Dobrogea - 26 iulie 2010

Ziua de Constanta - Nicusor si Iordache se bat pe o groapa de gunoi

Ambele structuri asociative au în derulare câte un proiect de colectare a deşeurilor . Reprezentanţii CJC vor să-i determine pe primarii comunităţilor membre ADIM să se retragă din asociaţie pentru ca proiectul ADI Dobrogea să poată fi dus la îndeplinire

Consiliul Judeţean Constanţa şi Asociaţia pentru Dezvoltare Intercomunitară Medgidia (ADIM) se bat pe o groapă de deşeuri.

CristGroapa_deseuri_-_Crist.jpgSăptămâna trecută, instituţia judeţeană i-a convocat pe primarii din Asociaţia pentru Dezvoltare Intercomunitară Dobrogea la o întâlnire de taină în sala mare a Prefecturii. Scopul întrunirii a fost acela de a-i convinge pe primarii membri ai ADIM să renunţe la proiectul de colectare a deşeurilor demarat de asociaţia din care fac parte. Întâlnirea a fost prezidată de către reprezentanţi ai CJC, dar şi de vicepreşedintele instituţiei, Cristian Darie.

De precizat că din ADIM fac parte doar 17 unităţi administrativ-teritoriale din judeţ, în timp ce ADI Dobrogea a avut la constituire, în 2009, 50 de membri. Preşedinte al ADI Dobrogea este nimeni altul decât preşedintele CJC Nicuşor Constantinescu. Unele primării sunt în acelaşi timp şi membre ale ADIM, dar şi ale ADI Dobrogea. Din ADIM fac parte: municipiul Medgidia, oraşul Băneasa şi comunele Cuza-Vodă, Siliştea, Tortoman, Mircea Vodă, Castelu, Oltina, Aliman, Crucea, Ostrov, Peştera, Dobromir, Topalu,Deleni, Ion Corvin şi Cobadin.

Proiectul ADI Dobrogea ar putea fi respins de la finanţare

Problema a apărut din cauza faptului că ambele structuri asociative au în derulare un proiect pe tema colectării deşeurilor, astfel încât activităţile lor se suprapun, având în vedere faptul că unităţile administrativ-teritoriale ale ADIM fac parte şi din ADI Dobrogea. Astfel, conducerea CJC, care are în derulare Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor - în baza căruia vrea să acceseze fonduri europene pentru construirea unei gropi ecologice şi punerea la punct a unui sistem de management al deşeurilor - s-a gândit să-i convingă pe primarii comunităţilor locale membre ale ADIM să renunţe la proiect. Practic, proiectul paralel de colectare şi management al deşeurilor derulat de ADIM a dat peste cap planurile conducerii CJC, care intenţiona ca tot gunoiul din judeţ să fie colectat prin proiectul ADI Dobrogea. Cu alte cuvinte, groapa de la Medgidia pe care ADIM vrea să o transforme într-una ecologică prin proiectul la care au aderat cele 17 comunităţi locale, pune în mare încurcătură proiectul CJC. Mai exact, aşa cum ne-au declarat reprezentanţii Romair Consulting Ltd - firma care s-a ocupat de proiectul ADI Dobrogea - proiectul CJC de colectare a deşeurilor prin ADI Dobrogea ar putea fi anulat din cauza „dublei finanţări", adică a faptului că există deja un proiect de colectare a deşeurilor - cel al ADIM. Efectul va fi că CJC, prin ADI Dobrogea, va pierde banii europeni pentru implementarea proiectului de gestionare a deşeurilor.

Presa, evacuată din sală

De precizat că la întrunirea primarilor cu reprezentanţii CJC presa nu a avut acces, vicepreşedintele instituţiei, Cristian Darie, recomandându-ne să aşteptăm dincolo de uşile închise, fapt care ne-a cam pus pe gânduri referitor la discuţiile ce urmau să se desfăşoare în sală. La puţin timp după ce presa a fost evacuată, am aflat de ce reprezentantul CJC nu-şi dorea ca reprezentanţii mass-media să asiste la discuţii. Aşa cum era de aşteptat, mai mulţi primari s-au împotrivit propunerii CJC de a se retrage din proiectul ADIM, cu atât mai mult cu cât acesta se află deja într-o fază avansată, fiind deja organizată chiar şi o licitaţie pentru acordarea contractului de colectare a deşeurilor unui operator.

