viitor, deputatul Dan Mazilu, preşedintele UNPR Vâlcea, îşi propune să depăşească scorul de 10 la sută, considerând că acest obiectiv este destul de uşor pentru capacitatea sa politică şi financiară. Totodată, parlamentarul progresist a amintit că, în regiune, UNPR a devenit o forţă politică foarte puternică, în acest sens contribuind şi venirea senatorului oltean Ion Toma la UNPR.
Mazilu a mai spus că, la un an de la înfiinţarea partidului, decizia UNPR de a intra la guvernare, alături de PDL s-a dovedit a fi una „înţeleaptă”. „Într-adevăr, nu este foarte confortabil pentru noi, un partid de centru-stânga, să fim la guvernare cu cel mai de dreapta partid din România. Dar, din Opoziţie, ce puteam face? Să ne răcim gurile degeaba şi să nu reuşim să facem nimic concret pentru cei care ne-au ales. Dacă eram în Opoziţie, n-aş fi putut face lobby pentru proiectele pe PNDI din zona Bălceşti sau pentru alte investiţii importante. În colegiul meu, n-ar fi venit un leu şi toată lumea m-ar fi criticat. Aşa, am mai reuşit să fac câte ceva. Din start, vorbim de modernizarea a 50 de km de drumuri, care nu reprezintă puţin lucru”, a apreciat Mazilu, adăugând că tot de curând a reuşit să atragă fonduri la Zătreni pentru amenajarea unei creşe. El a mai spus că, pe de altă parte, intrarea la guvernare a UNPR a asigurat stabilitatea politică şi a creat premisele redresării economice într-o perioadă în care „demagogia şi-a făcut foarte uşor apariţia”. Nu în ultimul rând, Mazilu a explicat că UNPR are printre obiective sale revenirea salariilor bugetare la nivelul anterior diminuării cu 25 % şi majorarea pensiilor, începând cu 2012, cel puţin cu rata inflaţiei.
Arena Valceana - Social-democraţii cer urgentarea înlocuirii lui Bulacu
Ideea organizării unui referendum în judeţul Vâlcea pentru a afla dacă cetăţenii sunt de acord cu o eventuală reorganizare administrativ teritorială naşte noi controverse între politicieni.
Consilierul judeţean PSD Constantin Pârvu a sărit săptămâna trecută la gâtul vicepreşedintelui Consiliului Judeţean Vâlcea, Romulus Bulacu, care susţine iniţiativa privind reorganizarea teritorială. Iritat peste măsură, social-democratul i-a cerut acestuia să îl lase pe Mircea Poenaru în locul său. „Domnul Bulacu ar trebui să plece şi să îl lase pe Mircea Poenaru vicepreşedinte. Noi l-am ales, aşa că acesta ar trebui să îşi exercite funcţia. Domnul Bulacu ne face nouă morală, însă observăm cum ţine cu dinţii de această funcţie”, a declarat social democratul. Pe de altă parte, vicele CJ susţine că atitudinea lui Pârvu nu este una tocmai bună, însă înţelege că opiniile diferite pe care le au în ceea ce priveşte reorganizarea administrativ teritorială le va aduce probleme de acum înainte. „Pârvu e pornit împotriva mea din cauza acestui referendum, însă este treaba lui ce spune şi de ce mă acuză. Eu am părerea mea şi o voi susţine în continuare. Aşa cum eu îi respect părerile, sper să înţeleagă şi să facă acelaşi lucru”, a reacţionat Romulus Bulacu.
Arena Valceana - Liderul PSD Vâlcea nu se teme de DNA
Deşi a stat mulţi ani la conducerea Consiliului Judeţean Vâlcea, fie din postura de vicepreşedinte, fie din cea de preşedinte, Ion Cîlea susţine că nu se teme de DNA.
Liderul PSD spune că a respectat cu sfinţenie legea şi toate lucrările au fost atribuite corect. De aceea, afirmă social-democratul, nu s-ar teme dacă în orice moment ar putea fi controlat. „Am mai auzit această prostie cum că m-aş teme de DNA. Nu îmi e teamă deloc pentru că nu am ce să ascund. Eu am respectat şi voi respecta mereu legea. Nu am nevoie să fac şmecherii şi nici să mă îmbogăţesc”, spune şeful CJ Vâlcea. Nici o posibilă reorganizare administrativ teritorială nu îl sperie pe Cîlea. Social democratul este convins că ar putea să lucreze oriunde şi că nu va ţine cu dinţii de această funcţie. „Dacă am putut să stau în această funcţie am făcut-o pentru că mi-am dorit să ajut judeţul, pentru a schimba ceva. Dacă acest lucru nu ar mai fi posibil, m-aş descurca cu siguranţă”, a adăugat Ion Cîlea. Sunt, totuşi, bârfe potrivit cărora, în cazul unei regionalizări, n-ar fi exclus ca Ion Cîlea să-şi îndrepte atenţia către fotoliul de primar al Râmnicului.
Cât priveşte declaraţiile sale referitoare la DNA, îndrăznim să vă spunem că una dintre cele mai recente bârfe care îi legau lui Cîlea numele de o posibilă anchetă anti-corupţie făcea trimitere la celebrul caz „Electrovâlcea”. Gurile rele spun că Ion Cîlea l-ar fi sunat pe omul de afaceri Ovidiu Ciogescu chiar şi în ziua reţinerii sale, prilej cu care i-ar fi cerut să-l viziteze cu un pachet la birou. Conform aceloraşi voci, Ion Cîlea s-ar fi aflat şi pe ştatul de plată al omului de afaceri. Această informaţie pare însă greu de digerat.
