Obiectiv.Vocea Brailei - 6 miliarde de lei pentru renovarea sediului Casei de Pensii Brăila
CJP Brăila ar putea demara din toamnă lucrările de reabilitare a sediului retrocedat * fondul alocat pentru acest obiectiv este de 600.000 lei
Lucrările de reabilitare a sediului retrocedat Casei Judeţene de Pensii Brăila ar putea demara din toamnă, fondurile alocate în acest an fiind de 600.000 lei, potrivit precizărilor făcute de către directorul instituţiei, Sorin Enache. "Clădirea este proprietatea Casei Judeţene de Pensii şi sperăm ca în această toamnă să demarăm lucrările de construcţie. Clădirea se află în situl istoric al oraşului, face parte din patrimoniu, sperăm să o reabilităm, dar nu ştiu în cât timp", a spus Sorin Enache. Clădirea din Călăraşilor nr. 14 a fost construită în 1937, de fostul sistem de asigurări sociale din perioada interbelică şi este inclusă în lista clădirilor istorice din judeţul Brăila. Sediul a fost revendicat de Casa Judeţeană de Pensii şi obţinut în instanţă, în urma unui proces cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate. A fost atribuit Casei Judeţene de Pensii prin sentinţa civilă nr. 341/2002 şi preluat efectiv cu proces verbal, în 2004. În octombrie 2007 a avut loc expertiza tehnică a clădirii, în urma căreia au fost recomandate reabilitarea şi reconsolidarea amplasamentului. În vara anului 2008 a fost organizată licitaţia pentru achiziţionarea serviciului de proiectare, consolidare, reabilitare a imobilului. Firma care a câştigat licitaţia a realizat studiul geotehnic, documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţii, a întocmit proiectul tehnic, care a fost recepţionat de beneficiar în decembrie 2008.
În prezent, CJP mai are de obţinut un aviz înaintea celui final, de la Comisia de Cultură, apoi poate organiza licitaţia pentru desemnarea constructorului. "Mai avem de primit un aviz, este în lucru la comisie, apoi urmează ultima etapă, avizul de la Comisia de Cultură, după care facem licitaţia. Avem buget pentru reabilitare, este mic, de 600.000 lei, dar este bine că putem demara lucrările", a declarat Sorin Enache.
Demararea lucrărilor de reabilitare a monumentului istoric a tot fost amânată în decursul ultimilor doi ani, din cauza crizei financiare, însă orice întârziere poate afecta şi mai mult structura de rezistenţă a imobilului.
Ziua de Cluj - “Infuzii” de zeci de milioane de euro în infrastructura rutieră a Clujului
Proiectul, care ar putea depăşi 100 de milioane de euro, a fost prezentat ieri de preşedintele Alin Tişe, “vicele” Radu Bica şi directorul RAADPP, Mircea Avram / foto Ioana Tohat
În plină criză economică, administraţia judeţeană demarează un proiect ambiţios de investiţie ce vizează reabilitarea a peste 700 de kilometri de drum judeţean.
Consiliul Judeţean (CJ) Cluj a definitivat lista drumurilor judeţene ce au nevoie de reabilitare. Din cei aproximativ 1.200 kilometri de drum judeţean aflaţi în administrarea CJ, peste 700 au fost incluşi în acest proiect. Şapte loturi a câte 100 de kilometri vor fi licitate cel târziu în toamnă, după elaborarea studiilor de fezabilitate. Preşedintele Alin Tişe a apreciat că un kilometru de drum reabilitat ar putea costa între 800.000 şi 1.000.000 de lei.
Chiar dacă este criză, iar CJ are din ce în ce mai puţine încasări la buget, preşedintele Alin Tişe apreciază că programul de investiţii al instituţiei pe care o conduce trebuie să continue.
“Numai în felul acesta vom reuşi să suţinem economia, dacă furnizăm lucrări societăţilor. Aşa încât, chiar dacă încasările la buget vor mai scădea faţă de estimările noastre, nu se va ajunge în nici uin caz ca administraţia judeţeană să intre în incapacitate de plată. Ne vom gestiona foarte bine cheltuielile şi mergem mai departe cu toate investiţiile pe care ni le-am asumat”, a declarat Tişe. în ceea ce priveşte programul de reabilitare a drumurilor judeţene, liderul CJ a ţinut să precizeze că e vorba despre un proiect extrem de complex.
“Nu mai mergem pe peticire, pentru că nu ajungem nicăieri. în ultimii ani s-au investit în drumuri judeţene peste 73.000.000 de lei şi nu s-a ajuns la rezultatul pe care ni l-am fi dorit cu toţii. De această dată vrem mai mult. Societăţile care vor câştiga lucrările de reabilitare vor trebui să ofere o garanţie de minimum şapte ani. De asemenea, vrem ca aceleaşi firme să se ocupe şi de programul de întreţinere a acestor drumuri. Astfel, nu vom mai avea, ca şi în alţi ani, discuţii în care firmele care reabilitau se plângeau că vin firmele de întreţinere cu sare la deszăpeziri şi strică drumurile. Vrem să avem drumuri bune în permanenţă, iar de acest lucru se vor ocupa doar societăţile care vor câştiga licitaţia”, a explicat Alin Tişe.
Consilierii judeţeni au fost deja consultaţi în legătură cu acest program. “Am ţinut să-i implic şi pe consilierii celorlalte partide, pentru că nu ştim cine va conduce CJ după 2012. Trebuie să avem de pe acum siguranţa că acest proiect nu va fi boicotat pe parcurs, de aceea toată lumea a venit cu propuneri la definitivarea listei cu drumurile ce vor intra în reabilitare”, a afirmat liderul administraţiei judeţene. Imediat ce lista celor şapte loturi va fi adoptată de către plenul CJ, va demara şi prima etapă a proiectului.