Cine nu vrea la DNA este „nesimţit"

Aşa cum spuneam, discuţiile s-au încins în momentul în care unii edili au avut obiecţii faţă de propunerea vicelui CJC de a părăsi ADIM, unul dintre primarii care nu au fost de acord cu această idee fiind Nicolae Anghel, edilul comunei Castelu. „Eu i-am spus domnului vicepreşedinte că am încheiat contract cu operatorul de la ADIM şi până în noiembrie or să vină să-mi ia gunoiul de la poartă, în timp ce proiectul propus de ei, i-am spus că urmăreşte numai profit", ne-a declarat primarul din Castelu. „M-a făcut nesimţit", a adăugat Nicolae Anghel. Se pare însă, că nici edilul nu a rămas „dator", replicându-i vicelui CJC: „mai nesimţit ca cei din conducerea Consiliului Judeţean nu sunt". Acest schimb de replici l-a făcut pe vicele CJC să cheme paza pentru a-l determina pe primar să renunţe la a se mai contrazice. În câteva secunde, doi agenţi de pază cam firavi s-au înfiinţat la sala de şedinţe, unul a intrat, iar celălalt veghea la „ordinea şi liniştea publică" de afară. Primarul din Castelu ne-a declarat însă că nu a fost intimidat de agenţii Direcţiei de Pază a CJC, şi a subliniat faptul că îşi menţine refuzul de se retrage din ADIM. Nicolae Anghel a argumentat că principalul motiv pentru care nu vrea să se retragă din proiectul de colectare a deşeurilor derulat de ADIM este acela că nu mai vrea să dea cu subsemnatul pe la DNA. „Păi nu vedeţi ce se întâmplă, că alţii fac, iar primarii sunt chemaţi pentru semnăturile lor la DNA. Vreau să dorm liniştit", ne-a declarat primarul din Castelu.

În ograda cui va cădea groapa?

Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor derulat de CJC care urmează să fie implementat de ADI Dobrogea prevede accesarea unei sume de 50 milioane de euro, după cum ne-a declarat vicepreşedintele CJC, Cristian Darie. Proiectul ADI Dobrogea se suprapune cu cel al ADIM şi în ceea ce priveşte localizarea gropii ecologice. Reprezentantul Romair Consulting Ltd., Cătălina Păun, ne-a declarat că strategia naţională de colectare a deşeurilor prevede pentru ţara noastră un număr de 60 de gropi ecologice şi că pentru judeţul Constanţa este prevăzut un număr de maxim patru. Cum în judeţ există deja trei gropi - cele de la Costineşti, Ovidiu şi Albeşti - ar mai fi loc de o singură groapă, iar pe aceasta se bat acum CJC, prin ADI Dobrogea, şi ADIM. Potrivit reprezentanţilor CJC, Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor derulat de CJC prevede ca groapa ecologică să fie amplasată pe teritoriul comunei Tortoman, iar aici este o altă discuţie. Numai construcţia gropii va costa şapte milioane de euro, ceea ce face deja ca în jurul acestui subiect să se învârtă o serie de speculaţii cu privire la atribuirea contractului. Proiectul derulat de ADIM prevede amplasarea gropii la Medgidia, pe amplasamentul actualei rampe, care urmează să fie ecologizată. Reprezentanţii CJC susţin însă că această groapă trebuie închisă pentru ca ADI Dobrogea să nu piardă finanţarea europeană în valoare de 50 milioane euro. „În proiectul din Planul Judeţean de Gestionare a deşeurilor s-au prevăzut în jur de două milioane de euro pentru închiderea gropii de la Medgidia. Am rupt o sumă din proiect pentru a putea avea o groapă conformă la Tortoman", ne-a declarat vicepreşedintele CJC, Cristian Darie.

Lucian Chitic, primarul comunei Tortoman - membră atât în ADI Dobrogea cât şi în ADIM - ne-a declarat că din punctul său de vedere construcţia unei gropi ecologice pe teritoriul comunei sale ar fi benefică pentru că ar aduce comunităţii locuri de muncă, însă a precizat că nu a luat deocamdată nicio decizie, întrucât vrea să vadă care proiect ar fi mai avantajos. „Dacă se va da răspuns de la Mediu că proiectul de la ADIM nu primeşte aviz, mă retrag. Dacă nu, voi rămâne acolo unde este mai avantajos pentru comună", a precizat Chitic.