Criterii de Valcea - Războiul „palatelor” s-a tranşat şi, în Vâlcea, nu va fi referendum
Hotărârea Consiliului judeţean Vâlcea de a organiza un referendum privind reorganizarea administrativ-teritorială a fost atacată în contencios-administrativ în aceeaşi zi. Astăzi a sosit şi verdictul – în Vâlcea, organizarea unui astfel de referendum este considerată ilegală.
Prefectul Petre Ungureanu, în stilul său caracteristic, a declarat – „Îmi pare rău pentru domnul Cîlea, dar a pierdut şi de această dată. Mă întreb dacă n-a devenit masochist. Astăzi am avut termen pentru plângerea noastră, a Prefecturii, împotriva hotărârii Consiliului Judeţean de săptămâna trecută, prin care încerca să organizeze un referendum, aşa-zis referendum, pentru a întreba populaţia judeţului Vâlcea dacă este de acord cu desfiinţarea judeţului. Deşi întrebarea, în sine, a fost o prostie, i-am sfătuit să nu facă această prostie pentru că nu este legală şi este şi prematură. […] Am avut termen astăzi şi în urmă cu o oră am primit confirmarea că am câştigat procesul.”.
Dincolo de faptul că savura încă o victorie în războiul nedeclarat cu Consiliul Judeţean, prefectul Ungureanu a mai dorit să menţioneze un lucru important – „Nici nu se putea altfel ! E o hotărâre bună a instanţei, sigur că le-am respectat şi pe cele care nu ne-au convenit, dar în litigiile cu Consiliul Judeţean trebuie să fac o precizare, ca să le intre o dată în cap că nu fac procese de dragul proceselor. Sunt avocat şi am 30 de ani de avocatură şi sunt sătul de procese, dar funcţia şi atribuţiile mă obligă ca ori de câte ori consider că este ceva în neregulă, într-o hotărâre sau o dispoziţie a Consiliului Judeţean sau Consiliului Local, s-o atac. Sigur că instanţa este cea care se pronunţă în final, dar şi de data aceasta am câştigat.”.
Deşi am dorit să aflu şi părerea preşedintelui Cîlea n-am reuşit să-l contactez telefonic. Probabil că deja, la această oră, a convocat o şedinţă-fulger pentru a analiza căile de atac. Sunt convins că în zilele următoare se vor limpezi apele.
Impact Real Valcea - Ion Cilea ar putea candida la primaria ramnicului
Cum poate să o ia „în mână” Ion Matei
Recentele sondaje făcute în interiorul Uniunii Social-Liberale avantajează în mod clar PSD, ceea ce nu le-a picat deloc bine liberalilor vâlceni. Scenariul privind o posibilă reorganizare teritorială ar da însă peste cap toate planurile făcute de opoziţie pentru următoarele alegeri. De departe, cel mai bine cotat politician vâlcean este, la ora actuală, Ion Cîlea, dar „şarmul” acestuia prinde mai mult la ţară decât la orăşenii cu ceva mai multă carte. Ion Cîlea a obţinut astfel 68% din intenţiile de vot, în sondajul Avangarde, în timp ce Cristian Buican 19%, iar Dorel Jurcan 13%. În ceea ce-i priveşte pe cei trei candidaţi de la Primăria Râmnicului, Ion Matei-PSD a cules 34% din intenţiile de vot, fiind urmat de Romeo Rădulescu - PDL cu 32% şi Emilian Frâncu-PNL cu 23%.
Ion Cîlea: „Candidez dacă nu se face regionalizarea”
La sfârşitul săptămânii trecute, Ion Cîlea a confirmat faptul că, după părerea sa, va fi în mod sigur candidatul USL la următoarele alegeri pentru conducerea Consiliului Judeţean Vâlcea, „în cazul în care nu se realizează regionalizarea”. „E bătut în cuie! Voi candida şi în 2012 pentru şefia Consiliului Judeţean Vâlcea, dacă nu se face regionalizarea!”, a declarat Ion Cîlea. Declaraţia vine după ce Ion Cîlea a aflat că ar sta foarte bine în sondajele de opinie realizate recent pentru desemnarea candidatului USL pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Vâlcea, la alegerile locale din 2012. „Nu ştiu exact rezultatele, am văzut şi eu în presă”, face preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea pe neştiutorul. „S-a discutat şi la nivelul Biroului Naţional şi am ieşit cu mult peste scorul partidului.
Dacă nu se face regionalizarea, mai mult ca sigur voi fi candidatul USL pentru Consiliul Judeţean. Acest lucru s-a discutat şi la Biroul Permanent Naţional, că am ieşit mult peste scorul partidului. Nu ştiu exact cât am obţinut, dar am ieşit destul de bine. La şedinţa BPN m-am întâlnit întâmplător cu domnul Mihai Voicu, secretarul general al PNL, şi mi-a spus că lucrurile în privinţa Consiliului Judeţean au fost tranşate, dat fiind faptul că am obţinut un scor destul de bun.”, a mai afirmat preşedintele social-democraţilor vâlceni. „În cazul în care aberaţia cu reîmpărţirea administrativă a României va deveni realitate nu va fi nici o problemă, pentru că îmi voi găsi un alt loc de muncă oriunde. Pot să fac ceva pentru vâlceni şi în Parlament sau în oricare altă parte. Postul de la Ministerul Agriculturii nu m-a interesat niciodată, cu atât mai puţin acum când agricultura este pusă la pământ. Agricultura românească a fost atât de distrusă de cei care au fost la guvernare, încât va fi foarte greu de reparat acest dezastru.”, se ascunde după deget Ion Cîlea.