“Trebuie să licităm contractul ce vizează elaborarea unor studii de fezabilitate pentu fiecare lot în parte. în această etapă, vom cheltui circa 1.500.000 de lei. Apoi urmează să decidem cum este mai avantajos să construim. Cel mai probabil, vom merge pe varianta creditului furnizor. Astfel, societăţile interesate vor construi pe banii lor. Vom cere o perioadă de graţie de circa 2 ani şi una de garanţie de 7 ani. Datoria va fi achitată eşalonat, urmează să stabilim numărul de ani”, a declarat Tişe.
Varianta împrumutului bancar este respinsă de liderul CJ din pricina gradului de îndatorare a bugetului judeţean. “Am depăşit gradul de îndatorare de 20%. Din punctul meu de vedere, vom face tot ce este posibil să nu-l mai creştem”, a spus Tişe. Varianta creditului furnizor nu împovărează bugetul anual al judeţului.
“Dacă am depăşi pragul de îndatorare de 30%, ar însemna să intrăm în incapacitate de plată. Prin credit furnizor, ne putem eşalona cheltuielile în funcţie de puterea noastră de a achita aceste tranşe de bani”, a explicat Tişe. De altfel, prin aceeaşi metodă - creditul furnizor - au fost construite şi terminalele de pasageri ale Aeroportului Internaţional Cluj. Totuşi, Alin Tişe nu exlude şi alte variante de a finanţa programul de reabilitare a drumurilor, apreciind că decizia finală va fi luată imediat după finalizarea studiilor de fezabilitate.
“Deocamdată, ceea ce putem promite este că vom demara lucrările încă din toamnă, pentru toate cele şapte loturi. în funcţie de capacitatea financiară pe care o au, societăţile vor putea licita pentru unul, două sau chiar pentru toate loturile. Noi ne-am făcut datoria şi am împărţit lucrările, astfel încât şi firmele mai mici, care au bani mai puţini, să poată licita pentru un lot mai mic”, a completat preşedintele CJ, Alin Tişe.
Drumurile care vor fi reabilitate
Lot 1 (109 km)
DJ108C Viştea – Leghia (23,3 km)
DN1 Mănăstireni – Călata – Mărgău (31 km)
DJ764B DN1 – Valea Drăganului – Lunca Vişagului (17,6 km)
DJ103J Săcuieu – Vlădeasa (10 km)
DJ103J DN1R Sâncrai – Aluniş (7 km)
DJ103N DN1 – limită judeţ Sălaj (2,8 km)
DJ103H Săcuieu - DJ108C (7 km)
DJ108N Aghireş (DJ108C) – limită judeţ Sălaj (2,8 km)
Gazeta de Olt - Munca la negru, pe agenda de priorităţi a Prefecturii
Comisia de Dialog Social a judeţului Olt se întruneşte în 29 iunie, la Prefectură, într-o şedinţă ordinară în cadrul căreia directorul Inspectoratului Teritorial de Muncă Olt va prezenta acţiunile întreprinse în ultima perioadă de instituţia pe care o conduce pentru identificarea agenţilor economici care folosesc forţă de muncă fără forme legale.
Vor fi expuse şi analizate şi măsurile prin care ITM luptă împotriva fenomenului de exploatare a angajaţilor în contextul situaţiei economice actuale, practică extrem de nocivă atât pentru statul român, cât şi pentru salariatul forţat să accepte, sub ameninţarea că-şi va pierde serviciul, condiţii de lucru şi plată necorespunzătoare cu legislaţiile naţională şi europeană specifice.
Ordinea de zi a reuniunii este completată, ca de fiecare dată, cu rubrica Diverse.
Monitorul de Suceava - Onofrei susține că Guvernul va avea probleme de seriozitate după majorarea TVA
Prim-vicepreședintele organizației județene a PD-L, senatorul Orest Onofrei, consideră că Guvernul a fost pus să adopte soluţia pe care a recunoscut singur că nu este bună, referindu-se la decizia de a majora TVA de la 19% la 24%.
„Guvernul a spus că există două soluţii pentru reducerea cheltuielilor bugetare. Una bună şi una rea, dar ambele dureroase. Tăierile de salarii şi pensii părea soluţia mai bună decât mărirea taxelor”, a spus Onofrei.
El a apreciat că situaţia economică se va înrăutăţi foarte mult şi consideră că Guvernul are probleme de seriozitate, în condiţiile în care adoptă o măsură despre care susţine că e rea. „De ce să iei o măsură despre care ştii că e rea? Costurile politice vor fi mai mari decât în primul caz”, este de părere senatorul PD-L.
Onofrei a mai arătat că pensionarii, care s-au bucurat în urma deciziei Curţii Constituţionale, vor fi mai afectaţi prin creşterea TVA decât prin reducerea cu 15 la sută a pensiilor. „Decontul va fi plătit de acest Guvern. Dacă aş fi fost în locul lui Emil Boc, după decizia Curţii Constituţionale aş fi demisionat şi i-aş fi lăsat pe Victor Ponta şi Crin Antonescu să-şi pună în aplicare soluţiile şi să ne ducă pe înalte culmi de progres”, a spus Onofrei.
Parlamentarul sucevean consideră că prin atitudinea partidelor de opoziţie, în special a PSD, care speculează situaţia actuală doar în interes electoral, se face mai mult rău României. „Prin specularea în interes electoral a actualei situaţii, PSD face mai mult rău României decât dacă nu ar fi existat ca partid”, a conchis Onofrei.
Postări
