Muntenia 9 martie

|

Jurnal de Dambovita - Întrebări în Parlament despre situația unor școli dâmbovițene - de 6 luni... Cojasca: 651 de copii învață în 3 schimburi

Jurnal de Dambovita - Liberalii targovisteni au facut public raportul Curtii de Conturi. Primaria Targoviste, din ilegalitate in ilegalitate

Jurnal De Dambovita - Ajunge, baieti, cu manipularea! - comunicat de presă

Sansa Buzoiana - Vor fi redesenate colegiile parlamentare?

Sansa Buzoiana - Sindicatele, rol decorativ, în relaţia cu Guvernul

Arcasu Braila - Pus la zid!

Arcasu Braila - PSD Diaspora în mijlocul românilor din Italia

Arcasu Braila - Rizea Cristian împotriva eutanasierii câinilor

Arcasu Braila - Studenţii liberali doresc rediscutarea legii Educaţiei

Arcasu Braila - "Nu au existat discuţii oficiale în cadrul USL, în teritoriu..."

Arcasu Braila - Boboc, candidat la Primărie!

Impact de Ialomita - Liberalii ialomiteni dezaproba criteriul de calcul aplicat pentru salariile functionarilor publici

Impact de Ialomita - „Cine uita trecutul nu are viitor, asta trebuie sa inteleaga PSD-ul” declara primarul orasului Amara, Victor Moraru, membru simplu PSD

Obiectiv Calarasi - Lui Filipescu nu-i este teamă că va trebui să muncească pentru Dragu

Obiectiv Calarasi - Virgil Diaconu, propunerea PSD pentru Primăria Călăraşi

Obiectiv Calarasi - Pascu de Călăraşi s-a supărat pe Elena Udrea

Obiectiv de Calarasi - Emil Muşat a aflat că va fi prefect la o jumătate de oră după ce tatăl său a decedat

Observator de Calarasi - PSD-ul îşi alege omul care va candida la primărie

Ancheta Arges - Ionuţ Ştefănescu a primit botezul DNA - Fostul ginere al preşedintelui CJ - „agăţat” în afacerile firmei Zeus

Ancheta Arges - Anca Alexandrescu - anchetată pentru dare de mită

Ancheta Arges - Drăghici şi Dobre - acuzaţi de complicitate în dosarul liderului PSD Argeş

Ancheta Arges - Averile celor mai bogaţi argeşeni – vânate de inspectorii Fiscului

Ancheta Arges - Exclusiv - Discuţiile telefonice

Bitpress Arges - Georgiu Gingaras: 3 primari si 8 consilieri din Arges asteapta la usa UNPR Arges

Bitpress Arges - Guvernul Boc ataca mediul privat prin umflarea arieratelor

Bitpress Arges - Organizatia Femeilor National Liberale din Mioveni si-a ales conducerea

Bitpress ARges - Parlamentarii argeseni Cristian Boureanu si Sorin Pandele au scapat de excluderea din PDL

Altphel Prahova - Să trăiască USL Prahova! Să trăiască bine!

Giurgiuveanul - Adrian Popescu a (re)primit votul de încredere al întregii organizaţii judeţene a PSD Giurgiu

Giurgiuveanul - Emil Gabriel Vucă a fost ales cu unanimitate de voturi prim-vicepreşedinte al filialei judeţene PSD Giurgiu

Saptamana Giurgiuveana - Organizatia Judeteana a Femeilor Liberale are o noua echipa condusa de Daniela Cristina Neagu

Saptamana Giurgiuveana - George Palalau este noul presedinte al Tineretului Social Democrat

Jurnal de Dambovita - Întrebări în Parlament despre situația unor școli dâmbovițene - de 6 luni... Cojasca: 651 de copii învață în 3 schimburi

Dezbaterile din Senatul României din ultima zi a lunii februarie au generat un set de întrebări către ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, din partea grupului parlamentar PSD pe probleme privind infrastructura unor unităţi de învăţământ dâmboviţene, rămase nefinanţate pentru că nu le-au fost alocate fonduri. Senatorul social-democrat Adrian Ţuţuianu a cerut ministrului „soluţii concrete” pentru problemele din şcolile respective şi nu „o pasare a responsabilităţilor”.

Acelaşi subiect a mai fost adresat şi în luna septembrie anul trecut, conform stenogramei, întrebarea având numărul 1205/b. „Vă aduceam la cunoştinţă situaţia existentă în comuna Cojasca. Aici, pentru construcţia şcolii din satul Fântânele, din suma de 752.274 lei s-au achitat până la momentul actual doar 310.893 lei. Situaţia este la fel de dificilă ca în urmă cu 6 luni: 651 de copii învaţă în 3 schimburi, în condiţii nefireşti desfăşurării unei activităţi educaţionale normale. La fel de îngrijorătoare este situaţia grădiniţei din satul Fântânele, tot din Cojasca.

Obiectivul început printr-un contract încheiat în anul 2008 în valoare de 720.857 lei mai are nevoie de 462.857 lei pentru finalizare. Aici, două clase de grădiniţă învaţă după amiaza, fenomen nemaiîntâlnit până acum şi absolut nefiresc”, a declarat în plenul Senatului Adrian Ţuţuianu. În finalul interpelării, senatorul a cerut ministrului Funeriu să-i comunice în scris şi verbal data când va repartiza sumele necesare continuării şi finalizării lucrărilor pentru obiectivele şcolare amintite.

Jurnal de Dambovita - Liberalii targovisteni au facut public raportul Curtii de Conturi. Primaria Targoviste, din ilegalitate in ilegalitate

Ilegalități cu duiumul descoperite de Curtea de Conturi la Primăria Târgoviște și la deja celebra Direcție de Construcții, transformată ulterior în societate comercială. Liberalii târgovișteni au făcut public, în ultima conferință de presă, un raport al Curții de Conturi din care reies ilegalitățile făcute de administrația portocalie a municipiului, care a cheltuit cu toptanul din bugetul public, fără însă să respecte și prevederile legale.

Potrivit președintelui PNL Târgoviște, Mihai Constantin Ranin, inspectorii Curții de Conturi au „raportat” faptul că sumele cheltuite de primărie pentru modernizarea fântânii arteziene, amenajarea de locuri de joacă pentru copii, extinderea și modernizarea de parcări și extindere și modernizare iluminat public stradal sunt cam „umflate” și, mai grav, la Direcția de Construcții există o serie de lucrări facturate, dar până în prezent neefectuate.

„Instituțiile statului bat pasul pe loc”

„S-au efectuat cheltuieli în valoare de 2930 mii lei fără respectarea prevederilor legale. Mă refer la modernizarea fântânii arteziene în valoare de 425 mii lei, amenajarea a 9 locuri de joacă cu 945 mii lei, extinderea și modernizarea a 7 parcări plus alte două în valoare de 852 mii lei, extindere și modernizare iluminat public stradal de 700 mii lei. Aceste lucrări s-au atribuit fără a respecta pașii legali și spun lucrul acesta pentru că a devenit o obișnuință la Târgoviște și văd că nu se întâmplă nimic, instituțiile statului bat pasul pe loc... (...)

Direcția de Construcții, care este mâna dreaptă a primăriei, chiar dacă statutul ei juridic a fost modificat, a efectuat cheltuieli în valoare de 138 mii lei și foarte multe lucrări au fost facturate fără ca ele să existe în plan real. S-au efectuat cheltuieli în total de 160 mii lei de către această Direcție. Printre lucrările facturate, dar neefecutate găsim montări de stâlpi ornamentali, iluminat public și alte lucruri de genul acesta. Au fost plătite în luna decembrie 2009 lucrări neexecutate în valoare totală de 69 mii lei de către SC Consral SRL. Este cazul lucrărilor de investiție, reabilitare termică a blocurilor și locuințelor, blocul 51, scara B, strada Nicolin Ion”, a declarat Mihai Constantin Ranin.

Jurnal De Dambovita - Ajunge, baieti, cu manipularea! - comunicat de presă

Urmare a reacțiilor jenante din partea PD-L Dâmbovița pe subiectul Termica, fac următoarele precizări pentru corecta informare a opiniei publice

1. Faptul că Florin Popescu și Gabriel Boriga insistă sinucigaș pe o temă de care ar trebui să se ferească mai ceva decât de securiștii lui Traian Băsescu reprezintă pentru ei o acțiune pur masochistă, iar pentru mine, o repetată și binevenită ocazie de a le face publice mizeriile și prostia.

2. În buna tradiție a acestui partid, se minte iar fără nici o jenă. Spre deosebire de acești bezmetici, pe mine mă ajută încă memoria. Ce am spus atunci în conferința de presă este că există riscul sistării căldurii și apei calde din cauza datoriilor pe care Termica le are. Vă spuneam atunci că la negocierile purtate în urmă cu două-trei luni nu s-a rezolvat decât parțial problema, în sensul că Guvernul a acordat un sprijin financiar și a acoperit o parte din datorii, dar mai sunt restanțe care pot atrage sistarea furnizării agentului termic. Niciodată nu am anunțat „oprirea căldurii în Târgoviște de la 1 martie”, cum mint prin comunicate și conferințe de presă Popescu și Boriga.

3. Mă bucur că actuala administrație a înțeles, în ceasul al doisprezecelea, să înceteze batjocura la adresa târgoviștenilor. Și sunt convins că semnalul meu de alarmă i-a determinat pe puturoșii din PD-L să ia măsuri urgente.

4. Nu mi-am bătut niciodată joc de locuitorii acestui oraș. Nu aveam cum. De Târgoviște și-au bătut joc cei care patronează acum municipiul reședință de județ. De Târgoviște și-a bătut joc primarul Boriga atunci când a cheltuit miliarde pe locuri de joacă de 4-5 ori mai ieftine. De Târgoviște și-a bătut joc primarul Boriga atunci când a trimis în șomaj asistenții personali. De Târgoviște și-a bătut joc primarul Boriga atunci când a îndesat milioane de euro în echipa de baschet a soției sale, echipă pe care a falimentat-o la momentul oportun. De Târgoviște și-a bătut joc primarul Boriga atunci când a făcut din reabilitarea termică a blocurilor sursă personală de venituri. În sfârșit, de Târgoviște și târgovișteni și-au bătut joc primarul Boriga și administrația PD-L atunci când au lăsat peste 5000 de familii să tremure de frig aproape două luni de zile.

5. Un alt comentariu pe care l-am făcut în conferința respectivă a fost acela că „în timpul verii, din rațiuni electorale, domnul Boriga a dispus ca în locul gazelor să se folosească un combustibil numit CLU, care este cu o treime mai scump decât gazele”. Ce declară pe 1 martie 2011, directorul Termica, domnul Ion Popescu (pe care nu l-a pus Țuțuianu acolo): „Păcura care s-a folosit în vară pentru furnizarea apei calde menajere este mai scumpă cu 30-40%”. Unde e minciuna, domnilor portocalii?