Matei poate fi aruncat la lada de gunoi a PSD
Scenariul regionalizării dă însă peste cap toate planurile PSD-ului, iar Ion Matei, care a finanţat şi campania trecută, dar şi pe cea actuală a social-democraţilor pentru Primăria Râmnicului, riscă să o ia „în mână” din nou, aşa cum a păţit şi la alegerile trecute. În cazul în care candidatura pentru Consiliul Judeţean nu va mai fi viabilă, Ion Cîlea se va orienta rapid, aşa cum îi este obiceiul, spre singurul post bănos din judeţ care poate fi obţinut prin alegeri, respectiv acela de primar al municipiului Râmnicu Vâlcea. Acest lucru nu strică doar planurile PSD şi PNL, dat fiind că Emilian Frâncu este mult mai slab cotat, ci şi pe cele ale PDL, Romeo Rădulescu urmând atunci să aibă probleme ceva mai serioase decât i-ar fi ridicat candidaturile lui Ion Matei şi Emilian Frâncu. Pe de altă parte, Ion Cîlea nu are aceeaşi notorietate în Râmnicu Vâlcea ca şi în mediul rural, iar faptul că la ultimele două campanii a bătut mai mult coclaurile judeţului şi nu oraşul nu este de natură să-l avantajeze pentru următoarele alegeri. În plus, Cîlea are şi o problemă serioasă, poate chiar mai serioasă decât cea privind poziţia în sondaje, şi anume aceea că s-a situat în tabăra perdantă a PSD la alegerile de la nivel naţional, iar de atunci nu a reuşit să îmbunătăţească relaţia proastă pe care o are cu actualul preşedinte Victor Ponta. Drept urmare, semnalele de la Bucureşti sunt clare, şi anume că tânărul preşedinte al PSD nu mai vrea să-l ia în echipa sa pe Ion Cîlea, chiar dacă acest lucru va însemna o scădere în sondaje a partidului la nivel judeţean. Aceasta este, de altfel, şi singura şansă a PNL de a avea un candidat pentru Consiliul Judeţean în cazul în care cade varianta regionalizării. Ion Cîlea a afirmat că ar fi fost felicitat recent chiar de un lider marcant al PNL, respectiv secretarul general al partidului, dar nu şi de şefii săi direcţi de la Bucureşti. În aceste condiţii, poziţiile pe tabla de şah ale viitoarelor alegeri sunt departe de a fi fost tranşate. Din cauza atitudinii sale, de multe ori duplicitară, Ion Cîlea are mari probleme chiar şi în interiorul organizaţiei judeţene a PSD, el nereuşind în nici un fel să gestioneze ultimele conflicte din interiorul partidului şi pierzând membri valoroşi în favoarea adversarilor politici de la PNL şi PDL. În acest context, scorul de 75%, obţinut în sondajul PNL, şi de 68%, în cel al PSD, nu mai are valoare de verdict pentru actualul preşedinte de Consiliu Judeţean şi nu îi asigură în mod cert candidatura. Liderul PNL, Cristian Buican, pune însă în continuare semnul întrebării în privinţa desemnării lui Ion Cîlea drept candidat al USL. „Nu am date oficiale cu privire la rezultatul celor două sondaje comandate de PSD şi PNL pentru desemnarea candidatului la preşedinţia Consiliului Judeţean, dar este adevărat că ,,zvonistica” îl dă câştigător pe domnul Cîlea şi în sondajul nostru.”, a precizat liderul PNL Vâlcea. Liderul PNL a declarat că, în noua configuraţie teritorială a ţării, va fi extrem de dificil de câştigat un mandat în viitorul Parlament al României, redus la 300 şi ceva de locuri, deoarece va creşte procentul de reprezentativitate.
Emilian Frâncu: „Sondajul a fost umflat”
Senatorul Emilian Frâncu acuză, în schimb, PSD de faptul că a umflat artificial procentele la Primăria Râmnicului, unde el a ieşit pe locul trei, după Ion Matei şi Romeo Rădulescu. Senatorul susţine că informaţiile privind rezultatele sondajului Avangarde sunt total eronate, ţinând cont că datele nu au fost procesate, dezinformarea fiind, în opinia sa, una „grosieră şi grosolană, care încalcă într-un fel principiile stabilite între PSD şi PNL în cadrul Uniunii Social-Liberale”. În replică, democrat-liberalul Cosmin Constantinescu a fost de-a dreptul amuzat de faptul că Ion Matei a ieşit primul în sondajul comandat de PSD. Acesta crede că locul trei ar fi cel mai potrivit pentru consilierul PSD Ion Matei. „Nu putem privi decât cu zâmbetul pe buze un astfel de sondaj care-l creditează pe social-democratul Ion Matei cu prima şansă în cursa pentru funcţia de primar al Râmnicului. Ion Matei de la PSD a fost de fiecare dată campionul sondajelor, iar când apuca să candideze ieşea pe locul 3. S-a mai întâmplat, probabil, la fel se întâmplă şi acum. Locul trei este unul merituos, în sport se premiază cu medalie de bronz. Eu cred că locul trei este cel mai potrivit pentru Ion Matei.”, a mai afirmat Cosmin Constantinescu, viceprimarul PDL al Râmnicului. În schimb, cu privire la rezultatele aflate pe căi neoficiale de media vâlceană, sociologul Marius Pieleanu precizează că AVANGARDE nu va da publicităţii rezultatele, singurul în măsură să facă acest lucru fiind partidul care a comandat sondajul, dar că procentele aflate nu sunt cele reale.
