Muntenia - 29 iunie 2010

Sansa Buzoiana - UN SFERT DIN PROIECTELE PROPUSE DE MOCANU A CĂZUT LA VOT

Majoritatea P.N.L. şi P.D.-L. a funcţionat din nou

Majoritatea construită de PNL şi PD-L la nivelul Consiliului Ju­deţean, a funcţionat şi la sfîrşitul săptămînii trecute. Coaliţia a respins o treime dintre proiectele introduse pe ordinea de zi de preşedintele Consi­liului Judeţean. Şi asta pentru că, în stilul care l-a consacrat, Victor Mocanu a dovedit aceeaşi opacitate în ceea ce priveşte explicaţiile rigu­roase cu documente pe care are obligaţia să le efectueze, astfel încît, consilierii judeţeni să ştie ce au de votat. Pe parcursul întregii şedinţe, consilierii coaliţiei şi preşedintele C.J. s-au contrat puternic, iar Victor Mocanu a dovedit o irascibilitate care începe să aibă şi explicaţii.

Master-Planul a căzut a treia oară

Master-Planul privind Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor, a fost respins cu majoritate de vouri, consilierii P.N.L. şi P.D.-L. susţinînd că împrumutul care se invocă pentru contribuţia judeţeană în proiectul european, este mult prea mare şi insuficient fundamentată prin documente. În plus, consilierii majorităţii susţin că, insistenţa cu care se cere acest împrumut poate ascunde interese legate de monopolizarea prestaţiilor de către persoane din grupul de interese din jurul lui Victor Mocanu.La rîndul său, Mocanu, a acuzat majoritatea că ar avea exact aceleaşi interese monopolite şi că va introduce proiectul Master-Planului la fiecare şedinţă de Consiliu.

Există precedentul...

Suspiciunea consilierilor judeţeni ai majorităţii se ba­zea­ză acum şi pe precedentul creat de pro­iectul de hotărîre, privind gră­birea lucră­­rilor de la noua Maternitate din Stra­da Victoriei. Suma iniţială cerută de Mocanu era de 11 mili­oane de euro, pentru că, în urmă cu o săptămînă, să ajungă la 8 milioane de euro. Consilierii ju­deţeni majoritari, susţin că şi Master-Planul cu­noaşte acelaşi traseu.

Dobrogea - 29 iunie 2010

Constanteanul - Constantenii care mor cu retrocedarea proprietailor in brate pot sa ceara sprijinul direct al Prefecturii

Prefectul Claudiu Palaz a cerut tuturor cetatenilor care au obtinut sentinte judecatoresti definitive si irevocabile in urma unor procese cu primarii sau cu comisiile locale de fond funciar, dar care nu au fost puse in aplicare, sa le transmita Institutiei Prefectului Judetul Constanta.

“Este vorba despre sentintele definitive si irevocabile prin care se reconstituie dreptul de proprietate asupra terenurilor sau locuintelor preluate in mod abuziv. Prin acest demers urmarim accelerarea aplicarii legilor proprietatii la nivelul judetului Constanta. Vom analiza sentintele si vom veni in sprijinul proprietarilor in vederea aducerii la indeplinire a celor dispuse de instanta, prin aplicarea de amenzi persoanelor responsabile, in conformitate cu prevederile legilor proprietatii” a declarat Palaz intr-un comunicat remis presei.

Transilvania - 23 iunie 2010

Ziua de Cluj - Cu cine atacă PSD Primăria Cluj-Napoca

Mircea Jorj şi Ion Bolovan se vor duela vineri, asistaţi de Victor Ponta, pentru fotoliul de preşedinte al PSD Cluj-Napoca. Jorj se visează şi primar.

Fostul subprefect Mircea Jorj, revenit în partid de o săptămână, şi-a anunţat public candidatura la preşedinţia organizaţiei municipale a PSD. El nu-şi ascunde aspiraţiile pentru o candidatură la funcţia de primar al Clujului în 2012. Contracandidatul său, Ion Bolovan, vrea trei variante de candidaţi la primărie, pentru siguranţă.