Marian Iordache: „Nu vreau să mai plătesc amenzi"

Contactat telefonic, primarul municipiului Medgidia, Marian Iordache, şi preşedinte al ADIM, ne-a declarat că proiectul de gestionare a deşeurilor derulat de asociaţia din care şi comunitatea pe care o reprezintă face parte, este finanţat din taxa de habitat a bugetelor locale. Edilul din Medgidia ne-a declarat că proiectul ADIM este mult mai avansat decât cel al ADI Dobrogea, şi că din luna noiembrie ar urma să devină funcţional. „Proiectul nostru va deveni funcţional începând de anul acesta, ştiu că deja operatorul şi-a achiziţionat şi maşinile, în timp ce proiectul Consiliului Judeţean ar urma să funcţioneze din 2013", a precizat Marian Iordache, adăugând că municipiul pe care îl reprezintă are nevoie de o soluţie imediată pentru problema deşeurilor, ca şi celelalte comunităţi membre şi că nu mai poate aştepta încă trei ani, în condiţiile în care, afirmă edilul, a fost amendat de Garda de Mediu, iar controalele sunt în continuare frecvente. „Dacă aş aştepta să fie pus în funcţiune proiectul Consiliului Judeţean, despre care nu avem deocamdată garanţia că va fi dus la îndeplinire, ar însemna să accept să plătesc lună de lună amenzi din cauza gropii de gunoi, însă noi am ales să rezolvăm această problemă prin proiectul pe care ADIM îl are în derulare", a subliniat Iordache.

În urma unei proceduri de achiziţie, serviciul de salubrizare al celor 17 localităţi membre ADIM a fost concesionat de asociaţie către un operator din Spania. Este vorba despre GBI Serveis SAU din oraşul Lloret del Mar, Spania. Durata concesionării serviciului de salubrizare este de 49 de ani, contractul fiind atribuit pe 15.07.2010. Având în vedere durata, valoarea contractului de concesiune nu este deloc de neglijat: 421.533.953,80 lei fără TVA. Societatea spaniolă a fost desemnată câştigătoare dintr-un număr de trei oferte participante, ceilalţi doi ofertanţi fiind din România.

ADIM ar avea taxe mai mici

Preşedintele ADIM, Marian Iordache, a mai adăugat că taxele prevăzute de proiectul de colectare a deşeurilor implementat de ADIM sunt mai mici comparativ cu cele din proiectul ADI Dobrogea. „Proiectul ADIM prevede o taxă de 39 de lei pe an pentru o persoană care locuieşte la bloc şi de 27 lei pe an pentru o persoană care locuieşte la casă. Din câte ştiu, proiectul ADI Dobrogea stipulează o taxă de 55 lei de persoană pe an, la bloc, şi de 40 şi ceva de lei pentru o persoană care locuieşte la casă", ne-a declarat Marian Iordache. În plus, mai afirmă preşedintele ADIM, proiectul ADIM prevede colectarea, transportul, neutralizarea şi depozitarea ecologică a deşeurilor, în timp ce, spune el, proiectul ADI Dobrogea n-ar prevede decât neutralizarea şi depozitarea ecologică a deşeurilor. „De transport ar urma să se ocupe, din câte ştiu, tot primăriile", a afirmat Marian Iordache. Edilul a mai spus că tarifele ce vor fi aplicate de ADI Dobrogea ar urma să fie diferenţiate, în timp ce ADIM prevede tarife unice.

Reprezentantul GBI SERVEIS: „Domnii de la Consiliul Judeţean sunt cam afacerişti"

Reprezentantul firmei spaniole, Gabriel Constantinescu - managerul proiectului ADIM, susţine că societatea pe care o reprezintă îşi propune să pună în funcţiune sistemul de colectare a deşeurilor chiar înainte de luna noiembrie. „Firma pe care o reprezint provine din regiunea Barcelona, în care Partidul Verzilor este la putere, iar măsurile de protecţie a mediului sunt draconice. De aceea, suntem foarte serioşi şi în ce priveşte proiectul de la Medgidia", ne-a declarat reprezentantul operatorului ADIM. El a adăugat că a aflat despre intenţia CJC de a-i convinge pe primari să renunţe la proiect şi a precizat că s-ar fi putut găsi o soluţie pentru ca ADIM şi ADI Dobrogea să colaboreze. „Cred că am fi putut conlucra, însă nu au pus nimic pe masă", a mai spus managerul de proiect al GBI Serveis SAU. În opinia lui Gabriel Constantinescu, proiectul ADI Dobrogea coordonat de CJC, are ca scop principal profitul. „Noi am investit deja nişte sume importante în acest proiect. Ne propunem ca în primii 10-15 ani să investim şi abia apoi să obţinem profit, în timp ce domnii de la Consiliul Judeţean, din câte am văzut, sunt cam afacerişti", a adăugat reprezentantul operatorului ADIM.