Mihai Roman
Radical de Valcea - Cristian Buican: “Guvernul a distrus sistemul de sănătate din judeţul Vâlcea”
Prin intermediul unei interpelări adresate Ministerului Sănătăţii, preşedintele PNL Vâlcea, deputatul Cristian Buican, îi solicită lui Cseke Attila soluţii alternative de finanţare a spitalelor din judeţul Vâlcea. În condiţiile în care în urma procesului de clasificare a spitalelor finanţarea spitalelor din judeţul Vâlcea a fost drastic tăiată, precum şi a situaţiei financiare grele în care se află autorităţile publice locale şi judeţene, deputatul Cristian Buican i-a cerut ministrului Sănătăţii soluţii alternative la tăierea bugetelor acestor unităţi medicale cu procente cuprinse între 30% şi 50%. Deputatul liberal Cristian Buican i-a explicat lui Cseke Attila că subfinanţarea acestor spitale va duce la înrăutăţirea serviciilor medicale oferite populaţiei, la noi scăderi de salarii pentru asistenţi şi doctori şi la încetarea oricărei încercări de modernizare a acestor spitale.
Pentru a da greutate demersului său parlamentar, preşedintele PNL Vâlcea, deputatul Cristian Buican, a susţinut pe aceeaşi temă şi o declaraţie politică în plenul Camerei Deputaţilor în care le-a solicitat colegilor din Parlament luarea unei deicizii comune de sancţionare a Ministrului Sănătăţii pentru distrugerea sistemului de sănătate din România.
Deputatul liberal Cristian Buican consideră că acţiunile ministrului Cseke Attila au fost îndreptate doar în direcţia distrugerii sistemului de sănătate, şi că închiderea spitalelor, exodul cadrelor specializate în occident, subfinanţarea unităţilor medicale şi lipsa acută a personalului calificat nu vor face altceva decât să înrăutăţească condiţiile si asa mizere din spitalele româneşti.
Preşedintele PNL Vâlcea, deputatul Cristian Buican, propune o reală descentralizare prin acordarea autorităţilor publice locale şi judeţene de resurse financiare necesare pentru întreţinerea unităţilor medicale pe care le au în subordine. De asemenea, deputatul Cristian Buican consideră că acordarea unor facilităţi fiscale investitorilor privaţi din sistemul de sănătate ce se hotărăsc să investească prin parteneriat public-privat în acest sistem ar trebui să fie o măsură activă de redresare a sănătăţii româneşti. O altă măsură activă de încurajare a investiţiilor în sistemul de sănătate în opinia deputatului liberal Cristian Buican este şi garantarea de către executiv a creditelor acordate unităţilor medicale ce sunt destinate modernizării aparaturii şi clădirilor.
Ziarul de Valcea - Senatorul Frâncu îi cere premierului precizări cu privire la problema racordării la reţeaua de gaze
Recent, senatorul Emilian Frâncu, preşedintele PNL Râmnicu Vâlcea, a formulat următoarea interpelare adresată premierului Emil Boc: „Revin cu o sesizare adresată Guvernului României referitoare la o problemă de interes general care nu şi-a găsit nici până în prezent rezolvarea.
După cum este cunoscut, în toate judeţele din România multe reţele de gaz au fost finalizate în momentul racordării cu banii cetăţenilor. Prin legea gazelor s-a stabilit ca firmele care au cumpărat reţelele naţionale să îi despăgubească pe cetăţenii respectivi.
Din păcate, formularea nu este clară şi lasă loc multor interpretări, motiv pentru persoanele fizice sau asociaţiile de proprietari nu şi-au mai primit înapoi banii. Mai mulţi petenţi care s-au prezentat în audienţă la biroul parlamentar de la Râmnicu Vâlcea mi-au adus la cunoştinţă faptul că deşi au adresat numeroase memorii atât societăţii distribuitoare de gaz, cât şi autorităţilor competente, nu au putut recupera nimic din sumele pe care le-au achitat în momentul racordării la reţeaua de gaz.
Un caz concret îl reprezintă la Râmnicu Vâlcea Asociaţia de proprietari Goranu care susţine că a înaintat numeroase adrese Societăţii Distrigaz Sud încă din anul 2005 în vederea recuperării sumelor investite. Demersurile sale nu au fost nici până în prezent finalizate. Mai mult, într-un răspuns remis Asociaţiei de Proprietari Goranu, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale (ANRGN) susţine că „proiectarea şi execuţia reţelei de distribuţie din cartierul Goranu s-a făcut la iniţiativa Asociaţiei şi a autorităţilor administrative şi NU a reprezentat o obligaţie impusă de SC Distrigaz Sud SA", iar ANRGN „nu are atribuţii în reglementarea disputelor referitoare la proprietatea terţilor asupra conductelor şi instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale".