Cu exact doi ani înaintea alegerilor locale, clujenii îşi cunosc deja doi dintre posibilii candidaţi pentru funcţia de primar. Primul este liberalul Marius Nicoară, care şi-a anunţat candidatura cu o probabilitate de 99%. Un al doilea pretendent ar putea fi omul de afaceri Eugen Vereş, propus de Partida Romilor. Acesta a recunoscut că îl tentează o asemenea candidatură, dar a spus că stindardul politic sub care şi-o va depune îl va alege ceva mai încolo. Primarul în funcţie, Sorin Apostu, nu a putut fi contactat ieri.

Mircea Jorj şi-a alcătuit un veritabil decalog al motivelor pentru care a decis să intre în cursa pentru şefia organizaţiei municipale a PSD Cluj-Napoca, iar în fruntea sa a pus dorinţa ca PSD să câştige alegerile locale din 2012, să conducă atât Primăria Cluj-Napoca, precum şi Consiliul Judeţean Cluj. “PSD n-a condus niciodată administraţia locală, iar aşteptările oamenilor sunt foarte mari de la noi. Foarte mulţi oameni de pe stradă îşi pun speranţa în noi”, a explicat Jorj.

în rest, el vorbeşte despre “abordarea profesionistă şi tehnocrată a felului în care eu doresc să arate acest municipiu”, despre “manelizarea urbanistică” şi despre experienţa sa în administraţie, ca secretar al primăriei şi subprefect. Cum majoritatea argumentelor sale par a alcătui, mai degrabă, o platformă pentru o candidatură la primărie decât pentru conducerea unei organizaţii de partid, Jorj a recunoscut că aspiră la conducerea instituţiei de pe Calea Moţilor. “Sigur, viitorul candidat va fi stabilit împreună cu colegii, dar candidatura mea este o variantă la care mă gândesc”, a spus Jorj.

Singurul său adversar, anunţat până în acest moment, este istoricul Ion Bolovan. El îşi acordă 50% şanse de izbândă şi nu crede că votul participanţilor la Conferinţa Municipală a PSD va fi influenţat în vreun fel de prezenţa preşedintelui PSD Victor Ponta.

“în cazul în care Remus (Lăpuşan, actualul preşedinte al PSD Cluj-Napoca – n. red.) îşi va exprima preferinţa pentru vreunul dintre candidaţi, nu cred că majoritatea colegilor vor fi influenţaţi de prietenia lui Remus cu Ponta. Mă bucur că va participa domnul preşedinte, dar sunt convins că va fi o prezenţă discretă”, a spus Bolovan. Spre deosebire de Jorj, el nu pare a-şi dori să candideze la primărie.

“S-a indus în 2008 ideea că preşedintele organizaţiei municipale trebuie să candideze la primărie, cum a făcut-o Remus şi, probabil, intenţia lui Jorj de a candida este o încercare de cutumizare a acestui lucru. Eu n-aş vrea să mă angajez la aşa ceva, e foarte posibil să apară cineva mai prizabil la electorat”, a declarat Bolovan. El crede că PSD ar trebui să pregătească mai mulţi candidaţi. “Eu am propus colegilor să alegem trei candidaţi pentru primărie, pentru a nu rămâne descoperiţi în cazul unui accident ca în Polonia, să nu pregătim trei ani un candidat, să se întâmple un accident şi să rămânem fără alternative”, a explicat Bolovan.

Având aspiraţii mai înalte, actualul şef al organizaţiei municipale, Remus Lăpuşan, nu va mai candida pentru un nou mandat. El evită, deocamdată, să-şi manifeste preferinţa pentru vreunul dintre candidaţi. “Votul meu va fi unul dintre cele 237 ale delegaţilor la conferinţă, aşa că e mai puţin important cu cine voi vota eu. Sunt prieten cu amândoi, cu Mircea mă ştiu de la organizaţia de tineret, cu Ionică am lucrat la multe proiecte împreună. Oricum, e posibil să mai apară şi alţi candidaţi, pentru că înscrierile se pot face până în momentul începerii conferinţei”, a declarat Lăpuşan. Potrivit şefului PSD Cluj, Valentin Cuibus, social-democraţii clujeni îşi vor desemna candidaţii la primăriile din mediul urban cel târziu până la sfârşitul anului.