6. Dacă eu bat câmpii, de ce nu iese domnul Boriga să ne scoată din întuneric și să ne răspundă la câteva întrebări esențiale: Care sunt datoriile Termica față de Distrigaz? Care sunt datoriile către alți furnizori? Care sunt datoriile la plata subvențiilor? Câți bani a plătit administrația Boriga în contul contractului de leasing încheiat cu firma olandeză NUON Energy pentru centrala de co-generare și ce se poate întâmpla dacă nu se plătește datoria? Ce reparații la rețeaua de distribuție s-au făcut în timpul mandatului domnului Boriga? De ce nu face domnul Boriga demersurile legale necesare pentru punerea în funcțiune a celor 3 CAF-uri (cazane pentru apă fierbinte), investiție realizată din fonduri guvernamentale de 2,2 milioane euro?

7. Când mi-am manifestat îngrijorarea în legătură cu viitorul Termica, am făcut-o în baza declarațiilor șefului domnului Boriga (chiar și al lui Florin Popescu dacă e să fim corecți). Lăsând la o parte cinismul, domnul Marin Antonescu declara acum vreo două-trei luni că din aprilie 2011 o să spunem „La revedere, Termica!”.

8. În fine, dacă pentru faptul că am atras atenția asupra acestor probleme reale eu ar trebui să mă ascund 3 zile, ar fi o dovadă de minimă decență ca pentru hoțiile și mizeriile în virtutea cărora patronează și jecmănesc județul Dâmbovița și municipiul Târgoviște, Florin Popescu și Gabriel Boriga să nu mai scoată capul 30 de ani de-acum încolo.

Președinte executiv PSD Dâmbovița, senator Adrian Țuțuianu

Sansa Buzoiana - Vor fi redesenate colegiile parlamentare?

Apropierea alegerilor, locale sau parlamentare, de anul viitor, face ca zvonurile privind strategiile de abordare a lor să fie din ce în ce mai prezente în declaraţiile publice ale politicienilor. Un asemenea zvon a prezentat, vinerea trecută şi liderul social-democraţilor de la Buzău, Constantin Boşcodeală, care susţine că ar fi posibilă redesenarea colegiilor parlamentare, conform intereselor P.D.-L. "Este posibil ca, la alegerile parlamentare din 2012, să se încerce o altfel de construcţie a colegiilor parlamentare. Nu este exclus ca P.D.-L.-ul să încerce să facă, să zicem, colegii, nu de localităţi care sînt una lîngă alta, şi care au interese comune, ci, pur şi simplu, singurul criteriu de stabilire a colegiului parlamentar să fie <> şi, în felul ăsta facem colegiul", a afirmat, recent, Constantin Boşcodeală. Rămîne de văzut dacă spusele sale se vor adeveri sau nu.

Sansa Buzoiana - Sindicatele, rol decorativ, în relaţia cu Guvernul

Deputatul liberal Titi Holban, fost membru al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială (pînă în octombrie 2009), crede că, prin modificările aduse Codului Muncii, Guvernul încearcă să diminueze puterea sindicatelor în negocierile cu reprezentanţii statului. El susţine că Opoziţia are, în Parlament, propria versiune de Cod, care, însă, va fi uitată, dacă guvernanţii îşi vor asuma răspunderea pe proiectul lor. "Noi, Opoziţia, am depus la ¬Ca¬mera Deputaţilor un alt proiect de Cod. Acest Cod al Muncii este agreat atît de sindicate, cît şi de patronate. (...) Guvernul şi Puterea au urmărit prin Codul Muncii promovat de ei să reducă puterea sindicatelor să îi scoată din negocierile care se poartă, aducîndu-i la un rol decorativ", a afirmat liberalul Titi Holban, care, însă, nu-şi face iluzii că prin moţiunea de cenzură depusă de Opoziţie, planurile guvernanţilor vor putea fi zădărnicite.

Controale peste controale

Deputatul Marian Ghiveciu, preşedintele executiv al ¬fi¬lialei judeţene a P.S.D., este de părere că, în acest moment, este nevoie de o reducere drastică a birocraţiei, mai ales că ea este ineficientă. Printr-o interpelare par-lamentară, el îi solicită premierului Emil Boc, măsuri rapide de remediere a situaţiei în care, un agent economic din do¬me¬niul vinificaţiei, "este controlat, pentru acelaşi subiect, de: organele de control din primării, din direcţiile agricole, din comisariatele de protecţie a consumatorului, din Ministerul Sănătăţii, din ¬inspecţia viticolă, din Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa alimentelor, etc." Fruntaşul social-democrat crede că menţinerea unui aparat "supradimensionat" de control nu face altceva decît să conducă la "proliferarea corupţiei" şi la falimen¬t¬area ope¬ra¬to¬ri¬lor economici, dar cu chel¬tuieli mari din partea statului.

Cîţi candidaţi comuni va avea U.S.L. la Buzău?

Acordul de colaborare la nivelul judeţului, pe care U.S.L.-aşii se căznesc să-l semneze de cîteva zile bune, din cîte se pare cuprinde lucruri despre care, pînă acum, nu s-a prea făcut vorbire. Liderul pesediştilor judeţului Buzău, Constantin Boşcodeală, a precizat, într-o conferinţă de presă de la sfîrşitul săptămînii trecute, că, unul dintre punctele importante cuprinse în Acord, este "desemnarea candidaţilor, pînă în 15 octombrie, pe baza sondajelor făcute, pentru preşedintele şi consilierii Consiliului Judeţean şi primarul muncipiului reşedinţă de judeţ şi Consiliul Local". Din declaraţia sa rezultă că Uniunea intenţionează să abordeze alegerile locale viitoare cu candidaţi comuni, stabiliţi prin sondaje, nu numai pentru cele două funcţii discutate anterior - preşedintele Consiliului Judeţean şi şeful Palatului Comunal - ci şi pentru consilieri. Rămîne de văzut cum, şi mai ales dacă, se vor împărţi candidaturile între cele trei formaţiuni politice.

Arcasu Braila - Pus la zid!

preşedintele PDL Brăila a fost contrazis cu dovezi clare că interpretează legile după cum doreşte * mai mult, în "scandalul" de la Ianca, şi consilierii PDL au fost de acord cu concesiunea directă

În urmă cu aproximativ o săptămână, preşedintele PDL Brăila, Constantin Dumitriu, în încercarea de a dezavua tot ce întâlneşte în cale a încercat să inducă faptul că, de fapt, primarii PSD sun nişte "baronaşi" locali care urmează exemplul preşedintelui CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu.

În fapt, Dumitriu l-a acuzat pe primarul oraşului Ianca de faptul că i-a dat lui Chiriţă Tudorache, prin hotărâre de Consiliu Local, un teren de 5000 de metri pătraţi, la un preţ foarte mic.

"La Ianca, primarul Chiriţă George, pe modelul «Stancu - Hercules» a concesionat un teren lui Chiriţă Tudorache, teren cu suprafaţa de 5000 de metri pătraţi, pentru o perioadă de 49 de ani, teren pentru care urmează să fie achitată o valoare de 0,3 lei metrul pătrat. Este încă o dovadă a baronismului local. Îmi aduc aminte că am spus de baroni locali, de fapt vreau să fie mai exact că, la Brăila este doar un baron, în persoana lui Gheorghe Bunea Stancu, şi mai sunt şi baronaşi locali, precum primarul din Ianca. Ei chipurile, au nevoie de 5000 metri pătraţi pentru a face o fermă şi extinderea acestei ferme", afirma în urmă cu o săptămână, Constantin Dumitriu, preşedintele PDL Brăila.

Situaţia nu este cum o prezintă liderul PDL!

În fapt, după o discuţie cu primarul oraşului Ianca, s-a dovedit faptul că, deşi a fost, timp de patru ani de zile, viceprimar de Galaţi, Constantin Dumitriu nu face altceva decât să ofere o interpretare a legilor după cum doreşte el, probabil şi din faptul că a declarat la începutul acestui an, că, formaţiunea sa politică a demarat campania electorală.

Astfel, am putut afla faptul că proiectul de hotărâre prin care Chiriţă Tudorache, locuitor al oraşului Ianca, a primit terenul respectiv, a fost votat de către toţi consilierii locali, adică, în unanimitate. Concret, chiar şi cei trei consilieri PDL şi cei doi consilieri PNG au fost de acord cu concesionarea directă a terenului în cauză către Chiriţă Tudorache. Mai exact, deşi s-a atras atenţia asupra unei posibile fraude, nici măcar, din bun-simţ, consilierii PDL nu au fost, de exemplu, împotriva acestui proiect de hotărâre, eventual să se abţină de la vot, întrucât legea le permite acest lucru.

Legat de interpretarea legilor după cum doreşte Dumitriu a reieşit faptul că, de fapt, terenul se află la marginea satului Berleşti, şi nu în centrul oraşului Ianca cum s-a lăsat să se înţeleagă, motiv suficient ca şi preţul să fie cu mult mai mic.

"Dacă aş fi avut 5000 de metri pătraţi în mijlocul oraşului făceam un supermarket, făceam altceva, nu dădeam terenul unei persoane", ne-a precizat Fănel Chiriţă, primarul oraşului Ianca.

Pe de altă parte, legea permite ca terenurile ce se învecinează cu o proprietate să poată fi date prin concesionare directă respectivilor proprietari dacă se solicită acest lucru, fără să mai fie nevoie scoaterea lor la licitaţie. Ori, în acest caz, ferma lui Chiriţă Tudorache se află la ieşirea din satul Berleşti, o comunitate cu circa 130 de familii şi este mărginită de acest teren de 5000 de metri pătraţi.

"Deşi domnul Dumitriu a fost viceprimar de Galaţi timp de patru ani, dacă îmi aduc bine aminte, se pare că nu ştie nici cele mai elementare legi care privesc administraţia publică locală. Şi mă refer, în mod special la faptul că un teren vecin cu proprietatea poate fi dat în concesiune directă proprietarului în cauză, dacă este solicitat acest lucru", a mai afirmat Fănel Chiriţă, primarul oraşului Ianca.

Mai mult, hotărârea de Consiliu Local a primit chiar aviz de legalitate din partea Prefecturii Brăila, instituţia, în ale cărei atribuţii intră şi verificarea hotărârilor de Consiliu Local care sunt luate în cadrul tuturor UAT-urilor (Unităţi Administrativ Teritoriale), întrucât, proiectul de hotărâre a fost adoptat în şedinţa de la sfârşitul lunii ianuarie.

Arcasu Braila - PSD Diaspora în mijlocul românilor din Italia

Rizea Cristian, preşedintele PSD Diaspora, s-a întâlnit zilele trecute cu românii din Italia. Acesta a fost prezent la evenimentul “Împreună pentru a ne cunoaşte mai bine de Ziua Femeii”, eveniment organizat pe zilele de 5 şi 6 martie la Perugia şi la Roma, în colaborare cu Asociaţia Românilor din Italia.

În prezenţa celor 10.000 de români care au participat la evenimente, deputatul Rizea Cristian a oferit doamnelor şi domnişoarelor mărţişoare personalizate cu sigla Uniunii Social Liberale, pentru a face cunoscut acest frumos obicei, care simbolizează venirea primăverii în peninsulă şi de asemenea, pentru a face cunoscută românilor din Italia noua formaţiune politică de pe scena românească. Totodată, au fost donate din partea PSD Diaspora 6.000 de cărţi. Aceste acţiuni au impresionat plăcut românii din peninsulă.