Având în vedere faptul că în această situaţie sunt foarte multe asociaţii de proprietari şi persoane fizice care s-au branşat la conductele de gaze cumpărate ulterior de societăţi particulare, vă rog, domnule ministru, să îmi comunicaţi care este punctul de vedere al Guvernului României referitor la acest aspect şi ce demersuri veţi face pentru ca aceşti oameni să poată fi, într-un final, despăgubiţi".
Informatia de Severin – Bragaru si Popescu se comporta ca feudalii!
O conferinţă de presă extrem de dură şi punctată de declaraţii acide la adresa primarului Constantin Brăgaru şi a omului de afaceri Constantin Popescu, a avut loc ieri la Orşova. Deputatul PDL Doiniţa Mariana Chircu şi consilierii PDL din Orşova au luat atitudine împotriva încercării primarului de a-i face cadou omului de afaceri un nou contract pentru spaţiile verzi şi împotriva refuzului primarului de a construi creşe.
Pe data de 30 iunie 2011, Consiliul Local Orşova a fost convocat în şedinţă ordinară, pe ordinea de zi fiind 14 puncte. Cel mai fierbinte punct de pe ordinea de zi, care a stârnit comentarii aprinse, dar şi oprobii din partea consilierilor PDL este proiectul de hotărâre privind aprobarea prelungirii contractului nr. 70/2006 de delegare a gestiunii activităţii de amenajare, întreţinere şi înfrumuseţare a zonelor verzi în municipiul Orşova, proiect iniţiat de primarul Constantin Brăgaru, primar care, în ultima perioadă dezvoltă o ciudată prietenie frăţească şi reciproc avantajoasă cu omul de afaceri Constantin Popescu, cel care deţine, prin FLORICOLA SA contractul supus atenţiei consilierilor. Deputatul Doiniţa Mariana Chircu a declarat că are mari suspiciuni atât asupra acestui contract, pe care municipalitatea se grăbeşte să îl prelungească, dar şi asupra prieteniei maxime dintre Popescu şi Brăgaru. „Feudalii Popescu şi Brăgaru au ajuns la o prietenie maximă, pentru că au de împărţit bani publici şi interese comune. Contractul 70/2006 ridică mari semne de întrebare, iar primarul trebuia să facă un raport public pentru a se vedea cum şi-a îndeplinit operatorul atribuţiile din acest contract şi dacă mai merită ca el să îi fie atribuit din nou. Nu înţeleg de ce atâta grabă să fie dat contractul lui Popescu, nu mai sunt şi alte firme care să participe la o licitaţie? Feudalul Popescu este oare stăpânul absolut al tuturor serviciilor publice şi pe bani publici din Orşova?”, a declarat, vizibil iritată, doamna deputat Chircu. În altă ordine de idei, referitor la modul în care şi-a respectat angajamentele din acest contract, în cei cinci ani care au trecut şi dacă operatorul mai merită să continue cu el, deputatul democrat-liberal a precizat: „Îl pot felicita pe domnul Popescu pentru că a amenajat parcul din faţa Primăriei. Doar aşa l-a determinat pe primar să vadă pe geam sub nasul lui, o Orşovă frumoasă, dar în realitate mizeră şi neîngrijită. Ne opunem, împreună cu consilierii noştri iniţiativei primarului Brăgaru introdusă pe ordinea de zi la ordinul baronului local Constantin Popescu de la Floricola!” În altă ordine de idei, deputatul Chircu a condamnat şi iniţiativa primarului de a refuzat categoric să pună la dispoziţie teren pentru construcţie, pe programul PNDI, a două creşe în Orşova. „Eu am văzut că primarului nu îi place şcoala şi are o aversiune faţă de ea, dar asta nu înseamnă că trebuia să priveze copiii orşovenilor de educaţia timpurie. Este un iresponsabil. Dacă ar fi pus umărul am fi avut două dintre cele 12 creşe aprobate pentru Mehedinţi, la Orşova!”, a mai declarat Chircu. Vom reveni cu date mai amănunţite despre contractul de spaţii verzi şi refuzul de a construi creşe, două aspecte oribile din viaţa Orşovei.
Lupa Dolj - Scrisori către electorat. Gust vrea să schimbe Craiova, în scris
Lupta pentru funcţia de primar al municipiului Craiova a început chiar dacă mai este mult până la campania electorală oficială. Dacă democrat-liberalii doljeni încă nu sunt siguri dacă îl vor mai avea pe Antonie Solomon candidat la funcţia de primar, membrii uniunii social liberale s-au aruncat într-o luptă aprigă pentru desemnarea candidatului USL la fotoliul de edil şef al Craiovei.
