Monitorul de Neamt - Contul Solidaritatea, nici un leut donat
• persoanele fizice pot dona cît le lasă inima într-un cont special deschis la Trezorerie • deocamdată initiativa nu a avut ecou în judetul Neamt • normele nu prevăd cum se vor utiliza sumele strînse • „Deocamdată contul nostru este zero“, a declarat Titi Tănase, directorul Directiei de Finante Neamt •
După anuntatele tăieri de salarii, pensii si reduceri masive de personal din sistemul bugetar, toate motivate de criza economico-financiară Ministerul Finantelor Publice a avut o initiativă care nu a impresionat pe nimeni. Oficialii au deschis un cont denumit sugestiv Solidaritatea, în care orice persoană fizică interesată sau mai putin interesată, de la vlădică la opincă, poate depune bani pentru diminuarea efectelor crizei economice. Este vorba de un cont de venituri la bugetul de stat unde pot pune leu pe leu doar persoanele fizice, angajatorii în numele salariatilor, dar fară nici un fel de motivatie sînt exclusi agentii economici. Contul este deschis la Trezoreria Natională, dar plătile se pot face la trezoreriile de domiciliu a celor cu dare de mînă. Practic prevederile sînt valabile de pe data de 26 mai, dar cum era de asteptat pînă acum nu a intrat nici un leut în contul de la Trezoreria Neamt. „Este vorba de un cont de venituri al bugetului de stat, iar cine vrea, persoane fizice sau angajatorii pentru salariati, pot face plăti pentru diminuarea crizei economice. Modul de utilizare al sumelor nu este mentionat concret, ci va fi stabilit de guvernanti. Deocamdată contul nostru este zero si nu s-a făcut nici o plată“, a declarat Titi Tănase, directorul Directiei Generale a Finantelor Publice Neamt. Banii pot fi achitati în numerar la trezoreria nemteană, iar în cazul în care plătile se vor face prin ordin de plată, de către angajatori, viramentele se fac la Trezoreria Bucuresti. De mentionat este faptul că cine dă bani pentru a scăpa de criza economică nu are nici un fel de facilitate fiscală sau de altă natură. În schimb, numai în cazul în care doreste, are parte de publicitate gratuită. În comunicatul ministerului se numeste transparentă, iar numele si sumele donate pot fi făcute publice, să le vadă toată tara. În cazul în care se vor strînge ceva bani, plătitorii pot alege să rămînă anonimi si să nu se publice identitatea si sumele achitate. Rămîne la latitudinea celor care donează banii (dacă va exista cine interesat să scoată tara din nevoi cu banii de buzunar) să decidă dacă vor să fie făcute publice sumele pe care le donează si numele acestora. Datele de identificare si sumele donate vor fi publicate pe site-ul MFP în termen de zece zile de la expirarea lunii curente, pentru luna precedentă. Sumele adunate în contul deschis la Trezoreria Natională se constituie venituri la bugetul de stat si vor fi luate în calcul la rectificările bugetare.
Telegraf (Tulcea) - ABADL aruncă bani publici pe curăţarea plajelor de alge
ABADL aruncă bani publici pe curăţarea plajelor de alge Chiar dacă are utilaje moderne în baza auto, ABADL cheltuie trei milioane de lei către firme private pentru adunarea algelor şi pentru curăţenia plajelor
Când vine vorba de risipa banilor publici, instituţiile de stat au mare dare de mână. Chiar dacă Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral (ABADL) nu are de administrat în ceea ce priveşte curăţenia decât puţin peste 30% din suprafaţa plajei litorale, instituţia a încheiat două contracte cu două firme private pentru curăţarea plajelor. Primul contract în valoare de aproximativ 2 milioane de lei a fost încheiat cu SC Socum Trans SRL din Constanţa. Potrivit contractului, societatea trebuie să asigure curăţenia pe sectoarele de plajă neînchiriate, dar trebuie să şi înlăture algele de pe întreg litoralul românesc. În ceea ce priveşte curăţenia pe sectoarele de plajă neînchiriate, ABADL putea foarte simplu să se folosească de angajaţii şi utilajele pe care le are la dispoziţie. În perioada 2000 – 2006, instituţia a achiziţionat mai multe utilaje folosite la curăţarea plajelor, cu care a asigurat mentenanţa tuturor plajelor româneşti. Potrivit informaţiilor furnizate de ABADL, în perioada amintită au fost achiziţionate şase noi utilaje performante pentru sfărâmat scoici, colectare alge la ţărm, dar şi un utilaj de evacuare a algelor din apă cu sistem de separare a materialului solid de lichid. Costurile pentru aceste utilaje au depăşit suma de 1,5 milioane lei. Toate aceste noi utilaje s-au adăugat celor pe care instituţia le deţine în baza auto, în total 41 de utilaje, care au fost folosite în fiecare an pentru întreţinerea plajelor. Nu se înţelege, în aceste condiţii, de ce era nevoie de contractul cu SC Socum Trans SRL.