PSD Diaspora şi Asociaţia Românilor din Italia au luat decizia ca din 6 martie să fie prezenti în mijlocul românilor duminică de duminică în cel mai mare târg din Roma vizitat de români, Porta Portese.

Totodată s-au pus bazele a patru filiale PSD: PSD Roma, PSD Milano, PSD Torino si PSD Firenze.

În cadrul evenimentelor la care au participat artişti români, precum Corina Chiriac, Benone Sinulescu, Ionica Stan, Andrei Păunescu, Ramona Bădescu, Radu Pietreanu, împreună cu grupul comic Vacanţa Muzicală şi artişti din Republica Moldova, echipa PSD Diaspora a stat de vorbă cu cei prezenţi şi au dezbătut teme legate de problemele cu care se confruntă aceştia în Italia.

“Perioada în care românii plecaţi în străinătate nu au primit ajutor şi sprijin din partea oamenilor politici români, s-a încheiat. Organizaţia PSD Diaspora luptă împotriva imaginii negative şi împotriva excluziunii sociale de care concetăţenii noştri au parte peste hotare. Am stat de vorba cu românii din Perugia, Roma, Torino, Milano şi Firenze şi am auzit poveşti impresionante care m-au făcut să fiu mândru că sunt român!” a declarat preşedintele PSD Diaspora, Rizea Cristian.

În cadrul evenimentului de la Roma, Cristian Rizea a oferit trei diplome de excelenţă: Asociaţiei Românilor din Italia, ziarului Gazeta Românească şi ambasadorului României în Italia, domnului Răzvan Rusu, pentru spijinul oferit comunităţilor de români din Italia.

Arcasu Braila - Rizea Cristian împotriva eutanasierii câinilor

Deputatul PSD, Rizea Cristian şi-a manifestat public, în plenul Camerei Deputaţilor, nemulţumirea faţă de decizia de acordare a tuturor privilegiilor privind problema câinilor vagabonzi către autorităţile locale, acestea putând la fel de bine să le şi eutanasieze. În acest context, deputatul Rizea Cristian a făcut un apel către deputaţi să decidă care va fi soluţia optimă, gândind problema "la rece", şi în mod obiectiv pentru a putea oferi o variantă de lucru demnă de modelele europene. Redăm integral discursul deputatului Rizea Cristian.

"Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În vreme de criză economică şi socială majoră, din care pare că nu vom mai ieşi vreodată, guvernanţii acestei ţări au hotărât că este momentul să eutanasieze toţi câinii comunitari. După cum ştiţi deja, pe data de 1 martie Comisia Parlamentară pentru Administraţie Publică, Planificarea Teritoriului şi Echilibru Ecologic a aprobat amendamentele propuse de prefectul Bucureştiului şi susţinute de PDL privind gestiunea câinilor fără stăpân. Amendamentele prevăd ca modul de gestionare a câinilor fără stăpân să rămână în administrarea primăriilor: fie sunt eutanasiaţi după 14 zile, fie sunt sterilizaţi. Dacă această măsură va fi pusă în aplicare, va rezulta un dezastru, deoarece câinii migrează între oraşe şi sectoare. Trebuie să fie implementată o soluţie UNICĂ pe ţară, pentru că în caz contrar toate eforturile vor fi zadarnice, iar fondurile vor fi cheltuite inutil.

În calitate de stăpân de doi caini şi iubitor de animale, menţionez că această hotărâre este extrem de INUMANĂ. Şi ei se află printre noi, şi ei fac parte din viaţa noastră, şi ei au SUFLET. Această hotărâre este una de suprafaţă, care nu are la bază o documentare aprofundată. Astfel de decizii trebuie să fie implementate de specialişti în domeniu. Unica soluţie eficientă este soluţia propusă de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, demonstrată pe plan internaţional pentru diminuarea câinilor de pe străzi, care constă în sterilizarea concomitentă a tuturor câinilor, la nivel naţional. Numărul câinilor de pe stradă se dublează oricum în fiecare an, datorită abandonului a zeci de mii de câini anual. Abandonul este sursa principala care măreşte numărul câinilor de pe străzi, iar prin eutanasiere nu se rezolvă nimic!

Până în momentul de faţă s-au distribuit fonduri uriaşe primăriilor pentru gestiunea câinilor fără stăpân, fonduri care au fost doar obiectul corupţiei deoarece nu au fost folosite unde trebuia. Rezultă astfel că această măsură nu este altceva decât un joc al intereselor proprii, electorale şi financiare.

Pentru a înlătura aceste ilegalităţi, serviciile de stat pentru câini trebuie conduse de cei mai buni specialişti: manageri competenţi, care au profesat în domeniu, care cunosc legislaţia europeană şi aplică soluţii demonstrate internaţional pentru gestiunea câinilor comunitari. Aceste soluţii trebuie preluate din istoria ţărilor care s-au confruntat cu această problemă într-un context social, economic şi cultural asemănător României de acum.

Primarii nu au experienţă în domeniu, nu au pregătirea necesară, tratează problema simplist, cu un mod de gândire populist, superficial şi plin de agresivitate.

România nu va evolua dacă va lua în continuare astfel de decizii CRUDE faţă de fiinţe SENSIBILE şi NEVINOVATE. La fel se întâmplă şi în ceea ce priveşte cetăţenii acestei ţări. Suntem conduşi de nişte oameni cruzi care aplică măsuri fără milă. Aşa cum nu ţin cont de suflete nevinovate, la fel sunt nepăsători şi cu oamenii, cu nevoile şi interesele lor. Nu-i interesează nici de cetăţenii care trebuie să-şi crească copiii cu salarii micşorate cu mai bine de 30%, nici de pensionarii care nu mai au bani nici să-şi cumpere medicamente. Este o realitate crudă de care ne lovim cu toţii.

Se pare că aceasta este strategia lor de conducere: nepăsarea! Mai rămâne doar să aplice măsura de eutanasiere şi la nivelul fiinţelor umane!! Aceste intenţii oglindesc angoasele unei ţări care nu reuşeşte să se încadreze la nişte norme principiale şi responsabile în ceea ce priveşte viitorul său."

Arcasu Braila - Studenţii liberali doresc rediscutarea legii Educaţiei

Cluburile Studenţeşti Liberale din Romania susţin iniţiativa studenţilor ce fac parte din ANOSR (Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România), mai ales pentru faptul că cei 25% pentru care ei protestează acum, este procentul reglementat în anul 2007 de fostul Ministru liberal al Învăţămantului, domnul Cristian Adomniţei ca fiind procentul obligatoriu de reprezentare al studenţilor în toate structurile de conducere ale instituţiilor de învăţămant superior.

Deşi CSL România a solicitat în nenumărate rânduri domnului ministru Funeriu să supună Legea Educaţiei unei dezbateri publice atât cu rectorii, cât şi cu decanii şi, mai ales cu studenţii, până în prezent, aceste solicitări au fost ignorate total.

Studenţii liberali doresc să îi reamintească, o dată în plus, domnului Ministru faptul că celelalte state democratice şi-au centrat învăţământul şi legile lui pe elev şi, implicit, pe student. În România, Legea Educaţiei asumată de Guvern, exclude din aproape toate procesele decizionale studenţii. Acest fapt încalcă grav principiul autonomiei şi reforma învăţămantului, iar legea învăţămantului devine o lege împotriva studenţilor, şi nu una pentru ei. Totodată, studenţii liberali consideră că o Lege a Educaţiei care accentuează implicarea politicului în mediul universitar aduce grave prejudicii tuturor studenţilor, dar şi profesorilor şi rectorilor.

“Noi, studenţii liberali, susţinem iniţiatiava ANOSR şi considerăm reglementările Legii Educaţiei ca fiind abuzive deoarece excluderea totală a studenţilor din procesul decizional accentuează politizarea procesului educaţional. De aceea, eu şi colegii mei, ne vom solidariza cu celelalte organizaţii studenţeşti şi vom milita pentru promovarea studenţilor in forurile de conducere ale universităţilor!” a declarat Radu Surugiu, preşedinte al CSL Romania.

În consecinţă, Cluburile Studenţeşti Liberale solicită Guvernului României rediscutarea tuturor acestor reforme la nivel operaţional, în primul rănd cu studenţii, dar şi cu rectorii, decanii şi profesorii, deoarece învăţământul românesc are nevoie de mai multă transparenţă în forurile de conducere, iar implicarea studenţilor poate garanta acest lucru!

Arcasu Braila - "Nu au existat discuţii oficiale în cadrul USL, în teritoriu..."

Deşi preşedintele PC Brăila, Gheorghe Obreja şi-a manifestat nemulţumirea faţă de faptul că nu este respectat în plan politic, susţinând că nu a fost invitat până acum la nicio discuţie privind raportul colaborării din cadrul USL, preşedintele PNL Brăila, Cătălin Boboc a ţinut să explice că, de fapt, în plan local nu s-au derulat întâlniri oficiale, încă...

"Domnia sa (n.r. Gheorghi Obreja) nu a înţeles foarte bine, dar încă nu s-au derulat întâlniri oficiale în acest context, în plan politic. Au fost întâlniri oficiale, dar pe subiecte administrative, proiecte, dar nu s-au discutat aspecte de politica USL, şi detaliile protocolului în cauză", a declarat Cătălin Boboc, preşedintele PNL Brăila.

La rândul său, şi Mihai Voicu a ţinut să susţină lipsa discuţiilor din teritoriu, întrucât, nici la nivel central, acestea nu s-au finalizat în toate punctele.

"Încă se continuă discuţiile pe marginea protocolului. Deci, este prematur să fie organizate discuţii în teritoriu", a declarat Mihai Voicu.

Se pare că situaţia nemulţumirilor de acest gen nu sunt singulare, în condiţiile în care, şi preşedintele PC Buzău, senatorul Vasile Ion, a declarat că nu are cum să semneze un protocol pe care nu la văzut încă.

"În legătură cu USL nu am ce să semnez pentru că nu mi-a fost prezentat niciun fel de protocol. Eu înţeleg că acest protocol nu este o simplă formalitate, nu se poate semna prin poştă sau prin curier transmis de la un partid la altul”, a declarat senatorul Vasile Ion, preşedintele PC Buzău.

Arcasu Braila - Boboc, candidat la Primărie!

Sâmbătă, PNL Brăila a avut de organizat două evenimente destul de ample din viaţa lor politică, şi anume, susţinerea lucrărilor de la Delegaţia Permanentă a Filialei Teritoriale a PNL Brăila, dar şi Liga Aleşilor Locali din regiunea 2 Sud-Est.

Astfel, sala principală de la Casa Tineretului a fost plină de membrii PNL, invitaţi pentru participarea la aceste două evenimente, unde au fost dezbătute mai multe subiecte, iar membrilor le-au fost transmise gândurile şi ideile conducerii centrale a acestei formaţiuni politice.

Deşi, marea "vedetă" a PNL, Crin Antonescu era aşteptat la lucrări, acesta nu a mai venit şi a fost reprezentat de către vicepreşedintele PNL, Mihai Voicu.

