Oltenia - 28 noiembrie 2011

|

Gazeta de Sud - Cine mai munceşte în Oltenia?

Gazeta de Sud - Cum se pierd zeci de milioane de euro

Oltenasul - Brokerul Oprea, către guvernanţi: E cel mai prost moment să vindeţi complexurile energetice

Exclusiv Gorj - Finii senatorului Voicu plombează gropile din DN66

Ancheta de Olt - Primarii PD-L cad ca mãrgelele

Gazeta de Sud - Cine mai munceşte în Oltenia?

Numărul angajaţilor din cele cinci judeţe ale regiunii totalizează aproape cât populaţia Craiovei. În Dolj mai sunt puţin peste 120.000 de salariaţi, iar raportul între angajaţi şi pensionari este de circa 1:1,6.

Persoanele care reuşesc să îşi păstreze un loc de muncă sunt tot mai puţine de la un an la altul. Şi nu din vina lor... Situaţia economică precară a împins companiile la reduceri masive de personal în 2010. Persoanelor disponibilizate din mediul privat li se alătură şi cele restructurate din rândul bugetarilor. Pentru aceştia din urmă, nici 2012 nu va fi unul liniştit, ci ar putea să vină cu noi restructurări, după cum anunţă responsabilii de la Bucureşti. Potrivit statisticilor, în Oltenia numărul celor care au un loc de muncă a ajuns să fie aproape jumătate din numărul celor care munceau în anul 1990.

Mai puţini salariaţi în Oltenia

În anul 2010, numărul mediu al salariaţilor din Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia se cifra la 363.808 persoane reprezentând 8,3% din nivelul naţional. Practic, în întreaga regiune geografică au rămas angajaţi puţin mai mult decât numărul total al locuitorilor Craiovei. „În perioada tranziţiei se constată diminuarea drastică a numărului salariaţilor, anul 2010 reprezentând puţin peste jumătate din nivelul anului 1990. Faţă de anul anterior, numărul mediu al salariaţilor a fost inferior cu 9,3% (-37.322 persoane)“, a precizat (în cadrul studiului) directorul executiv al Direcţiei Regionale de Statistică Dolj, Mariana Tănase. Ca şi număr efectiv de salariaţi, anul trecut au existat în regiunea Olteniei 374.930 de oameni angajaţi.

A scăzut drastic numărul angajaţilor din industrie şi construcţii

Potrivit datelor de la Statistică, scăderi ale numărului mediu al salariaţilor pe regiune s-au înregistrat în: industrie (-15.959 persoane) - îndeosebi în industria prelucrătoare (-13.148 persoane), construcţii (-5.112 persoane), comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (-4.469 persoane), transport şi depozitare (-2.484 persoane), administraţie publică (-1.619 persoane), învăţământ (-1.527 persoane), agricultură, silvicultură şi pescuit (-1.277 persoane), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (-1.086 persoane), hoteluri şi restaurante (-1.080 persoane). De asemenea, diminuări importante de personal s-au înregistrat în activităţile de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-744 persoane), sănătate şi asistenţă socială (-726 persoane), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-343 persoane), intermedieri financiare şi de asigurări (-294 persoane), informaţii şi comunicaţii (-209 persoane).

Dacă nu va mai lovi un nou val de criză, disponibilizările de amploare s-ar mai tempera.

Un salariat la aproape doi pensionari

În judeţul Dolj există mai mulţi pensionari decât angajaţi. Cu alte cuvinte, raportul între numărul de salariaţi şi cel de pensionari este de aproximativ 1:1,6, în ciuda faptului că a scăzut atât numărul angajaţilor, cât şi cel al pensionarilor. Casa Judeţeană de Pensii (CJP) Dolj informează că în anul 2009 erau înregistraţi în Dolj 197.287 de pensionari, iar în 2010, numărul lor scăzuse la 194.638. În primele zece luni ale anului 2011, numărul pensionarilor doljeni s-a mai redus cu 5.629 de persoane faţă de 2010. Aşadar, la ora actuală sunt înregistraţi în Dolj 189.009 pensionari. Potrivit oficialilor CJP Dolj, numărul de pensionari s-a redus ca urmare a deceselor - aceasta fiind principala cauză a diminuării numărului de persoane pensionate -, ca urmare a depensionărilor, dar şi pentru că unii dintre oamenii ieşiţi la pensie s-au mutat în alte judeţe. CJP Dolj informează că pe primele zece luni ale acestui an au fost depensionate 680 de persoane în tot judeţul, care nu s-au mai încadrat în gradul de invaliditate avut anterior revizuirii medicale.