Interesant este că aceeaşi societate a fost contractată prin Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului pentru asistenţă şi ajutor la demolările din luna mai de pe litoral. Mai mult, experienţa firmei în ceea ce priveşte adunarea algelor poate fi pusă sub semnul întrebării, având în vedere că societatea constănţeană este specializată în domeniul construcţiilor. De altfel, eficienţa societăţii s-a văzut cu ochiul liber chiar zilele trecute, când litoralul românesc a fost invadat de alge brune, dar cărora Socum Trans nu a reuşit să le facă faţă. Un al doilea contract a fost încheiat de ABADL cu SC Iridex SRL, având o valoare de peste 500.000 de lei fără TVA. Contractul cu Iridex a fost semnat pentru transportul şi depozitarea algelor la gropile de gunoi ecologice. Despre societatea Iridex se ştie că este apropiată de Administraţia Porturilor Maritime Constanţa. Firma a obţinut în Port contracte de curăţenie, ultima legătură cu administraţia portuară fiind aceea de supraveghere a probelor la incineratorul bazinului portuar. Acesta este un alt exemplu de aruncare a banilor publici pe apa sâmbetei, chiar în momentul în care Guvernul Boc vorbeşte de reduceri de cheltuieli şi restructurări.
Independent - Ialomiţa a atras doar 0,67% din fondurile europene!
De aproape o lună, publicaţia Independent duce o campanie de mediatizare a cauzelor care au determinat eşecul proiectelor europene derulate în ultimii doi ani în Ialomiţa prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală. Concluzia materialelor de presă prezentate opiniei publice locale este că vinovatul moral pentru situaţia din acest moment este Consiliul Judeţean Ialomiţa, singura instituţie din judeţ care ar fi putut sprijini coerent administraţiile locale în accesarea fondurilor comunitare. Din păcate, lipsa de expertiză (departamentul de Integrare Europeană al Consiliului Judeţean Ialomiţa are doar un angajat) şi dezinteresul structurilor de conducere din cadrul instituţiei au dus la realizarea unui bilanţ trist. Doar 0,67% din fondurile europene derulate prin FEADR în ultimii 2 ani au ajuns în Ialomiţa.
Ialomiţa a depus proiecte în al treisprezecelea ceas
Pentru a nu fi din nou acuzaţi că ignorăm măreţele realizări ale administraţiei Ciupercă, vom spune că administraţiile locale din Ialomiţa au atras prin FEADR nu mai puţin de 39,4 milioane de lei din totalul de 5,8 miliarde alocaţi în cadrul Măsurii 322 privind «renovarea şi dezvoltarea satelor». Este vorba despre Asociaţiile de Dezvoltare Intercomunitară Lunca Dunării, Făcăeni şi Reviga. În cadrul acestei măsuri, ADI Lunca Dunării a primit 6,2 milioane de euro, Făcăeni 2,5 milioane de euro, iar Reviga aceeaşi sumă. Şirul reuşitelor administrative se opreşte însă aici. La timp pentru a ne permite să spunem că, în urmă cu 2 ani, la prima sesiune de depunere a proiectelor, Consiliul Judeţean Ialomiţa habar nu avea unde se depun proiectele la Slobozia: «Am întrebat atunci pe cineva dintre şefi cum să fac şi mi-a spus că nici nu ştie unde e sediul. Şi că să nu mă grăbesc, că mai sînt sesiuni de depunere» îşi aminteşte unul dintre primarii PSD care a depus, ulterior, proiecte în cadrul Măsurii 322.
Dovada că sfatul reprezentanţilor Consiliului Judeţean Ialomiţa a fost unul oficial o reprezintă faptul că, la 3 din cele 5 sesiuni de depunere a proiectelor de accesarea a fondurilor europene pentru «renovarea şi dezvoltarea satelor», administraţiile locale nu au participat. Nici ultima sesiune, cea în urma căreia s-a înregistat eşecul răsunător pe care l-am mediatizat luna trecută (niciuna dintre cele 38 de administraţii locale care au depus proiecte în cadrul Măsurii 322 nu a primit finanţarea) nu a fost una mai bună. Toate cele 38 de dosare au fost depuse în ultima zi, multe dintre administraţii continuînd să completeze dosarele şi la o săptămînă după depunerea acestora. Cît despre Consiliul Judeţean Ialomiţa, instituţia care contabilizează acum gradul de absorbţie al fondurilor europene, aceasta se poate lăuda acum cu 0,67% din totalul fondurilor alocate acestei măsuri.