Astfel, s-a reuşit şi finalizarea câtorva aspecte legate de ultimile negocieri de la nivelului USL, s-a ajuns la concluzia, că, în cadrul USL se va merge în alegeri, doar pe liste comune, iar procentul fiecăruia dintre partide pe listele de candidaţi va fi dat de către rezultatele sondajului naţional care va fi comandat de către USL în lunile mai-iunie.

Unul - la primărie, doi la CJ...

În plus, în forul lucrărilor, membrii de partid prezenţi au fost informaţi cu privire la faptul că PNL Brăila va fi reprezentat pentru alegerea primarului de către Cătălin Boboc, iar în cursa pentru preşedinţia Consiliului Judeţean vor fi susţinute două persoane, şi anume, Marius Zeleş şi Dogărescu Vasile, amândoi, vicepreşedinţi ai PNL Brăila.

Întrucât sună puţin diferit că pentru o funcţie de ales să fie nominalizate două persoane, Cătălin Boboc, preşedintele PNL Brăila a ţinut să consemneze faptul că situaţia nu este definitivă, dar că cele trei persoane menţionate, el, Zeleş şi Dogărescu, sunt persoanele care vor fi cel mai mediatizate tocmai pentru a atrage capital politic, în vederea promovării în sondajul USL care urmează să fie făcut. Interesantă a fost şi declaraţia lui Mahai Voicu care a precizat că în urma rezultatelor sondajului, se pot întâmpla situaţii în care, persoana clasată pe locul secund, chiar dacă va fi la o diferenţă de zeci de procente de primul loc, să fie desemnată ca şi candidat la una din funcţiile puse în joc la alegerile locale din 2012.

În final, membrii PNL au fost informaţi cu privire la faptul că semnarea protocolului USL la nivel local se va derula în cursul săptămânii viitoare, dar surprinzător este faptul că tot, în plan local, nu s-au purtat discuţii oficiale privind colaborarea din cadrul USL.

De altfel, chiar vicepreşedintele PNL, Mihai Voicu a precizat că la Bucureşti, continuă discuţiile cu privire la negocierea detaliilor cuantificabile, şi nu numai, din cadrul acestei Uniuni, urmând ca la finalizarea acestora să fie demarate şi discuţii la nivel local, discuţii lămuritoare mai degrabă, asupra anumitor aspecte de ordin intern.

Impact de Ialomita - Liberalii ialomiteni dezaproba criteriul de calcul aplicat pentru salariile functionarilor publici

Liberalii ialomiteni sint indignati in ce priveste efectele legii salarizarii pentru personalul platit din fonduri publice. In Monitorul Oficial 878/28 decembrie 2010 s-a publicat legea privind salarizarea in anul 2011 pentru personalul platit din fonduri publice. Liderul Ioan Martin, spune ca practic, este vorba de un hibrid intre legislatia la nivelul anului 2010 si viitoarea lege a salarizarii personalului public. Legiuitorul a hotarit asa cum a crezut de cuviinta, insa la articolul 14, aliniatul 1, interesant este ca se stabileste ca toate drepturile salariale pe 2011, incepind cu ianuarie 2011 vor fi calculate functie de nivelul veniturilor brute ale lunii octombrie 2010. Ori, atunci institutiile centrale si descentralizate ale Guvernului au primit stimulentele si in baza de calcul vor intra veniturile lunii octombrie plus stimulentele pe trimestrul trei. „Mai mult, pina acum fondul de stimulente, conform Codului fiscal, din sumele recuperate de la bugetul de stat se constituia un fond de 15% si functie de activitate se stabileau stimulente pentru cei ce colectau sume, respectiv, Ministerul Finantelor, Ministerul Muncii, Casele de Sanatate si chiar personalul din Primarii ce asigura colectarea taxelor si impozitelor locale. Un aspect e ca s-a majorat exagerat pentru un segment de functii bugetare salarizarea incepind cu ianuarie si este anormal, avind in vedere efortul sustinut din partea tuturor functionarilor publici, al doilea ca nu se mai constituie acea competitie de a se colecta si recupera cit mai multi bani. Se stabileste o stacheta care va fi salariul pe 2011. Apoi, la nivelul comunitatilor locale, judetene, efortul nu este distribuit, s-au stabilit niste praguri de salarizare sau de cheltuieli de personal care au fost impartite de Directiile Generale a Finantelor Publice, la nivel central lasindu-se posibilitatea ca fondurile sa fie nelimitate”, a precizat Martin, specificind ca stimulentele s-au platit pe trei luni odata in luna octombrie. Acestuia i se pare curios ca legea e aprobata pe 23 decembrie, dar luna de referinta este octombrie. „De aici se creeaza un dezechilibru major fiindca un om normal care isi face treaba cum trebuie o sa ia 5 milioane lei rest de plata, iar altul 80 milioane lei, un lucru anormal”, a mai adaugat Ioan Martin. La rindul sau, presedintele PNL Slobozia, Emilian Mihai este de parere ca demersul nu reprezinta altceva decit o smecherie la mijloc, exact ca pensiile nesimtite

Impact de Ialomita - „Cine uita trecutul nu are viitor, asta trebuie sa inteleaga PSD-ul” declara primarul orasului Amara, Victor Moraru, membru simplu PSD

Edilul orasului Amara, social democratul, Victor Moraru nu vede cu ochi buni constituirea Aliantei de Centru Dreapta si este total surprins de ceea ce se intimpla la ora actuala. Acesta e constient de faptul ca toata lumea vrea la putere si nimeni nu vrea in opozitie, sa se bata serios pentru popor, dar trebuie ca partidul sa stabileasca odata clar unde se situeaza, daca este de stinga. Din punctul sau de vedere, PSD nu mai e de stinga demult, de cind a facut marea greseala sa guverneze alaturi de Partidul Democrat Liberal. „Trebuie stabilit clar ce sa facem si nu sa ne ducem la guvernare pentru ca vrem zece functii sau cinci sau sapte de ministru. Ma tem ca si de data asta va fi la fel ca si in cealalta incercare cu PDL. PSD vine azi si spune ca vrea sa faca o mega alianta cu PNL si PC. Pai, cum s-a pocait PC dupa ce ne-a vindut in 2004? Atunci au vindut intelegerea si s-au dus catre guvernare. De ce sint mai buni astazi decit atunci? Cine uita trecutul nu are viitor, asta trebuie sa inteleaga PSD. Daca o tine intr-o stare de aceasta, de a se agata, nu va fi bine. Personal imi exprim nemultumirea de modul in care se face politica astazi la nivelul judetului”, a precizat primarul Moraru, specificind ca daca PSD nu se alia cu PDL si nu se afla la guvernare cu pedelistii 9 luni de zile, garantat in prezent se afla la conducerea tarii. Toti liderii care si-au asumat greseala la momentul respectiv trebuiau sa plateasca, insa nu s-a intimplat acest lucru. Principalul vinovat ca tara se afla azi in nenorocire este Mircea Geoana si PSD.

„Cel care pierde este PSD”

In opinia lui Victor Moraru, acum, prin Alianta cu PNL se intra intr-o nenorocire si mai mare. Social democratul nu crede in aceasta alianta fiindca nimeni nu a venit sa spuna ca daca miine ajunge la guvernare are cinci masuri clare pe zona economiei, pe care sa le spuna si sa explice cum le pune in aplicare. „Opozitia trebuie sa se uneasca, sa ajunga la ciolan, fara sa spuna ce vor face, ce masuri au de gind sa ia. S-a terminat cu poezia. Cu toate nenorocirile facute de PDL, populatia nu e atit de inversunata pentru ca nu are o alternativa. Daca se va face alianta asta, eu voi face opozitie in interiorul PSD”, a subliniat primarul ialomitean, accentuind ca in fapt nu se doreste decit pastrarea functiilor, in loc sa se vina cu ceva concret pentru popor. Este grav ca sint inflacarati sa dea jos pe cineva, dar nu si sa faca ceva. O alta problema pe care nu vrea sa o inteleaga nimeni este ca nu se fac aliante pre-electorale, decit daca ai un interes meschin si nu te intereseaza partidul. „Procentul de nemultumiti este de 70% si sint trei partide care se bat pentru asta. Din toata alianta asta cel mai mare cistig il are PC care se trezeste intr-o formula la care nu ajungea in viata lui ca si procent, apoi PNL. Perdantul din treaba asta este PSD care acum e la un 40% si combinat din cei 70%, ramine doar 30%. Cum pregatesti viitorul partidului, pierzind 10 procente ca sa ajungi la guvernare acum? Sau se intentioneaza clar desfiintarea partidului pentru ca aici discutam de o alianta contra naturii total”, a mai adaugat primarul orasului Amara, punctind ca PSD ar fi avut mai mult de cistigat daca pentru un an de zile veneau cu 10 masuri clare pentru tara si le prezentau PDL care sa le fi recunoscut si acceptat, cu conditia sa fie sustinuta actuala guvernare.

Obiectiv Calarasi - Lui Filipescu nu-i este teamă că va trebui să muncească pentru Dragu

Chiar dacă PSD s-a cam hotărât asupra candidatului pentru Primăria municipiului Călăraşi, zvonurile despre o eventuală susţinere a lui Nicolae Dragu, la alegerile din 2012, de către social democraţi nu s-au oprit.

PNL, unde Nicolae Dragu a fost membru, ar avea de ce să fie îngrijorat de o asemenea perspectivă, însă liderul Răducu Filipescu mărturiseşte că liberalii stau fără griji. Acesta spune că după discuţiile pe care le-a avut cu deputatul Oana Mizil (preşedinte PSD Călăraşi) este exclus ca actualul primar să fie susţinut pentru vreo eventuală candidatură de către social democraţi: "Posibilitatea ca PSD să-l sprijine pe Nicolae Dragu este exclusă. Domnul Dragu va merge pe PDL, pentru că pe UNPR nu văd de ce ar merge pentru că s-ar putea ca acesta să se dizolve până la alegeri. Oricum, încă de la europarlamentare Nicolae Dragu a muncit pentru PDL..."

Întrebat despre poziţia PNL în cadrul Uniunii Social Liberale de la Călăraşi, liderul liberal a precizat că PNL (alături de PC) se află într-o poziţie de egalitate cu PSD, chiar dacă liberalii controlează Consiliul Judeţean: "PNL nu este centru vital al Universului şi nu este forţa politică conducătoare... pentru că asta face parte din tezele marxist-leniniste... PNL este o parte egală în USL, împreună cu PC."

Deşi Filipescu spune că USL va funcţiona la Călăraşi, liberalii au trebuit să ajungă la Bucureşti, pentru mediere de la Centru, pentru a se înţelege cu social-democraţii asupra adoptării bugetului municipiului Călăraşi pe 2011. Preşedintele PNL Călăraşi spune că probleme sunt mici şi vor dispărea în momentul în care, în cadrul USL, se va stabili care partide vor avea candidaţii pentru funcţiile din administraţia locală. Partidele din cadrul USL îşi vor stabili candidaţii comuni numai după ce candidaţii fiecărei formaţiuni politice, constituente ale uniunii, vor fi evaluaţi printr-un sondaj de opinie realizat în perioada mai-iulie.