Primăriile, bune de plată dacă se retrag

În ceea ce priveşte posibilitatea retragerii unor comunităţi membre ale ADIM din acest proiect, reprezentantul investitorului a precizat că nu a fost stabilit prin contract un cuantum fix al despăgubirilor pe care fiecare comună, oraş sau municipiu trebuie să le plătească în acest caz, dar că în mod sigur există şi această obligaţie. „Nu a fost stabilită o sumă exactă, însă, în cazul în care va exista o astfel de situaţie, va fi nevoie de o expertiză independentă. Vă daţi seama, contractul a fost încheiat pe 49 de ani. Investiţiile noastre se fac în raport de această perioadă, iar despăgubirile, deşi cred că nu se va pune problema, vor fi tot în raport de această durată", a afirmat reprezentantul GBI Serveis. Gabriel Constantinescu a adăugat că ţinând cont de acest aspect, probabil nu va fi convenabil pentru nicio comunitate să se retragă din proiect, cuantumul despăgubirilor putând fi aproape la fel de mare cu cel al costurilor derulării proiectului.

Având în vedere faptul că nici proiectul ADIM nu a obţinut până în prezent avizul Agenţiei de Protecţie a Mediului şi că proiectul ADI Dobrogea este, de asemenea, în procedură de avizare, probabil că marea bătălie se va da la APM.

Transilvania - 8 iulie 2010

Foaia Transilvana - Azi se schimbă conducerea PSD Cluj

Social-democraţii din organizaţia judeţeană îşi vor alege azi un nou preşedinte, dar şi 13 vicepreşedinţi. În ceea ce priveşte funcţia cea mai înaltă, deocamdată există doar doi candidaţi. Primul este Remus Lăpuşan, consilier local şi fost preşedinte al organizaţiei Cluj-Napoca (funcţie care, acum două săptămîni, a cîştigat-o fostul subprefect Mircea Jorj, în faţa profesorului Ioan Bolovan), iar cel de-al doilea este senatorul Alexandru Cordoş. Actualul lider interimar al PSD Cluj, Valentin Cuibus, nu mai candidează pentru încă un mandat.

Remus Lăpuşan va fi susţinut pentru funcţia de lider al organizaţiei judeţene de colegii săi din Consiliul Local, Claudia Anastase şi Gheorghe Vuşcan, de Mircea Jorj şi de preşedintele organizaţiei judeţene de tineret, Gabriel Oniga. Pe de altă parte, Alexandru Cordoş a declarat că şi-i doreşte în echipa sa atît pe membrii „Grupului de la Cluj”, cît şi pe „cei care lipesc afişe”, pe „membrii fondatori de acum 20 de ani” şi „tinerii şi femeile”.

La conferinţa judeţeană de alegeri de astăzi, care va începe la ora 16:00, la Hotel Napoca, vor participa circa 620 de delegaţi, membri ai PSD, iar preşedintele partidului, Victor Ponta, va fi şi el prezent la Cluj. Deşi Ponta şi Lăpuşan sînt în relaţii foarte bune, senatorul Cordoş s-a arătat convins că liderul PSD va fi „obiectiv” şi va încuraja candidatul care are performanţă.

Oltenia - 8 iulie 2010

Gazeta de Sud - Solomon, primul pas spre libertate

Antonie Solomon este mai aproape de libertate ca niciodată după mai bine de trei luni de când a fost arestat preventiv în dosarul de corupţie în care este acuzat de luare de mită. Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au admis marţi cererea de strămutare a procesului pe fond de la Tribunalul Argeş la Tribunalul Galaţi, cerere depusă de Cornel Penescu, inculpat şi el alături de Solomon în acest dosar, împreună cu alte două persoane. Mutarea procesului de la Piteşti reprezintă un pas important către judecarea în stare de libertate a lui Solomon, singurul inculpat încarcerat dintre cei patru trimişi în judecată de procurorii DNA. Toate cererile de liberare sub control judiciar depuse până acum de avocaţii lui Solomon au fost respinse de magistraţii piteşteni. Aceeaşi soartă a avut-o şi cererea de strămutare a procesului din luna mai depusă de Antonie Solomon. Până la trimiterea dosarului de judecată la Tribunalul Galaţi, Solomon ar putea fi eliberat din arestul preventiv peste câteva zile. Astăzi, magistraţii piteşteni ar trebui să judece măsura prelungirii arestului preventiv cu încă 60 de zile.