Startul campaniei de promovare a candidatului USL la primăria Craiova a fost furat în urmă cu vreo două luni de liberalul Pavel Badea. Staff-ul său de campanie a împărţit fluturaşe în parc, pe stradă, în blocuri, ba chiar el a stat de vorbă cu bătrânii, mămicile, tăticii din părculeţe. După vreo trei săptămâni de alergat pe străzile Craiovei şi aruncat bani pe pliante, consilierul local Pavel Badea a cam bătut în retragere. Şi fluturaşii acestuia au fost înlocuite cu alţii. De data aceasta ai lui Florentin Gust. Cine? Finul lui Geoană, fost social-democrat, fost preşedinte al PSD Craiova, fost deputat PSD, actualmente parlamentar din partea Partidului Conservator. A fost lansat în cursă chiar de preşedintele PC, Daniel Constantin. A pornit la luptă cu planuri mari, ba chiar a încercat să îi îmbuneze chiar şi pe ziariştii craioveni, promiţându-le Casa Presei din Bănie.
Acum vrea să îi îmbuneze şi impresioneze pe craioveni. Le-a scris acestora o scrisoare pe care le-a pus-o în cutiile poştale cu ajutorul tinerilor aflaţi în organizaţia de tineret a PC Dolj. Sau poate chiar cu ajutorul celor din PSD Craiova care încă îl mai susţin şi nu şi-au dat demisia din filiala social-democrată. Florentin Gust nu le promite nimic electorilor. Ci mai degrabă le face un bilanţ al ultimilor 21 de ani. „Oraşul Craiova a fost unul din cele mai indistrualizate din România, cu peste 150.000 de angajaţi. Din păcate, din cauza proastei administraţii, ne-am trezit că cele mai importante întreprinderi craiovene şi chiar naţionale, ca Electroputere, Avioane Craiova, Combinatul Chimic, MAT, IUG, au ajuns mormane de fier vechi, beneficiind de falimentul acestora tot felul de indivizi care ne-au condus”, susţine Gust în scrisoare. Însă ce uită acesta să spună este faptul că nu administraţia locală este cea care a privatizat toate aceste întreprinderi ci guvernele care au condus România în toţi aceşti ani. Şi culmea, cel care a semnat actul de privatizare al Electroputere a fost chiar unul dintre membrii Uniunii Social Liberale. Este vorba de deputatul liberal Teodor Atanasiu.
De asemenea, în anul 2004, premierul de atunci, Adrian Năstase, a semnat Hotărârea 1090 din 8 iulie, prin care împuternicea pe ministrul economiei dar şi Petrom să vândă Doljchimul. De atunci, salariaţii de aici îngroaşă rândurile şomerilor. Şi uite aşa, Gust aruncă mâţa moartă peste gardul Puterii, sperând că doljenii au uitat că şi social-democraţii dar şi liberalii au pus umărul la distrugerea economiei judeţului Dolj. Dar totuşi le promite că va reuşi să scadă cu 50 la sută cheltuielile din Primăria Craiova cu 50 la sută prin înfiinţarea Companiei de Construcţii şi Amenajări. Aici vrea să angajazeze craiovenii care să muncească pentru bunăstarea oraşului. Citind această scrisoare a deputatului Florentin Gust, unii dintre craioveni s-ar putea lăsa uşor influenţaţi pe cuvintele „pompoase” folosite de fostul lider al studenţilor însă cititorii riscă să rămână „în ceaţă” atunci când ajung la capitolul investitori. „Craiova trebuie să devină centrul economic al Olteniei prin deschiderea către investitori, oferindu-le acestora cadru pentru dezvoltare. Investitorii trebuie priviţi ca cei care creează locuri de muncă şi generează venituri la bugetul local şi nu ca surse de şpagă pentru aleşi”, scrie Gust. Numai că deputatul nu precizează pe ce se bazează această strategie a sa şi cum ar trebui să fie acest „cadru pentru dezvoltare”. Dar, deh, e frumos să arunci în faţa oamenilor speranţă şi apoi să le spui că eşti „independent de grupurile de interese”. Curioşi am fi să aflăm dacă Florentin Gust, acum că a plecat din PSD, s-a lepădat de naşul său, Mircea Geoană, şi de interesele acestuia de a-i răzvrăti pe primarii doljeni împotriva lui Victor Ponta.
Şi cum lupta în cadrul PSD Dolj a început chiar astăzi când se porneşte sondajul ce va desemna candidatul filialei la funcţia de primar al Craiovei, cu siguranţă vom reveni cu alte epistole.
Pandurul Gorj - PDL o să plătească excluderea lui Manţog
Suspendarea lui Ionel Manţog din PDL Gorj ar fi una dintre cele mai mari greşeli pe care actuala conducere a partidului ar putea-o face, este de părere democrat-liberalul Ion Bârcă. Dacă acest lucru se va întâmpla, partidul va avea de suferit, susţine primarul din Turburea.
În cazul în care Ionel Manţog va fi înlăturat din Partidul Democrat Liberal Gorj, efectele vor fi resimţite mai târziu, iar acestea vor fi în detrimentul partidului, este de părere Ion Bârcă, primarul comunei Turburea. „Este părerea mea şi cred că nu sunt singurul care gândeşte aşa. Dacă domnul Manţog va pleca să vedeţi ce va fi mai încolo. Efectele se vor resimţi poate nu acum, dar mai târziu cu siguranţă. Nu poţi să dai afară un om care a adus partidul la un nivel ca acesta. Este un om capabil, care are rolul lui în partid”, susţine Bârcă.
Bârcă le propune şefilor democrat-liberali de la Gorj să se gândească bine atunci când ia o hotărâre în privinţa lui Manţog şi este de părere că acest lucru se va şi întâmpla. „Eu nu cred că se va ajunge până acolo. Cred că va trebui bine chibzuită această decizie înainte de a fi luată”, adaugă pedelistul.