Efectivul salariaţilor din Oltenia

Dolj: 120.773 persoane;

Gorj: 73.469 persoane;

Mehedinţi: 41.401 persoane;

Olt: 62.340 persoane;

Vâlcea: 76.947 persoane.

Total salariaţi în regiune: 374.930 de persoane

*Date furnizate de Direcţia Regională de Statistică Dolj

Numărul pensionarilor din Dolj*

2009: 197.287 persoane;

2010: 194.638 persoane;

31.10.2011: 189.009 persoane.

*Date furnizate de CJP Dolj

Gazeta de Sud - Cum se pierd zeci de milioane de euro

Primăria comunei Şimian şi Consiliul Judeţean Mehedinţi sunt pe cale să piardă pentru început aproape 20 de milioane de euro, iar în anul 2012 alte 50 de milioane de euro. Banii sunt veniţi pe un proiect european pentru amenajarea unui port turistic la intrare în comuna Şimian, iar ulterior reamenajarea Insulei Ada-Kaleh din mijlocul Fluviului Dunărea. Primăria Şimian, într-o şedinţă de consiliu local, a votat înstrăinarea terenului destinat portului turistic, iar acum autorităţile judeţului sunt în imposibilitatea de a pune în aplicare proiectul. „Din păcate, terenul respectiv aparţine Primăriei Şimian, iar Prefectura Mehedinţi nu poate să facă nimic din această poziţie. Am primit foarte multe reclamaţii de la diferite persoane care au avut sau au teren în zona respectivă şi care s-au trezit cu alţi proprietari pe terenul lor. În anul 2007 a fost dată o hotărâre de Consiliu Local la Şimian de trecere din domeniul public în domeniul privat, iar prefectul de la acea vreme nu a atacat hotărârea respectivă, lucru pe care eu nu l-aş fi lăsat aşa. Acum, primarul Ion Ghinescu se foloseşte de acea hotărâre şi împroprietăreşte pe toată lumea“, a declarat Ion Mîţu, prefect de Mehedinţi. Pe terenul de la malul Dunării, Primăria Şimian a avut de la început un interes ascuns. Vechii proprietari care au fost expropriaţi odată cu construcţia barajului PF I au fost omişi cu intenţie, iar împroprietăriţi au fost mai mulţi cetăţeni care nu au deţinut niciodată pământ în zona respectivă, proprietari care au vândut imediat la alţi doritori pământul. „Ce se întâmplă cu terenurile de la Şimian este cusut cu aţă albă chiar de primarul Ghinescu. Pământul respectiv dispare câte puţin peste noapte şi apar ca şi proprietari nume necunoscute care niciodată în viaţa lor nu au avut teren acolo. Suntem 14 familii care avem pământ prin moştenire în zona respectivă şi primăria a vândut efectiv cui nu trebuia. Măcar dacă cei care au fost împroprietăriţi ar fi făcut ceva pentru comunitate acolo“, a spus un proprietar care nu se mai găseşte pe listele primăriei că ar avea pământ pe terenul de la intrare în comuna Şimian.