Obiectiv Calarasi - Virgil Diaconu, propunerea PSD pentru Primăria Călăraşi

Partidul Social Democrat Călăraşi a rămas ultimul dintre cele trei partide din cadrul USL care nu şi-a nominalizat candidatul pentru Primăria Călăraşi. Deşi preşedinta PSD, Oana Niculescu Mizil, anunţase că va face public miercuri 2 martie numele celui care va reprezenta PSD în această competiţie, acest lucru a fost amânat pentru vineri. Cel mai probabil, cel care va intra în lupta pentru Primărie va fi Virgil Diaconu, secretarul executiv. Despre PSD s-a spus că este în negocieri cu Nicolae Dragu, însă nu s-a ajuns la niciun rezultat, mai mult decât atât, PNL a anunţat că nu îl va susţine pe Dragu în cazul în care va fi candidat din partea social democraţilor. Şi numele lui Ion Ştefan, preşedintele organizaţiei municipale, a fost vehiculat ca posibil candidat, însă s-a renunţat la idea ca acesta să fie aruncat în bătălie. În cele din urmă, social democraţii călărăşeni s-au decis asupra celui care va încerca să se impună ca şi candidat al USL în 2012. Dacă Biroul Permanent Judeţean va fi de acord, atunci Diaconu va întra în competiţie cu Dan Drăgulin de la PNL şi Virgil Dumbravă de la PC. Conform protocolului Uniunii, în perioada mai-iulie vor fi organizate sondaje de opinie, iar în urma rezultatelor va fi desemnat candidatul unic.

Obiectiv Calarasi - Pascu de Călăraşi s-a supărat pe Elena Udrea

După ce şi-a făcut buletin de Călăraşi în vara anului trecut, preşedintele PC Călăraşi, Bogdan Pascu, nu conteneşte să se arate interesat de problemele zonei. Acesta a început să facă demersuri odată cu reparaţiile de la podul de la Cernavodă care au deviat traficul auto, ca printre rutele ocolitoare propuse de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) să se afle şi ruta Bucureşti - Drajna pe A2, apoi Drajna - Călăraşi pe DN21, iar de la Chiciu să treacă Dunărea la Ostrov, şi pe DN 22C (Ostrov - Băneasa - Murfatlar - Constanţa). Bogdan Pascu spune că acest lucru ar fi şi în interesul şoferilor, care ar evita aglomeraţia din timpul verii, dar şi a localnicilor din zonele de trafic, acest lucru fiind benefic pentru economia zonei. Lui Pascu i-a venit ideea să ceară şi Ministerului Turismului să pună umărul la dezvoltarea economică şi turistică a zonei, solicitând ca Elena Udrea să recomande românilor ca în drumul spre litoral să treacă pe ruta enunţată anterior. După ce a primit răspunsul de la minister, semnat de directorul Paul Mărăşoiu, Pascu spune că nu mai se miră că în statisticile oficiale europene turismul din România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană. Liderul PC spune că în răspunsul primit i se explică faptul că Ministerul Turismului se implică doar în proiectele turistice cu potenţial mare şi foarte mare. "Un răspuns atât de tâmp, încât mă gândesc că şi un copil din clasele primare ar fi făcut un răspuns mai bun...Sfânta Mănăstire Dervent, peştera Sf. Apostol Andrei, monumentul Tropaeum Traiani de la Adamclisi... astea ce fel de potenţial or avea?! Dacă astea nu sunt mari, dacă istorie de 2000 de ani nu e mare, când alţii ridică monumente pentru ce s-a întâmplat alaltăieri... Mă întreb care sunt importante atunci?" Bogdan Pascu n-a ezitat să se refere direct la Elena Udrea când a spus: "De ce mai trebuie să stea un ministru pe această funcţie, dacă după eforturile deosebite pe acre le-a făcut de a cumpăra o frunză de pe internet... România este pe ultimul loc la turism?!"

Obiectiv de Calarasi - Emil Muşat a aflat că va fi prefect la o jumătate de oră după ce tatăl său a decedat

Odată cu venirea deputatului Stelian Fuia la conducerea organizaţiei judeţene a Partidului Democrat Liberal a apărut şi zvonul că prefectul Niculae Enciu ar avea zilele numărate la conducerea Prefecturii Călăraşi. Săptămâna aceasta, după şedinţa de guvern de miercuri, zvonul s-a concretizat în numirea unui nou prefect la Călăraşi.

Fost jurist, director executiv în cadrul Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Călăraşi, director interimar al Spitalului Ministerului Justiţiei, apoi subprefect şi în cele din urmă director al Cancelariei Prefectului, a fost numit în funcţia de prefect al judeţului Călăraşi Emil Muşat. Muşat are 39 de ani şi s-a remarcat la alegerile parlamentare din 2008 când a reuşit să obţină mai multe voturi decât celebrul Doru Ioan Tărăcilă. N-a avut însă suficiente ca să devină senator de Călăraşi. A fost numit, în schimb, subprefect în februarie 2009. A avut noroc de funcţie doar până în iulie 2010, când a fost sacrificat de un act de imagine al Guvernului Boc, care a înjumătăţit numărul subprefecţilor. Pentru că n-a avut relaţii şi nici cine să-l susţină, Emil Muşat a pierdut postul de subprefect, la Călăraşi rămânând doar Nicolae Miu, ginerele senatorului Vasile Nedelcu, în această funcţie. Cu câteva ore înainte de vestea oficială a schimbării, deputatul Stelian Fuia declara: "Cred că Prefectura poate funcţiona mai bine cu un om din administraţie. O să facem, probabil, o schimbare şi la nivel de prim-ministru aşa că schimbarea unui prefect nu este un capăt de ţară." De câteva săptămâni, în judeţ circula cu insistenţă zvonul că va fi numit prefect al judeţului Călăraşi Vasile Iliuţă primar al comunei Vâlcelele, însă, deşi s-a aflat printre propunerile puse pe masa premierului, acesta l-a preferat pe Emil Muşat pentru a se evita situaţia unor alegeri anticipate, necesare la Vâlcelele, în cazul în care Iliuţă venea pe postul de prefect. Din păcate, Emil Muşat nu s-a putut bucura de vestea numirii sale în cea mai înaltă demnitate locală, cu câteva minute înainte de anunţul făcut de Guvern, tatăl său stingându-se din viaţă, în urma unei suferinţe mai vechi. Emil Muşat a făcut politică doar în cadrul PDL şi nu a fost niciodată suspect sau învinuit în vreun scandal de corupţie ori alte nereguli. Noul prefect este şi unul dintre cei mai tineri reprezentanţi ai Guvernului în teritoriu pe care i-a avut vreodată Călăraşiul, înaintea sa fiind Lilian Ostropel, actual Onescu. Onescu a fost numit la 37 de ani în timp ce Muşat are 39. În ceea ce-l priveşte pe Nicolae Enciu, acesta s-a remarcat ca fiind unul dintre cei mai discreţi prefecţi pe care i-a avut judeţul în ultima perioadă, lipsa sa de comunicare fiind şi unul dintre motivele pentru care a fost schimbat.

Observator de Calarasi - PSD-ul îşi alege omul care va candida la primărie

Biroul Permanent Județean al Organizației PSD Călărași a decis în ședința de săptămâna trecută, sub conducerea președintelui organizației PSD Călărași, Oana Niculescu Mizil, să inițieze o campanie de sondare a opiniei publice din municipiul Călărași pentru a desemna candidatul partidului la funcția de primar al municipiului. Având în vedere dorințele exprimate de membrii de partid prezenți la reuniunea conducerii organizației social - democrate, au fost identificați cinci potențiali candidați care vor intra în procesul de testare prin sondaj de opinie. Aceștia sunt: Virgil Diaconu – secretar executiv al Organizaţiei Judeţene a PSD Călăraşi, Ion Samoilă – vicepreşedinte al Organizaţiei Judeţene a PSD Călăraşi, Răzvan Meseşeanu – consilier local, Maria Dragomir – vicepreşedinte al Organizaţiei Judeţene a PSD Călăraşi şi Ion Ştefan - preşedintele Organizaţiei Municipale a PSD. După o săptămână, în urma sondajelor de opinie care se vor realiza la nivelul municipiului Călăraşi de către o firmă specializată, se va stabili care este cel mai bine plasat candidat din rândul PSD Călărași pentru funcția de primar. Acesta urmează să fie desemnat candidat la Primăria Călărași din partea PSD în cadrul Uniunii Social-Liberale, urmând ca ulterior, pe baza preferinţelor electoratului, dintre PSD şi PNL să se stabilească candidatul comun pentru alegerile locale din 2012.

Ancheta Arges - Ionuţ Ştefănescu a primit botezul DNA - Fostul ginere al preşedintelui CJ - „agăţat” în afacerile firmei Zeus

A facerile pe bani europeni derulate prin inter¬mediul Consiliului Jude¬ţean de societatea omului de afaceri Grigore Dobre, Zeus SA, sunt luate la verificat filă cu filă de către procu¬rorii anticorupţie. Pe lângă pre¬zenţa sa în dosarul şcolilor renovate din bani europeni, patronul de la Zeus este per-sonaj-cheie şi în an¬cheta privind o altă investiţie a admi¬nis¬traţiei judeţene - reabi-litarea podului de la Căteasca - lucrare care a costat 140 de miliarde de lei vechi. În urmă cu aproximativ două săptă¬mâni, procu¬rorii DNA au solicitat să le fie puse la dispoziţie docu¬men¬tele care vizeaz¬ă proiectul de la Că¬teasca. Anchetatorilor li s-a pă¬rut suspect faptul că pa¬tro¬¬nul Grigore Dobre a cerut de trei ori amânarea terme-nu¬lui de recepţie, motivul invocat fiind acela că nu şi-ar fi primit la timp banii pentru lucrările executate. Mai mult decât atât, Zeus a solicitat şi o suplimentare în valoare de 50 de miliarde de lei vechi pentru executarea unor lucrări care nu fuseseră prinse iniţial în proiectul de execuţie a podu¬lui. Şi, uite-aşa, Grigore Dobre a fost nevoit să mai facă încă un drum la DNA, pentru a da cu subsemnatul şi a răs¬punde întrebărilor ancheta¬torilor referitoare la investiţia de la Căteasca, aceasta constituindu-se într-un alt dosar pe nu¬mele preşedintelui CJ.