OBIECTIV
Vorbele lui Bârcă nu sunt pe placul şefului Ion Ruşeţ. De când a ajuns preşedinte al filialei PDL de la Gorj, Ruşeţ are ca unic obiectiv înlăturarea lui Ionel Manţog. Între timp a reuşit să-l schimbe din funcţia pe care o deţinea la CE Turceni, iar acum din partid. Suspendarea lui Manţog, dar şi a lui Iustin Moţa va fi discută în Biroul Permanent Judeţean. Sunt invocate problemele pe care acestea le au în instanţă. Cu toate acestea, tot partidul, prin vocea lui Nicolae Daviţoiu, l-a uitat în funcţie pe condamnatul Teodor Popescu de la Ape.
Pandurul Gorj - Bârcă spune că Udrea a venit în Gorj pentru USL
Democrat-liberalii gorjeni o acuză pe Elena Udrea, ministrul Dezvoltării şi Turismului, de faptul că a venit în Gorj pentru cei de la USL. Acuzaţia îi aparţine primarului de la Turburea, Ion Bârcă, supărat că Udrea a dat bani pentru modernizarea mai multor drumuri judeţene din Gorj.
Elena Udrea a venit în Gorj pentru a le da bani USL-iştilor, nu pentru organizaţia judeţeană a PDL, spune Bârcă. Ministrul Dezvoltării şi Turismului a semnat contracte în valoare de peste 15 milioane de euro pentru judeţul Gorj, mare parte dintre bani fiind daţi Consiliului Judeţean. Ion Bârcă a acuzat-o pe Udrea de faptul că vizita a adus mai multe beneficii celor de la USL, decât lor. „Acum, sincer, cred că vizita doamnei Udrea în Gorj nu le-a adus decât beneficii celor de la USL. Doamna ministru a semnat proiecte de modernizări de drumuri judeţene, care îi fac imagine bună lui Ion Călinoiu”, susţinea Ion Bârcă, preşedintele PDL Turburea. Primarul pedelist înţelege de ce pesediştii au primit-o cu braţele deschise. „Păi au primit-o cu braţele deschise, normal, că doar a semnat pentru atâţia bani. Nu doar pentru că este o doamnă foarte frumoasă, dar se vede că ştie ce face şi că e capabilă”, adaugă Bârcă.
CONFESIUNE
În vizita la Gorj, Udrea i-a cucerit pe social-democraţii Ion Călinoiu şi Florin Cârciumaru. Primarul Târgu Jiului a îndrăznit chiar să se confeseze vis-avis de experienţa pe care a avut-o atunci când a participat la o emisiune de la Realitatea TV pe subiectul Brâncuşi fiind terfelit de realizatori. Aceasta l-a încurajat şi chiar i-a propus o plimbare prin oraş ca să-i prezinte obiectivele turistice. Aceasta a fost a treia oară în ultimele şase luni când Elena Udrea a venit în Gorj.
Scandal de Gorj - DNA a preluat raportul ANAF în cazul contractelor Ponta-Şova & complexurile energetice
După constatarea de către ANAF a unui prejudicu de peste un milion de euro la cele două complexuri energetice gorjene, preşedintele PSD, Victor Ponta, a primit o invitaţie de la Direcţia Generale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti, Activitatea de Inspecţie Fiscală, Serviciul de Inspecţie Fiscală Persoane Fizice, în care este solicitat să se prezinte pe 24 iunie la sediul ANAF, cu declaraţiile de venit pe 2007 şi 2008 şi cu registrul jurnal de încasări şi plăţi.
Acest din urmă document solicitat îl poate arunca pe Ponta într-o anchetă penală dacă suspiciunile legate de unele retrageri de sume mari de bani, monitorizate de instituţii abilitate ale statului, se confirmă.
Căpuşa pereche a lui Ponta, senatorul PSD, Dan Şova, a dezminţit legăturile sale cu preşedintele partidului atât în privinţa contractelor de asistenţă juridică la cele două complexuri energetice, cât şi cele privind sponsorizarea cu un autoturism, din partea casei de avocatură pe care o conducea, pentru pilotul de raliuri Ponta, deşi declaraţiile de avere ale liderului social democrat spun altceva.
Un alt apărător al preşedintelui PSD, fostul director al CE Rovinari, Laurenţiu Ciurel, a ieşit public cu declaraţii care contrazic evidenţa.
Raportul ANAF
După ce la începutul săptămânii au apărut, public, concluziile raportului ANAF, în urma controlului efectuat la Complexurile Energetice Rovinari şi Turceni, poporul pesedist s-a inflamat. „Băsescu vrea să-l <> pe Ponta!”, clamau la unison ultraşii PSD.
Pe scurt, era vorba „doar” de vreo 4,4 milioane de lei încasaţi necuvenit, în baza unor contracte întocmite defectuos, de SCA "Şova & Asociaţii", dintr-un total de 7,1 milioane plătiţi de cele două complexuri energetice gorjene pentru servicii de asistenţă juridică.
Amintim că raportul de control al ANAF a scos în evidenţă faptul ca avocaţii Casei Şova decontau câte 20-22 de ore de muncă pe zi, uneori chiar 26 sau 27 de ore cumulate la ambele complexuri şi că avocaţii „Şova” au încasat bani pe munca juriştilor de la entităţile energetice. Casa Şova a primit , de altfel, un comision de succes de un milion de lei de la CE Rovinari, pentru eşalonarea datoriilor către fosta ICM, într-un proces finalizat la primul termen, în care întâmpinarea a fost făcută de juriştii complexului.