Mediul privat, de 5 ori mai performant decît administraţia judeţeană
În procente, cei 0,67% înseamnă de 5 ori mai puţin decît media pe ţară pentru un judeţ şi de 8 ori mai puţin decît media judeţeană în cazul Măsurii 112 privind «Instalarea tinerilor fermieri». Evident, valorile la care facem referire au caracter relativ şi depind de baza de raportare. Dar acestea reprezintă, deocamdată, singura modalitate de a evidenţia că administraţia judeţeană a eşuat lamentabil în eforturile de atragere a fondurilor europene. Astfel, în vreme ce Consiliul Judeţean se străduia metodic să blocheze politic proiectele iniţiate de administraţiile locale, mediul privat obţinea 3,4 milioane de lei în cadrul Măsurii 112 privind «Instalarea tinerilor fermieri», 106,8 milioane de lei în cadrul Măsurii 121 privind «Modernizarea exploataþiilor agricole» şi alte 100 milioane de lei în cadrul altor măsuri similare (123A, 123F, 321, 313).
În valori absolute, cifra depăşeste de cel puţin 5 ori valoarea fondurilor atrase de către administraţiile locale şi dovedeşte că, colo unde există un interes, fondurile europene pot fi accesate. Şi în cazul parteneriatelor public-privat, Ialomiţa are rezultate notabile. Deşi le poţi număra pe 3 degete, aceste parteneriate confirmă, la rîndu-le, că acolo unde administraţiile locale nu au depins de judeţ, fondurile au putut fi accesate. Astfel, în cadrul Măsurii 431 două organizaţii non-guvernamentale şi o administraţie publică locală au beneficiat de ajutor nerambursabil de 2,6 miliarde lei vechi fiecare în vederea constituirii de parteneriate GAL (Grup de Acţiune Local) şi realizare a planului de dezvoltare locală în vederea obţinerii fondurilor pe Axa 4 LEADER din PNDR.
Pe Ciupercă îl doare-n cotul Dunării de strategiile europene
Vă explicam într-unul dintre numerele trecute ale ziarului despre maniera dezastruoasă în care Consiliul Judeţean a gestionat susţinerea celor 38 de proiecte depuse de autorităţile locale prin neasigurarea unei strategii judeţene unitare de dezvoltare a judeţului. Iată încă o confirmare a acestei atitudini păguboase a conducerii Consiliului Judeţean Ialomiţa care a costat judeţul oportunităţi de milioane de euro.
În perioada 9-11 iunie, la Constanţa, s-a desfăşurat conferinţa Strategia UE pentru Regiunea Dunării, un model de dezvoltare regională la nivel european, iniţiativă lansată de România şi Austria în 2008. Evenimentul, unul de prim rang pe agenda publică a ţărilor prin care trece Dunărea, a avut scopul, în cazul Ialomiţei, de a informa autorităţile judeţene asupra oportunităţilor pe care le oferă dezvoltarea celor trei domenii pe care Comisia Europeană a axat Strategia: conectivitatea (transport, energie, telecomunicaţii), protecţia mediului şi gestiunea apei, dezvoltarea socio-economică (cultură, educaţie, turism, dezvoltare rurală).
Conferinţei, la care au participat personalităţi de prim rang ale ţărilor dunărene, invitaţii locali au găsit de cuviinţă să-i spună pas. Şi astfel, la acest moment, cel mai sărac şi mai cinstit dintre strategii judeţului (l-am numit aici pe Silvian Ciupercă, preşedintele Consiliului Judeţean Ialomiţa), habar nu are că a ratat şansa unui prim contact cu fluviul de investiţii europene pe care Strategia UE pentru Regiunea Dunării l-ar putea drena şi prin porţile judeţului Ialomiţa. Cum niciodată nu este prea tîrziu pentru căinţă, sperăm ca domnul Ciupercă să-şi pună cenuşă în cap într-un cadru organizat, aşa cum îi place atît de mult. În schimb, promitem să-l ţinem la curent cu noutăţile. Nu de alta, dar ar fi păcat ca lipsa de viziune a unui singur om să afecteze iremediabil şansele într-un viitor mai bun a sute de mii de ialomiţeni.
Şi ca să vedeţi că nu batem cîmpii de pomană, vă oferim un citat din comunicatul de presă emis ulterior conferinţei de către Ministerul Afacerilor Externe: «O dimensiune importantă a viitoarei contribuţii a României în procesul de elaborare a Strategiei o va reprezenta poziţia administraţiilor publice judeţene şi locale, care trebuie informate asupra acestei oportunităţi prin serviciile descentralizate ale ministerelor». QED.
Postări