Scormonind prin actele investiţiei, procurorii au ajuns la nimeni altul decât fostul ginere al lui Constantin Nico¬lescu, care s-ar fi ales şi el cu ce¬va din miliardele băgate în ma¬rele pod de la Căteasca, firma lui Ionuţ Ştefănescu fiind im¬pli¬cată în această afacere ca sub¬contractor ală¬turi de Zeus SA. Potrivit unor surse judiciare, societatea patro¬nată de Ştefă¬nescu ar fi livrat că¬tre firma lui Dobre mate¬ria¬le de construcţii pentru inves¬tiţia de la Căteasca. Procurorii verifică la acest moment nivelul preţurilor practicate pentru respectivele produse, existând suspiciunea că acestea ar fi fost cumpărate de Zeus - şi implicit plătite de Consiliul Judeţean - la preţuri mai mari decât cele prac¬ticate pe piaţa de profil. În urmă cu câteva săptă¬mâni - susţin ace¬leaşi surse - Ionuţ Ştefănescu a fost citat la DNA, însă şi-a rezervat drep¬tul de a nu da nicio de¬claraţie la mo¬men¬tul respectiv, legea permiţân¬du-i acest lucru. Din informa¬ţiile obţinute de redactorii „Ancheta” într-un viitor apro¬piat fostul ginere al lui Constantin Nicolescu urmea¬ză să aibă o nouă întâlnire cu procurorii anticorupţie pentru a da explicaţii cu privire la afacerile derulate în relaţia cu inves¬tiţiile Consiliului Jude¬ţean.

Ancheta Arges - Anca Alexandrescu - anchetată pentru dare de mită

Pentru a nu mai exista vreo inter¬pre¬tare nefirească cum că DNA-ul împarte dreptatea numai pe culoare politică - adi¬că reprezentanţii opoziţiei sunt implicaţi în majoritatea dosarelor, pe când cei ai puterii stau bine mersi la adăpost - iată că s-a petrecut minunea. Şefa democrat-liberală a Direcţiei de Sănătate Publică Ar¬geş, doctoriţa Anca Alexandrescu, este implicată într-un dosar instrumentat de procurorii anticorupţie care vizează da¬rea de mită. În acest moment, se cu¬noaş¬te cu certitudine că doctoriţa Ale¬xan¬dres¬cu are un dosar, având calitatea de învinuit, împotriva domniei sale fiind înce¬pu¬tă urmărirea penală. Restul informa¬ţi¬ilor care vin dinspre Antico¬rupţie sunt pe surse, din motiv că dosarul este în lucru şi orice informaţie speculată aiurea nu poate decât să le facă rău celor implicaţi.

Ce se cunoaşte în acest moment

În dosarul pentru dare de mită apar ca învinuiţi şefa Direcţiei de Sănătate Publică, soţul acesteia şi o juristă de la societatea Ioana Med Farm, condusă de Săndel Alexandrescu. Urmărirea penală împotriva doctoriţei Alexandrescu a pornit ca urmare a unei plângeri, depuse de cineva din sfera sistemului medical, un personaj misterios care cunoaşte toa¬te chichiţele sistemului. De asemenea, la baza întregului dosar stau mai multe convorbiri telefonice pe care procurorii DNA au încercat să le pună cap la cap pentru a putea demonstra natura ilegalităţii.

Ce se speculează

Conform surselor, şefa Direcţiei de Sănătate Argeş ar fi intervenit cu o su¬mă de bani la preşedintele ANM, Daniel Boda, fiul analistului politic Iosif Boda, pentru a nu aplica o amendă societăţii Ioana Med Farm, care se ocupă cu dis¬tri¬buţia de medicamente. Având doar o plângere venită din partea unui personaj din zona medicală, procurorii s-au folosit, ca de fiecare dată, de înregistrări tele¬fo¬nice.

O altă informaţie este că, în afară de cei care au calitatea de învinuiţi, a mai fost audiat patronul unei case de schimb din Piteşti, unde Săndel Alexandrescu a schimbat o sumă importantă de bani şi despre care procurorii bănuiesc că ar fi fost folosită pentru a fi oferită cu titlu de mită şefului ANM. Faptul că Săndel Alexandrescu a schimbat nişte bani pare o probă destul de subţire şi puţin ilogi¬că în contextul mitei. Poate cel mai interesant personaj al acestei poveşti este omul care a făcut plângerea şi a băgat-o în încurcătură pe Anca Alexandrescu. Sunt voci care susţin că plângerea ar fi fost făcută chiar de colegul său de partid, şeful Casei de Sănătate, Ştefan Ciocănel. Relaţia dintre cei doi nu este tocmai prietenească şi gurile rele au aruncat beleaua în capul lui Ciocănel.

Cum în astfel de situaţii sursele politice se pun în mişcare cu o viteză uimitoare, a apărut informaţia conform căreia prin acest dosar se urmăreşte schimbarea preşedintelui Agenţiei Naţionale a Medicamentului, Daniel Boda. Dacă procurorii vor putea de¬mons¬tra că a primit mită, scaunul său poate deveni extrem de fragil, în contextul unui uriaş scandal media.

„Nu este nimic adevărat. Nu am nicio cunoştinţă de acest dosar. Nu eu i-am făcut plângere doamnei Anca Alexandrescu. Sunt speculaţii, nu este nimic adevărat! Suntem colegi de partid şi cred că e vorba de simple speculaţii”, ne-a declarat Ştefan Ciocănel. Preşedintele ANM nu a putut fi contactat pentru un punct de vedere, fiind plecat în delegaţie. „Nu comentez”, ne-a declarat Anca Alexandrescu, domnia sa nedorind să ne spună mai multe pentru a nu influenţa mersul anchetei.

Ancheta Arges - Drăghici şi Dobre - acuzaţi de complicitate în dosarul liderului PSD Argeş

P rocurorii anticorupţie le-au adus la cunoştinţă depu¬tatului Mircea Drăghici şi omului de afaceri Grigore Dobre că sunt învinuiţi, fiind acuzaţi de complicitate la actele de corupţie ale preşedintelului CJ, şi că nu mai au voie să vorbească sau să se întâlnească cu liderul pesediştilor argeşeni. Anu¬mite surse susţin că în faţa procurorilor DNA câţiva primari l-ar fi turnat pe Mircea Drăghici pentru a scăpa de propriile lor dosare.

Sfârşitul săptămânii trecute l-a adus în faţa procurorilor de la DNA Piteşti pe deputatul PSD de Curtea de Argeş, Mircea Drăghici. Acesta a fost citat să se prezinte vineri, 3 martie 2011, în jurul orei 09.00 la instituţia condusă de către procurorul-şef Călin Nistor pentru a i se aduce la cunoştinţă faptul că este învinuit în dosarul preşedintelui Nicolescu. Prezenţa deputatului Drăghici la DNA era destul de previzibilă cu atât mai mult cu cât în urmă cu câteva luni chiar parlamentarul argeşean declara că se aşteaptă să fie chemat la DNA, considerând însă că este vorba despre o comandă politică, miza fiind Colegiul de Nord pe care îl reprezintă din 2008 în Camera Deputaţilor.

Drăghici - complicitate la trafic de influenţă

Procurorii DNA i-au adus la cunoştinţă deputatului PSD faptul că în dosarul preşedintelui CJ este acu¬zat de complicitate la trafic de influ¬enţă. Surse din rândul anchetatorilor ne-au declarat că parlamentarul îm¬pre¬ună cu preşedintele Constantin Nicolescu le-ar fi sugerat mai multor primari să semneze contracte de consultanţă pentru derularea unor proiecte europene cu o listă de firme recomandate ca fiind serioase, listă pe care se regăsea şi European Pro¬ject Consulting, societate cu care Mircea Drăghici a avut o foarte strânsă relaţie de afaceri. Aceleaşi sur¬se susţin ideea că, ulterior acestor reco¬mandări, Mircea Drăghici ar fi revenit la primari în încercarea de a-i convinge că societatea bucureşteană este cea mai potrivită în alegerea partenerului care urma să le ofere consultanţă.

Cei care susţin cauza deputatului Mircea Drăghici pe acest subiect au lăsat de înţeles că sunt anumiţi pri¬mari care, după ce au ajuns în faţa pro¬curorilor DNA, au dat declaraţii în de¬favoarea parlamentarului ar¬ge¬şean pentru a scăpa de propriile lor pro¬bleme, întrucât bunăvoinţa de a cola-bora cu organele de anchetă în ceea ce priveşte denunţarea unui demnitar îţi aduce, conform Codului de Pro¬cedură Penală, înjumă¬tăţirea unei eventuale pedeapse. Contactat de către redactorii „Ancheta”, Mircea Drăghici s-a ferit să facă prea multe declaraţii: „Sunt învinuit şi complice la acţi¬unile de corupţie ale preşe-dintelui Constantin Nicolescu. Mai multe nu pot să spun, pentru că mi s-a pus în vedere de către procurori să nu dau detalii, ancheta fiind în desfăşurare.”

Dobre - complicitate la acte de corupţie şi folosirea de documente false

La aproximativ o oră după ce deputatul Mircea Drăghici a părăsit sediul DNA, pe uşa instituţiei a intrat şi patronul de la Zeus SA, Grigore Dobre, chemat pentru o nouă audiere şi pentru a i se aduce la cunoştinţă faptul că are calitatea de învinuit în do¬sa¬rul lui Nicolescu, acesta fiind cerce¬tat şi în dosarul care priveşte cons¬trucţia podului de la Căteasca. La ieşirea din sediul DNA, Grigore Dobre ne-a declarat: „Am fost chemat pentru a da câteva lămuriri şi pentru a clarifica anumite aspecte. Nu vă pot spune ce calitate am în acest dosar”.

Atât Mircea Drăghici, cât şi Gri¬gore Dobre au fost informaţi că nu mai au voie să comunice sau să se întâlnească cu preşedintele CJ.

Încă trei învinuiţi în dosar

Procurorii anticorupţie au extins cercetările şi în cazul altor persoane în dosarul lui Nicolescu, la sfârşitul săptămânii trecute fiind înştiinţați că au calitatea de învinuiţi un angajat al firmei Zeus, dar şi două persoane care au semnat procesele-verbale de recepţie în cazul celor patru unităţi şcolare reabilitate din fonduri europene.

Tot săptămâna trecută, la sediul DNA Piteşti, a fost adus pentru a fi audiat în dosarul lui Nicolescu şi sena¬torul Cătălin Voicu, care se află în arest preventiv fiind cercetat tot pentru fapte de corupţie. Numele lui Cătălin Voicu apare în câteva interceptări telefonice care fac referire la magistratul Doru Mercan şi la concursul la care acesta a participat pentru şefia Curţii de Apel Piteşti.

Ancheta Arges - Averile celor mai bogaţi argeşeni – vânate de inspectorii Fiscului

F iscul îi pune pe jar pe miliardari şi începe vânătoarea de averi! Săptămâna trecută, ministrul Finanţelor Gheorghe Ialomiţeanu a spus că primii vizaţi de acţiunile de control vor fi cei cotaţi ca fiind cei mai bogaţi români, declarând afaceriştii prezenţi în Top 300 drept grup ţintă al investigaţiilor inspectorilor fiscali. Aşa se face că, începând din acest an, finanţiştii vor inventaria vilele, maşinile, conturile şi bijuteriile miliardarilor, pentru a vedea dacă aceştia pot justifica cu acte-n regulă averile care i-au aruncat în vârful topurilor bogătaşilor. În ultimii ani, câteva nume de rezonanţă ale mediului de afaceri argeşean s-au dovedit prezenţe constante în cele mai renumite clasamente de profil – topurile Forbes şi Capital – regăsindu-i printre cei mai prosperi români pe Gheorghe Dolofan, fraţii Virgil şi Sorin Dumitru, fraţii Ilie şi Cornel Penescu, managerul colosului Conarg, Valentin Vişoiu, marele transportator Benone Lazăr, Constantin Pănescu, Gheorghe Badea. Anunţul ministrului Ialomiţeanu i-a lăsat reci pe majoritatea dintre ei, miliardarii argeşeni exprimându-şi deschiderea faţă de intenţia ANAF de a-i verifica şi speranţa că aceste controale se vor face în mod corect şi nu vor căpăta conotaţii politice.