Oltenia - 23 iunie 2010

www.gorj-domino.com (Gorj) - Datoriile spitalelor din Gorj, achitate doar pe jumătate. Consiliul Judeţean, băgat la plată

Banii pe care unităţile sanitare îi au de achitat către furnizori s-au împuţinat, brusc, în doar o săptămână. În urmă cu doar câteva zile, se ştia cu siguranţă că Spitalul Judeţean Gorj, cel mai mare debitor din judeţ, are de achitat datorii în valoare de aproximativ 70 de miliarde de lei, din care peste 40 de miliarde reprezentau datoriile istorice. De asemenea, la Dobriţa, se cunoştea că sunt restanţe de aproximativ 15 miliarde, din care 12,9 erau datorii chiar şi de prin 2006. La o conferinţă de presă susţinută ieri, directorul DSP Gorj, Marius Boeriu, a prezentat cu totul şi cu totul alte cifre. În fapt, acesta susţine că Ministrul nu va achita toate datoriile, ci doar o parte din ele, restul rămânând în sarcina celor care preiau unităţile sanitare.

Indiferent cât s-au zbătut, până la urmă tot cu datorii vor prelua unităţile sanitare. Asta este, cel puţin până acum, concluzia celor din sistemul sanitar gorjean care, prin vocea reprezentanţilor de la Direcţia de Sănătate Publică, au făcut-o publică.

Unitatea sanitară cu cele mai mari probleme financiare este Spitalul Judeţean Gorj, care are de achitat vreo 70 de miliarde de lei vechi, către furnizori. Consiliul Judeţean a anunţat că nu va prelua unitatea decât atunci când vor fi făcute aceste plăţi sau când Ministerul îşi va asuma responsabilitatea pentru plata datoriilor, în special a celor mai vechi. Directorul DSP Gorj, Marius Boeriu, susţine, însă, că doar o parte a datoriilor va fi achitată de către Minister. Acesta a precizat, ieri, şi nişte cifre, reprezentând „datoriile unităţilor sanitare”, cifre care sunt, însă, total diferite de cele pe care, tot el, le prezenta, la şedinţa cu primarii şi directorii de spitale din Gorj. Astfel, Boeriu a spus că, la Spitalul Judeţean, Ministerul nu va achita decât 34 de miliarde de lei vechi, restul rămânând de achitat de către Consiliul Judeţean Gorj. Suma plătită de Minister nu acoperă, însă, decât jumătate din datoriile Spitalului Judeţean şi este foarte puţin probabil ca facturile la 90 de zile, pe care le are de achitat instituţia sanitară să fie în valoare de 36 miliarde de lei vechi.

Dobriţa „a rămas” doar cu 11,8 miliarde ROL, din 15

Boeriu a mai spus că Spitalul de Pneumoftiziologie Dobriţa are datorii de 11,8 miliarde lei vechi, pe care le va achita Ministerul Sănătăţii, înainte de predarea către Consiliul Judeţean Gorj. Curios, datoriile pe care le avea unitatea, în urmă cu o săptămână erau de aproape 15 miliarde ROL, din care 12,9 miliarde ROL reprezentau datoriile istorice, adică exact pe acelea pe care Consiliul Judeţean s-a pronunţat că nu vrea să le achite.

De precizat că Dobriţa a fost de mai mult timp o instituţie sanitară cu probleme mari şi cu datorii pe măsură. În 2007, înregistra datorii de 18 miliarde ROL, în 2008 rămăsese doar cu 8, pentru ca, la începutul anului trecut, când a fost preluată de Tiberiu Tătaru, să aibă peste 11 miliarde lei vechi de achitat către furnizori.

Spitalul din Târgu Cărbuneşti, preluat de Primărie

Până acum, o singură primărie a semnat protocolul de preluare a unităţii sanitare, în speţă Primăria Târgu Cărbuneşti. Protocolul de predare-primire a fost semnat încă de acum o săptămână, edilul din Târgu Cărbuneşti, Mihai Mazilu, afirmând că, indiferent dacă legea descentralizării are mici lacune, i se pare normal şi firesc să preia unitatea sanitară. Mai mult decât atât, primarul nu se poate plânge că preia un spital cu probleme financiare, la fel ca şi Dorin Hanu de la Motru, ambele unităţi sanitare fiind fără datorii. Ba unele chiar au bani în cont, cum este cazul celui din Motru.