Interesul pentru terenul de la malul Dunării a fost foarte mare

Fiind în joc bani europeni, cei din primărie au ştiut că autorităţile judeţului vor plăti oricât pentru expropriere să îşi ducă la bun sfârşit proiectul. Cu toate acestea, primarul comunei Şimian, Ion Ghinescu, a împroprietărit mai mulţi cetăţeni în zonă. „Primăria Şimian are un deficit de teren de 480 de hectare pentru că Severinul, cu timpul, a ocupat terenul comunei cu diferite lucrări ale Hidroelectrica, şi nu numai. Eu am de soluţionat 700 de cereri de fond funciar. Având în vedere că în unele cazuri s-au dat sentinţe judecătoreşti a trebuit să le pun în aplicare, deci nu am făcut nimic ilegal. Toate acuzele care mi se aduc nu sunt decât nişte gogoriţe ale preşedintelui CJ Mehedinţi, Marius Bălu, care probabil că vrea să pună mâna pe căi neortodoxe pe o parte din teren, dar să îşi vadă de bucătăria lui. Sunt un primar incoruptibil şi nu am făcut nimic în afara legii“, a declarat Ion Ghinescu, primarul comunei Şimian. Prefectul judeţului Mehedinţi spune că hotărârea Primăriei Şimian va fi atacată în instanţă pentru că este vorba despre milioane de euro la mijloc, bani europeni. „Este vorba despre un proiect european cu foarte mulţi bani, mai bine de 15 milioane de euro, nu ştiu exact suma, dar din păcate se pare că primarul şi comisia locală de la Şimian nu înţeleg care este beneficiul unui port turistic la Dunăre pentru judeţul nostru şi bineînţeles pentru comuna Şimian. Dar dacă la mine va ajunge un act prin care se vrea o împroprietărire dubioasă voi ataca orice act“, a declarat Ion Mîţu, prefect de Mehedinţi. O parte din investitorii care şi-au exprimat dorinţa de a ridica obiective turistice pe Insula Şimian au venit în Mehedinţi, dar nu au fost lăsaţi să ajungă pe terenul care are acum alţi proprietari.

Oltenasul - Brokerul Oprea, către guvernanţi: E cel mai prost moment să vindeţi complexurile energetice

Senatorul PNL Mario Ovidiu Oprea, fost broker de meserie, avertizează Puterea că scoaterea la mezat a pachetelor de acţiuni deţinute de stat la unităţile din industria energetică nu e recomandată în acest moment.

Parlamentarul de Dolj se arată deranjat în primul rând de secretomania care guvernează demararea procesului de privatizare a unităţilor din sistemul energetic, opoziţia aflând de planurile Guvernului de a “mărita” societăţile din domeniu taman de la şeful misiunii FMI în România.

“Foarte interesant este faptul că săptămâna trecută Ministerul Economiei, într-un comunicat de presă, anunţa lista societăţilor ce urmează să se privatizeze prin vânzarea pachetului majoritar, dar această listă nu includea aceste noi companii ce urmează să se înfiinţeze. Întrebat de acest lucru, Jeffrey Franks a răspuns că a stat de vorbă cu preşedintele Băsescu şi că are un acord special cu şeful statului pentru aceste două companii”, a declarat Mario Ovidiu Oprea.

Senatorul PNL spune că partidul său nu este, din principiu, împotriva privatzizării, fie ea şi în sistemul energetic, dar ca are serioase obiecţii cu privire la momentul ales de guvernanţi pentru trecerea companiilor energetice în proprietate privată.

“Revenind la complexul oltenia, acesta ar urma să devină cel de-al doilea producător de energie electrică din ţară, după Hidroelectrica şi va fi format din complexurile – Turceni, Rovinari şi Craiova, precum şi de minele de lignit din zonă. PNL nu este împotriva privatizării, partidul naţional liberal este pentru privatizare, mai ales atunci când aceste tranzacţii au loc pe piaţa organizată, cum este piaţa de capital prin bursa de valori. Nu există licitaţie mai transparentă decât aceea efectuată prin bursa de valori. Este un tip de tranzacţie care oferă avantaje tuturor, începând cu investitorul şi terminând cu emitentul acestor acţiuni mai ales atunci când au loc şi adiţii de capital ce vor putea să aducă beneficii emitentului prin ofertă publică de vânzare. Momentul pe care statul şi-l alege să facă această tranzacţie nu este unul oportun”, a mai spus Oprea.

Dificultăţile în privatizarea profitabilă a unităţilor din domeniul energetic este legată, atât de nivelul general al burselor, cât şi de pietrele de moară atârnate de guvern de gâtul complexurilor energetice, respectiv societăţile din industria extractivă.