Virgil Dumitru - manager Comesad

Cu aproximativ 500 de angajaţi, Grupul de firme Comesad re¬pre¬zintă una dintre cele mai puternice societăţi din domeniul construc¬ţiilor. Faptul că afacerile Comesad au mers foarte bine în ultima perioadă este dovedit şi de pre¬zenţa lui Virgil Dumitru în topul celor mai bogaţi români, conform clasamentului „Forbes” fiind cotat cu o avere de 24 de mi¬li¬oa¬ne de euro, şi cu 30 de milioane de euro de „Top Capital”: „Probabil că ministrul a făcut o astfel de de¬claraţie în cunoştinţă de cauză. Ştie dumnealui ce spune. Grupul de firme pe care îl reprezint eu este unul extrem de solid, cu o strategie bine pusă la punct care generează profit. În ceea ce priveşte taxele şi impozitele, acestea sunt onorate în mod corect. Nu avem nimic de ascuns, iar baza de date a societăţilor noastre stă la dispoziţia oricărui organ de control fiscal. Însă dacă tot se realizează aceste controale, să se verifice fie¬ca¬re ce taxe şi im¬po¬zite a plătit, da¬că s-a muncit co¬rect. În altă ordine de idei, aceste topuri se fac după date fiscale în¬registrate la Minis¬terul de Finanţe, deci sunt publice.”

Valentin Vişoiu - Conarg

Vali Vişoiu este unul dintre cei mai bogaţi argeşeni, prezent în topurile naţionale de ani buni. Anul trecut, revista „Capital” îl plasa pe patronul colosului Conarg pe locul 67 cu o avere aproape de 100 de milioane de euro, în vreme ce revistra „Forbes” îl cota cu o avere de „doar” 60 de milioane de euro: „Mi se pare o iniţiativă co¬rectă, ceea ce mă surprinde este faptul că nu s-au realizat aceste controale mai de mult. Să se ter¬mi¬ne odată pentru totdeauna cu spe¬cu-laţiile legate de oamenii de afaceri corecţi şi care îşi plătesc impozitele şi taxele la timp. În ceea ce priveşte firmele pe care le conduc, baza de date a acestora stă la dispoziţia organelor de control, deci nu ne deranjează această măsură!”

Gheorghe Badea - grupul de firme GIC

Gheorghe Badea este un nume respectat în mediul de afaceri argeşean, în rândurile căruia şi-a consolidat de-a lungul timpului poziţia. Cu o avere situată în jurul sumei de 20 de milioane de euro, Gheorghe Badea se regăseşte printre cei mai bogaţi 300 de români: „Să ia la puricat pe cine vor ei, că de aceea sunt instituţii de control ale statului! Problema este alta: să se acţioneze corect şi aceste con¬troa¬le să nu fie politizate în niciun fel! Este de dorit să avem un mediu de afaceri corect, un stat la fel de corect şi civilizat. Personal, nu am niciun fel de probleme, nu am făcut afaceri cu statul, iar din punctul meu de vedere aceasta este zona unde ar trebui să se acţio¬neze: acolo unde se fac aface¬ri cu bani publici.”

Constantin Pănescu – Metabet şi Alcadibo

Cu aproximativ 20 de mi¬lioane de euro este cotat şi omul de afaceri Constantin Pănescu, acţionar la două firme grele din judeţ: Metabet şi Alcadibo. Po¬ziţia lui Constantin Pănescu faţă de afirmaţiile ministrului Ialomi¬ţea¬nu a fost, poate, cea mai vehe¬mentă, domnia sa considerând că averile vizate de controale sunt deja expuse: „Omul nu este întreg la cap! Se vede câtă economie ştie. Păi aici trebuie să verifice, în mediul oamenilor de afaceri, unde fiecare stă cu banii la vedere? Nu aici sunt banii negri, ci la cei care au acces la banii publici. Averea noastră nu s-a făcut în câteva luni, este vorba despre un profit rea¬li¬zat după ani de muncă. În mediul privat, atât cât cunosc eu, ar¬ge¬şenii prezenţi în astfel de topuri nu apar, pentru că au nu-ştiu-ce maşină, ci pentru că le sunt evaluate afacerile din anul respectiv. Practic, cât ar costa afacerea per-soa¬nei X dacă ar vinde-o la un mo¬ment dat. Dacă aceste controale vor fi realizate într-un mod corect, vor constata faptul că statul mai are să ne dea nouă bani, şi nu invers.”

Andrei Penescu – Grupul PIC

În ciuda problemelor financiare extrem de mari cu care se con¬fruntă grupul PIC de când omul de afaceri Cornel Penescu a fost arestat şi trimis în judecată pentru dare de mită, anul trecut revista „Capital” l-a poziţionat pe mezinul familiei, Andrei, în topul celor mai bogaţi români cu 38 de mi¬li-oane de euro, după ce toată averea a fost transferată pe numele co¬pii¬lor celor doi patroni iniţiali: „Este foarte bine că se vor demara aceste controale, măcar aşa oamenii de afaceri nu vor mai fi asociaţi cu hoţii, cu adevăraţii hoţi, şi nici invers. La cât am fost noi de con¬tro¬la¬ţi, mai mult de atât nu mai au ce să facă, decât poate să se mute cu noi în casă.”

Ancheta Arges - Exclusiv - Discuţiile telefonice

Ancheta” a intrat în posesia unei părţi a interceptărilor telefonice din controversatul dosar „Mită la MAI”, care îi are ca protagonişti pe omul de afaceri gălăţean Cătălin Chelu şi pe chestorul principal Dan-Valentin Fătuloiu. Discuţiile consemnate între personajele-cheie din ancheta DNA sunt ilustrative pentru modul în care s-au desfăşurat ostilităţile între Fătuloiu şi oamenii lui Chelu. Înregistrările surprind atât discuţii care au avut loc în biroul de la minister al chestorului, interceptate în mediu ambiental, cât şi convorbiri telefonice.

Fătuloiu: Bun! De ce v-am dat telefonul lu’ ăsta şi nu m-aţi sunat?

Badea: Păi, haideţi să vă spun! Dacă vreţi să aju... ă... discutaţi dumneavoastră direct cu el, lucrurile se complică! Pentru că el e un tip mai zgârcit! Şi el nici nu prea are mare chestie! Pe când ăsta e omul lui care e şi implicat...

Fătuloiu: Ăsta vrea să zică că-mi dă mie un milion?

Badea: Nu neapărat!

Fătuloiu: Şi că nu ştie el, nu?

Badea: Păi, da! Oricum, el habar nu are de bani!

Fătuloiu: Păi, nu! Că eu vreau să-mi dea mie în tranşe banii!

Badea: Exact!

Fătuloiu: Să mă-ntâlnesc cu el.

Badea: Da! Păi, da, da, nu puteţi vorbi cu Chelu treaba asta!

Fătuloiu: Unde e el acum?

Badea: În Moldova. În Republica Moldova.

Fătuloiu: Ce business...

Badea: ...are el acolo? N-am idee!

Fătuloiu: Hai să stabilim cu ăsta când ne întâlnim!

Badea: Eu...

Fătuloiu: Şi-i dai din nou telefonul! Şi, de fapt, voi mi-aţi cerut, m-aţi căutat să-mi dea prin Alex să le dau telefonul! Dă-i telefonul!

Badea: Nu-i adevărat! Alex ni l-a dat!

Fătuloiu: Păi, da, da’ i-ai cerut tu!

Badea: Nu i-am cerut! Nu i-am cerut nimic!

Fătuloiu: În sfârşit, nu-i asta im¬por¬tant! Spunem cum intru-n legătură cu el.

Badea: Păi, eu o să fiu la mijloc şi...

Badea: Păi tot din cauza lui ăsta... (neinteligibil)...

Fătuloiu: Părinţii tăi, profesori, au murit...

Badea: Da.

Fătuloiu: Şi ţi-am zis aşa: „Băi, dacă face Alex business ca să... să mun¬cească, să faceţi un business curat!”

Badea: Păi da, da, da!

Fătuloiu: V-am zis că, dacă vine Garda, eu... Şi nu vă găseşte, eu le-am zis. Dacă faceţi vreunul vreo prostie, eu vă fac dosar penal!

Badea: Nu! Da...

Fătuloiu: De fapt, să ţii minte că eu l-am trimis pe Alex la Poliţie.

Badea: Ştiu!

Fătuloiu: Să-l cerceteze! Deci, poliţiştii ăia le-am spus: „Cercetaţi-l pe Alex”.

Badea: Păi, şi eu am...

Fătuloiu: Dacă este vinovat...

Badea: Şi, vedeţi, că eu l-am protejat la maxim!

Fătuloiu: Le aplicaţi legea la fel ca la toţi.

Badea: Şi eu l-am protejat la maxim!

Fătuloiu: Da, ştiu că l-ai protejat!

Badea: Nu-i adevărat! Ce ştiţi dumneavoastră?

Fătuloiu: De ce ai minţit că ai fost la RAR?

Badea: Cum să nu mă duc?

Fătuloiu: Du-te, bă, de-aicea, bă!

Badea: Păi, domnu’ Dan...

Fătuloiu: Ai minţit!

Badea: Haideţi să vă spun! Păi, vă duc la om, la cine am fost!

Fătuloiu: Bine! Păi, ştim cine!

Badea: Păi şi-atunci?

Fătuloiu: Păi, nu te-a reţinut pentru treaba asta?

Badea: Pentru ce?

Fătuloiu: Cu maşinile?

Badea: Păi, eu n-am nicio treabă acolo!

Fătuloiu: Bine! Bun! Încheiem! Când şi cum?

Badea: Păi, eu... Daţi-mi cumva o chestie ca să pot să v-anunţ! Mă sunaţi să-mi daţi număru’ de aici?

Fătuloiu: Da! Prin Alex! Bun, mă anunţi aici!

Badea: Nu, nu...

Fătuloiu: M-anunţi aici!

Badea: N-are rost!

Fătuloiu: Gata! Îţi dau telefonul, de aici, da?

Badea: Da, cel mai bine! Şi mă prezint, dau numele meu sau zic altul?

Fătuloiu: Numele tău!

Badea: Şi cu problema mea cu el!

Fătuloiu: Rezolvăm, discutăm!

Badea: Păi, când o rezolvă, că vreau şi eu să...?

Fătuloiu: În săptămâna asta, dacă mergeţi la discuţii, o rezolvăm!

Badea: Am înţeles!

Fătuloiu: Bine!

Badea: Da, da! La revedere!

Fătuloiu: Pa!

***

Urmează o altă înregistrare între cei doi:

Fătuloiu: Stai să-ţi dau lista... cu dosarele!