Victor Ponta, a primit o invitaţie de la ANAF în care este solicitat să se prezinte pe 24 iunie la sediul ANAF, cu declaraţiile de venit pe 2007 şi 2008 şi cu registrul jurnal de încasări şi plăţi. De altfel, organele de inspecţie fiscală încercaseră să efectueze acest control încă din 6 iunie, însă Ponta nu a fost găsit la domiciliul său fiscal.
Din raportul ANAF rezultă că în perioada verificată, Casa de avocatură „Şova şi asociaţii” a virat peste 181.000 de lei cabinetului de avocatură a lui Victor Ponta.
Inspectorii fiscali vor să stabilească acum pentru ce a primit Ponta cei aproape două miliarde de lei vechi.
Unele surse spun că operaţiunile bancare ale lui Victor Ponta au fost monitorizate în perioada când acesta era senior partener la Casa de avocatură Şova, iar aceasta derula contractele în Gorj. Există suspiciuni asupra unor retrageri de sume de bani, în aceeaşi zi în care aceştia au intrat în cont, registrul jurnal de încasări şi plăţi, solicitat de inspectorii fiscali, fiind un document edificator în acest sens.
Minciunile lui Şova
În aceeaşi zi în care raportul ANAF a fost făcut public, senatorul PSD, Dan Şova, a trimis presei un comunicat-drept la replică în care dezminte asocierea sa cu Ponta. Mai exact, Şova spune că a pus la dispoziţie jurnaliştilor documente din care reiese că Victor Ponta nu a fost niciodată asociat la „Şova şi Asociaţii”, însă aceştia au preferat să mintă. Cert este că exact în perioada în care Casa Şova presata la complexuri, în declaraţiile de avere ale lui Victor Ponta apar venituri considerabile, acestea scăzând brusc după terminarea contractelor cu cele două complexuri.
„Toate contractele în perioada respectivă se încheiau la Bucureşti, la AVAS. Pe atunci, cele două complexuri energetice erau în portofoliul AVAS.
S-a nimerit ca Şova să aibă contracte cu Rovinari, în Gorj, unde sunt eu deputat Eu cu Şova am fost colegi de facultate, deci ne ştim de 20 de ani. Am făcut un contract cu ei prin care îmi dădeau mie dosarele penale de care nu se ocupau, pentru că sunt o casă mare de avocatură, iar eu sunt mic”, declara Victor Ponta pentru presa centrală.
Cu aceiaşi nonşalanţă, Şova minte şi în privinţa sponsorizării lui Ponta cu un autoturism pentru competiţii sportive, „sponsorizare care nu a existat niciodată”. Totuşi, autoturismul Mitsubishi Lancer Evolution, care a costat peste 50.000 de euro, a fost menţionat de Victor Ponta în declaraţia sa de avere din 2008, ca fiind primit în comodat de la firma lui Şova.
Cine mai poate fi tras la răspundere
Într-un răspuns la o interpelare adresată de către deputatul Cosmin Popescu, ministrul
Economiei şi Comerţului, Ion Ariton, spunea că „răspunderea pentru condiţiile în care sunt negociate şi semnate aceste contracte de asistenţă juridică, astfel încât să nu fie prejudiciaţi operatorii economici şi să fie respectate toate prevederile legale aplicabile în domeniu, revine consiliilor de administraţie şi conducerilor executive ale acestora”.
S-a simţit cu musca pe căciulă
Director în perioada derulării contractelor la CE Rovinari era actualul vicepreşedinte PSD Gorj, Laurenţiu Ciurel. Acesta nu a putut să nu se remarce odată cu scandalul declanşat de raportul ANAF şi a declarat presei centrale că nu el a semnat contractul cu Casa Şova, ci doar actele adiţionale numai că, ghinion, prejudiciul a fost constatat tocmai pe acele actele semnate de el ca fost director general.
Deşi era şef uns de PNL în fruntea CE Rovinari, legăturile lui Ciurel cu PSD-ul erau mai consistente. Dovadă stă o filă din agenda acestuia, publicată de cotidianul local „Pandurul”, în care suma alocată social democraţilor pentru campania electorală din 2008 este dublă faţă de cea dăruită lui Dan Ilie Morega, cel care l-a susţinut pentru acea funcţie.
Trompetele de partid – ziar, după cum scria Ciurel în agendă - îi mediatizează încă ieşirile publice ale acestuia. Ultima gogoaşă marca Ciurel, cică dă în judecată ANAF dacă-i strică imaginea. Dar nu ne-a spus ce-i face DNA-ului ce-i face dacă-l scutură un pic de declaraţii.
Conform „Adevărul”, DNA a preluat dosarul de la Fisc
Direcţia Naţională Anticorupţie Gorj s-a autosesizat şi a deschis propria anchetă în cazul contractelor derulate de CE Rovinari şi CE Turceni cu „Şova şi Asociaţii", în perioada 2007-2008. Potrivit unor surse judiciare, procurorii le-au cerut ieri inspectorilor fiscali raportul de control financiar întocmit în urma verificărilor de la cele două complexuri energetice.