“Problema este că vânzarea făcută în acest moment ar fi la un preţ foarte scăzut din cauza problemelor care sunt create la bugetul de stat. Ori aceste probleme nu sunt create de sistemul energetic, ci de regiile statului – regia lignitului, regia huilei. Orice potenţial investitor, orice potenţial investitor, ştie clar de aceste probleme şi este normal să-şi dorească să cumpere aceste acţiuni cu preţul cel mai mic posibil, ceea ce nu ar fi avantajos pentru stat. Desigur se pune întrebarea referitoare la cum aflăm care este momentul oportun. El este cu atât mai apropiat cu cât aceste probleme sunt diminuate. Orice broker le poate spune că în acest moment sunt cele mai mici preţuri. Statul ar mai putea să păstreze în proprietate o bună perioadă de timp aceste acţiuni, ar putea continua aşa până ar identifica momentul oportun pentru înstrăinarea acestor acţiuni. Hidroelectrica este pe profit, pe când regia huilei a acumulat la bugetul de stat datorii de aproximativ 1 miliard de euro”, a precizat Oprea.

Exclusiv Gorj - Finii senatorului Voicu plombează gropile din DN66

Drumul naţional DN66 pe tronsonul Rovinari-Bumbeşti-Jiu va beneficia de nişte lucrări în perioada următoare. Evident, nu de asfaltare, aceasta urmând să se facă abia de la jumătate anului încolo, dacă lucrurile merg bine. Până atunci, o firmă se va ocupa de plombarea gropilor de pe cei 35 de kilometri de drum, aceasta fiind Gecor SA din Călugăreni, Giurgiu. Firma aparţine finilor senatorului arestat pentru fapte de corupţie Cătălin Voicu.

Reprezentanţii Secţiei de Drumuri Naţionale Târgu-Jiu spun că pentru plombarea gropilor a fost semnat un act adiţional cu firma Gecor SA, aceasta fiind una din companiile care are contract cu Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Craiova pentru deszăpezirea şoselelor naţionale din Gorj. Societatea este una de notorietate, având în vedere că în acţionariatul său sunt finii unui senator arestat pentru corupţie. Astfel, firma este controlată de către Gheorghe Cusa, finul senatorului PSD, Cătălin Voicu, şi de soţia acestuia, Ioana Cusa. Începând cu anul 2004 şi până în anul 2007, din acţionariatul acestei societăţi comerciale a făcut parte şi Gherghina Voicu, mama senatorului Voicu, aceasta deţinând chiar jumătate din acţiunile firmei. Societatea are ca obiect de activitate asfaltări şi construcţii. Actualii acţionari ai firmei Gecor deţin, în familie, mai multe societăţi. În anul 2008, familia Cusa a finanţat Partidul Democrat Liberal cu suma de 100 de milioane de lei vechi. Ion Dina, şeful SDN Târgu-Jiu, a precizat că este vorba de „un adiţional” care prevede „plombarea a 77.000 de metri pătraţi, reprezentând reabilitări pe aproximativ 11 din cei 35 de kilometri de drum”. Totodată, Dina menţionează că pentru fiecare metru pătrat de gropi plombate se vor plăti 23 de lei. Asta înseamnă că firma va încasa nu mai puţin de 17 miliarde de lei vechi pentru aceste lucrări.

Societatea este lider al unei asociaţii formată din cinci firme care vor încasa peste 130 de miliarde de lei vechi pentru efectuarea lucrărilor de deszăpezire pe cei 342 de kilometri de drumuri naţionale din Gorj.

Ancheta de Olt - Primarii PD-L cad ca mãrgelele

Vâlcov, cap de afiş pe lista neagrã a DNA!

11 sunt la numãr! Unsprezece primari PD-L care pot fi oricând ridicaţi şi bãgaţi la dubã. Mitã, abuz în serviciu, trafic de influenţã, mai mulţi termeni, aceeaşi conotaţie – corupţie.

Edilii portocalii fug ca dracii de tãmâie în aceastã perioadã care a înnebunit întreaga pleiadã de locotenenţi ai premi­erului Emil Boc. Vin şi dau cu subsemnatul pe rând, ca la recrutare, numai cã încorporarea ar putea fi mai trainicã pentru unii dintre primarii pedelişti.