Dacă procesul a fost strămutat la Galaţi se pune întrebarea dacă judecătorii piteşteni mai au competenţă să judece menţinerea sau nu a arestului preventiv. Surse autorizate au declarat că, fiind vorba de o situaţie urgentă, procesul va avea loc tot la Piteşti. La fel şi recursul, care se va judeca, probabil, luni. Consilierul local Gheorghe Albăstroiu, susţinător fervent al lui Antonie Solomon, a declarat altceva. „Mâine (azi - n.r.) se va face citarea părţilor, iar apoi vor constata că procesul a fost strămutat şi nu vor mai judeca. Cum vineri, la ora 12.00, mandatul de arestare preventivă va expira, Antonie Solomon va fi pus în libertate“, a spus el. Că va fi sau nu aşa, rămâne de văzut. Oricum, strămutarea procesului la Galaţi este o victorie importantă pentru primarul suspendat, iar eliberarea lui este o chestiune de zile sau săptămâni.

Muntenia - 8 iulie 2010

Sansa Buzoiana - Partidele de buzunar vor sedii şi basta!

La Rîmnic, consiliul U.P.S.C. vrea spaţiu, dar Primăria zice că nu vrea

Partidele de buzunar vor sedii şi basta!

O amplă mişcare politică, una care a bulversat continentul, a început în Europa, în urmă cu aproape 80 de ani, din necesitatea obţinerii unui "spaţiu vital". Sintagma, chiar dacă este una de tristă amintire, pare acum, pusă din nou pe tapet de reprezentanţii a două formaţiuni politice de la Rîmnicu Sărat. Acolo, U.P.S.C.-ul şi P.R.M.-ul sunt pe picior de război, nemulţumite fiind de lipsa unor sedii adecvate, pe care Primăria ar trebui să le pună la dispoziţie.

Sediul U.P.S.C., un şantier

Filiala Uniunii Populare Social Creştine din Rîmnicu Sărat îşi desfăşoară activitatea într-o încăpere în care, din cauza unor lucrări de reabilitare, nu se mai poate intra. Reprezentanţi ai partidului au solicitat autorităţilor locale repartizarea, conform legii, a unui alt spaţiu, numai că nu au primit, pentru că " nu sînt spaţii disponibile". U.P.S.C. Rîmnicu Sărat are sediul, de ceva vreme, în Casa de Cultură, unde, însă, se lucrează de zor, clădirea fiind în reparaţii capitale. "Sînt lucrări care se desfăşoară de aproximativ trei luni de zile. Noi nu putem avea acces în acel spaţiu pentru că se fac aceste lucrări. Am solicitat, în nenumărate rînduri conducerii Primăriei, repartizarea conform procedurilor legale, a unui alt sediu. Din nefericire, pînă la ora asta, nu s-a putut întîmpla acest lucru", a declarat nemulţumit, Ionel Tociu, consilier municipal al U.P.S.C.

Peremiştii vor în centru?

Într-o situaţie similară se află şi Partidul România Mare, ai cărui reprezentanţi au solicitat şi ei spaţiu în care să-şi deruleze activităţile. Numai că, la fel ca şi în cazul U.P.S.C., lipsa de spaţii i-a făcut să rămînă doar cu solicitările. Surse din Primărie susţin că, de fapt, peremiştilor li s-ar fi propus un spaţiu "destul de bun", însă, fiind depărtat de centrul oraşului a fost refuzat, peremiştii considerîndu-l impropriu planurilor lor.

"Dacă găseşte un spaţiu, cu plăcere!"

Situaţia este expusă destul de clar de primarul liberal, Viorel Holban, care susţine că le-ar da spaţii celor care au venit cu solicitări, însă nu are de unde. "Avem mai multe partide care au solicitat spaţii, însă nu avem de unde să le punem la dispoziţie aceste spaţii. Domnul consilier Tociu ştie acest lucru şi i-am spus, în momentul în care găseşte un spaţiu, cu plăcere! Toate sînt închiriate, toate sînt date ca sedii de partide. Am impresia că li s-a dat, că am avea un spaţiu într-o zonă mai mărginaşă şi a fost refuzat. În momentul în care se va elibera un spaţiu sau mai multe spaţii, le vom asigura fără nici o problemă spaţiile de partid", a promis primarul municipiului, Viorel Holban.