Cap capete ca frunzele copacilor înaintea venirii iernii. Rând pe rând, cei vizaţi de DNA sunt chemaţi la audieri sau reţinuţi preventiv pentru modul fraudulos în care au condus comunitãţile în fruntea cãrora au fost aleşi sã pãstoreascã. Apostu de la Cluj şi Scripcaru de la Braşov au cãzut deja în laţul pregãtit de organele de control şi, potrivit anchetatorilor, nominali­zãrile pentru cel mai corput primar din România nu se opresc aici.

Din lotul lãrgit pe care televiziunile centrale îl prezintã cu frenezie în cadrul talk-show-urilor, face parte şi Darius Vâlcov. Poza primarului Slatinei troneazã la loc de cinste printre cei mai abili storcãtori de bani de la bugetul de stat şi fonduri europene. Chiar dacã este mai tânãr decât ceilalţi nominalizaţi la marele premiu al magistraţilor, Vâlcov aratã o perseverenţã demnã de invidiat. Este primul pe lista neagrã a DNA.

Poza lui Vâlcov este prima pe harta imaginatã de moderatorii emisiunilor în care se discutã aprins despre viitorii posibili reţinuţi. Iatã, deci, cã flerul şi carisma primarului l-au propulsat, din nou, primul între primii. Cel mai buni dintre cei buni. Spre bucuria colec­tivã, Vâlcov nu are prea mari şanse de scãpare şi, din câte se pare, şansa ca edilul sã intre la zdup este destul de mare. Liderul democrat-liberarilor olteni ar fi intrat în dizgraţia şefilor de la centru, dupã ce primarul a ameninţat cã-şi va da demisia dacã nu îi sunt satisfãcute anumite doleanţe politice. Iar acest lucru a deranjat superiorii. Sunt porniţi sã-i arate mârtanul membrului de partid, indiferent de consecinţe, prietenii sau rudenii.

Vâlcov merge braţ la braţ cu Stãnescu

Primarul a fost zilele trecute plecat în afara graniţelor ţãrii, pro­babil cu gândul la meditaţie şi purificare. Nimeni nu cunoaşte exact motivul pentru care edilul a ales sã petreacã câteva zile în Occident, însã întoar­cerea în ţarã nu i-a priit sub nicio formã primarului nostru. Dureri de burtã şi ameţeli l-au cuprins pe primar când şi-a vãzut portretul afişat alãturi de ceilalţi omologi din ţarã. Lista cu primarii pedelişti rãmâne deschisã oricãrui rezultat, chiar dacã deocam­datã nimic nu pare sã tulbure activi­tatea primarului aflat la apusul celui de-al doilea mandat. Pe viitor, însã, perspectiva s-ar putea modifica în funcţie de bãtãile din aripi ale celui care dicteazã arestãrile şi eliberãrile din celulele întuneacoase, Traian Bãsescu. Ar fi prea frumos sã-i vedem pe Vâlcov şi Stãnescu ţinându-se de mânã pe holurile DNA. Ar fi… Puterea şi opoziţia într-un acord perfect pe ritm de zãbrele imposibil de tãiat cu lama.

Dosar dosit, corupţie la vedere

Dacã unii dintre primarii care se perindã pe la sediul DNA au dosarele transpirate, Darius Vâlcov nu se poate lãuda cu un dosar la vedere. Deşi, conform unor surse judiciare, capetele de acuzare sunt evidente şi nu existã nicio marjã de eroare în ceea ce priveşte corectitudinea adunãrii probelor din interceptãri telefonice şi documente care alãctuiesc rechizitoriu solid al acuzãrii.

P.S. Ce ar putea mânca Vâlcov în arest

Pentru unul ca Vâlcov care este pesemne obişnuit cu mâncãruri fine ar fi un adevãrat chin sã trãiascã în arest din mâncarea oferitã de gardieni. Iahnie de fasole, mâncare de cartofi, supã cu tãieţei şi ceva carne în weekend ar da peste cap metabo­lismul primarului rãsfãţat cu mâncã­ruri alese la Monte Carlo şi în excursiile întreprinse an de an în Alpii austrieci. Cineva sã facã ceva pentru alesul norodului. Doar n-o sã-l lãsãm sã moarã de foame. Milostivenie înainte de toate. Rahat! La puşcãrie cu infractorul!

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

 

©2009 Știri locale | Template Blue by TNB