Badea: Păi, daţi-mi-o ca s-o aibă şi ei, să...

Fătuloiu: Păi, da. Mă! Dă să-ţi spun, să ştii acum! Dă-i un mesaj: „Sună-mă, sunt eu!”, spune-i: „Sunt eu!”

Badea: (râde) Păi, nu, că ştie număru’, dă-l dracu! Staţi să-ncerc să mai sun!

Fătuloiu: E posibil să fie pe autostradă şi are o zonă unde nu este semnal.

Badea: Da! Că e pe A2, că vine pe-aia din Constanţa încoace!

Fătuloiu: Îhî!

Badea: Haideţi că mă ocup eu şi sunt aicea!

Fătuloiu: Hai!

Badea: Cel mai bine, cel mai...!

Fătuloiu: Da!

Badea: Pierdem timpul!

Fătuloiu: Să-mi aducă asta... cu dosarele!

Badea: El?

Fătuloiu: Nu, mă!

Badea: A, da!

Fătuloiu: Stai aşa!

(Urmează o vizită a lui Gabriel Constantinescu în biroul lui Dan-Valentin Fătuloiu.)

Fătuloiu: Hai noroc!

Constantinescu: Bună ziua!

Fătuloiu: Salut!

Constantinescu: Gabi Constanti¬nescu!

Fătuloiu: Sănătate! De unde eşti?

Badea: Să trăiţi!

Constantinescu: Eu?

Constantinescu: Gălăţean.

Fătuloiu: Uau! Plase S.A...

Constantinescu: Plase.

Constantinescu: Plase S.A.!

Fătuloiu: Unde-i, mă, Chelu?

Constantinescu: La Chişinău.

Fătuloiu: Păi, i-am dat telefonu’ şi nu mă sună? De ce nu mă sună?

Constantinescu: Păi, nu ştiu dacă... Tu, tu i-ai dat telefonul?

Badea: Da, a rămas la... la Antonel. Da, rămăsese să sune omu’ şi...

Constantinescu: Ă... mai mult a stat plecat pe-acolo.

Fătuloiu: Bun! Hai să... Deci, astea-s dosarele pe care le aveţi voi. Eşti şi tu pe-aicea, parcă.

Constantinescu: Pot să văd o se¬cundă? Că vă spun, dacă... Că le ştiu.

Fătuloiu: Le ştii pe toate? Patruşopt.

Constantinescu: Patruşopt?

Fătuloiu: Ştiai că-s patruşopt? Ă?

Constantinescu: Nu. Că... Da, ştiam că sunt... A! Şi ...

Constantinescu: Da, mai multe sunt la mine!

Fătuloiu: (râde) Cele mai multe-s la tine, da. Deci, tu o să o iei pe coajă, dacă... Doar dacă fac aşa (pocneşte din degete).

Constantinescu: Ştiu, da...

Fătuloiu: Vă ia pe toţi, ştii?

Badea: Nu e cazul să...

Fătuloiu: Bă, eu am lucrat în Ameri¬ca, mă!

Constantinescu: Dumneavoastră?

Fătuloiu: Da, doi ani de zile. Aşa că...

Constantinescu: Aţi avut spe¬cia¬li¬zări acolo?

Fătuloiu: E, cu crima organizată, criminalitate economico-financiară. Păi, de ce crezi că Nica atunci când am venit din America mi-a cerut pen¬sionarea?

Constantinescu: De teamă.

Fătuloiu: De teamă, nu?

Constantinescu: Posibil.

Fătuloiu: Cât i-aţi dat lu’ Nica până acum?

Constantinescu: N-am avut... ă...

Fătuloiu: (râde) Privatizarea, prima, n-aţi făcut-o cu... el?

Constantinescu: La care privatizare vă referiţi?

Fătuloiu: Prima, când a început Chelu cu...

Constantinescu: Să cumpere la FPS?

Fătuloiu: Aha!

Constantinescu: Ă, istorie, sunt şpăgi...

Fătuloiu: Păi, el şi-a pus oamenii aco¬lo, ca să mătrăşească dosarele şi le-a împărţit pe judecătorii, pe procurori şi pe ăia.

Constantinescu: Da, da, nici n-au fost cine...

Fătuloiu: Separat... separat.

Constantinescu: Ţi-ai plătit cadrele?

Fătuloiu: Stai, mă, pe urmă separat pe fiecare cadru...

Badea: Da.

Fătuloiu: Când vine prima tranşă?

Badea: Asta tre’ să mă lăsaţi vreo două, trei zile. Nu, Gabi?

Constantinescu: Da.

Fătuloiu: Da, vreau să mă întâlnesc cu Chelu.

Constantinescu: Da, deci, eu vă... Cel mai bine e să...

Fătuloiu: Să-mi dea el banii pentru că vreau să discut cu el, doar cu el. Nu vreau să am martori când iau banii.

Constantinescu: Corect!

Fătuloiu: Şi cum vrea el, unde vrea el! Vrea la Galaţi, vrea în pădure, vrea pe câmp, ca să vedeţi... să nu ziceţi că vine cineva, în mijlocul câmpului ne întâlnim cu maşinile, geanta... şi în momentul ăla când îmi daţi banii va primi semnal că vă chem să... pe neîncepere, vă dă ăia de la Poliţie.

Constantinescu: Îhî.

Badea: Noi trebuie să oprim un pic şi prigoana asta de la Piteşti.

Fătuloiu: Da’ la DIICOT voi aveţi pe om?

Constantinescu: Nu.

Fătuloiu: Păi, stai, tată, că eu, când am dat la Economic, la trei dosare, mi-aţi cerut numărul de telefon al meu. Cine a dat în primire? Dintre ai mei? Râzi? Tre’ să-mi spui! Păi, nu, tre’ să-mi spui, pentru că...

Badea: Corect!

Fătuloiu: Da?

Badea: Şi ieşim toţi din schemă şi rămân...

Fătuloiu: Ieşiţi din schemă, să nu mai aveţi nicio responsabilitate şi eu vorbesc doar cu el. Şi voi uitaţi.

Badea: E logic!

Constantinescu: Ce interes...?

Fătuloiu: Şi pe urmă stabilesc cu el şi ce facem în continuare.

Constantinescu: Ăsta este de la ...? Pot să văd?

Fătuloiu: Citeşte tot!

Badea: (râde) Să nu le iei!

Fătuloiu: Hai, să-ţi dau cu Nica! Dă-n¬coa!

Constantinescu: Staţi puţin!

Fătuloiu: Băi, ştiu tot! Nu, mă, astea-s defalcate! Dă-ncoa alea!

Constantinescu: Asta-i veche.

Fătuloiu: Ţine-l p-ăla!

Constantinescu: S-au emis facturi, s-au dat accesorii...

Fătuloiu: Aicea e din dosar. Nu, aia e o statistică a mea. Uite! Încă un argu¬ment! Mai dă-mi! Dă-i! Ăla cu Nica! Ia citeşte tu, să vezi acum! Asta, că am fost şefu’ Poliţiei Naţionale şi am fost şefu’ Crimei Organizate! Deci...

Badea: Nu! Nu vreau să am probleme sau... După cum...

Fătuloiu: Nevastă-sa e poliţistă. Eu am ajutat-o să ajungă în Piteşti. Fată bună! Alex a fost la nunta lui. Alex i-am spus... Ţi-am zis: „Băi cu Alex, am încredere în tine, eşti ca copilul meu ai avut părinţii profesori, ai avut aia... Învaţă-l să facă business corect în viaţă!” Şi l-aţi învăţat? El ştie?

Badea: Nu. Că el oricum nu ştie...

Fătuloiu: Ia, zi, mă! Ce e? Ce e cu Nica? Uită-te acolo!

Constantinescu: Ce...?

Fătuloiu: E prietenul meu Nica.

Constantinescu: A!

Fătuloiu: Uită-te acolo, cu Nica. E o notă în care spune tot ce aţi făcut voi cu Nica. Ia, uite ! De DIICOT, DNA! Dă-mi-le mie pe alea!

Constantinescu: N-aveţi nimic cu Nica.

Fătuloiu: E! Nu ştii să citeşti! Stai...! Îţi spun eu! Ce şcoală, mă! Măi, necăjiţilor, voi... Veniţi să vă învăţ eu business de-ăsta, legal! Nu? Chelu crede că nu-i... Aşa. RASDAQ, Cătălin, comercială, Unde p...da mă-sii? Nica, prietenul meu Nica!

Badea: Da’ chiar sunteţi prieteni?

Fătuloiu: Unde p...la? Uite, aici! Sun¬tem prieteni de... l-aş împuşca! Uite mă! „Galaţi, Vulturul, Comarnic” bla, bla, bla... Este apro¬pi¬at al lui Sorin Ovi¬diu Vântu prin inter¬mediul căruia intenţionează să preia şefia SIF.

Constantinescu: Asta ştiţi dumneavoastră.

Fătuloiu: Mai vrei să citeşti?

Constantinescu: Suficient, cred.

Fătuloiu: Am fişa voastră de când eraţi elevi.

Constantinescu: Da?

Fătuloiu: Îhî!

Constantinescu: Unde, aici?

Fătuloiu: Ce pregătire ai?

Constantinescu: Eu?

Fătuloiu: Îm!

Constantinescu: Am liceul de marină...

Fătuloiu: Da?

Constantinescu: Da!

Constantinescu: Facultatea Danu¬bius, Ştiinţe Economice...

Fătuloiu: De...? Bravo, om de business, CV bun. Deci, vorbiţi cu Chelu săptămâna viitoare, vreau banii cash...Voi stabiliţi detalii. Acolo doar eu mă întâlnesc cu el, ne ducem în câmp, să nu vadă...să nu fie pădure. Mi-e frică şi mie şi lui şi în funcţie de asta ne verificăm, ne punem hainele jos, ne percheziţionăm îmi dă banii şi apoi urmează următoarea tranşă. Da?

Constantinescu: Am înţeles!

Fătuloiu: Bun! Vorbim... Mă sună Chelu, primu’ pas!

Constantinescu: Da! Are număru’ Badea?

Badea: Da! Da!

Fătuloiu: Are număru’... Nu! E un alt telefon, că nu vreau să-l folosesc pe cel de serviciu.

Badea: Păi, daţi-mi... Daţi-mi mie, atunci.

Constantinescu: Daţi-mi numărul, atunci!

Fătuloiu: Bun. Hai, fii mai concret!

***

(fragment dintr-o discuţie tele¬fonică între Chelu şi Fătuloiu)

Chelu: Eu am bucăţica mea, îmi văd de treaba mea...

Fătuloiu: Am o altă întâlnire, te rog să fii mult mai concret!

Chelu: În momentul... A, vroiai să... vrei să?

Fătuloiu: Mai direct.

Chelu: Mai direct! Păi, mai direct nu ştiu ce aş putea să spun!

Fătuloiu: Deci, mă şantajezi?

Chelu: Ă... Dacă ăsta-i... Da’ tu nu mă şantajezi pe mine?

Fătuloiu: Da, te şantajez.

Chelu: Păi, vezi!?

Fătuloiu: Am toate dosarele la mine.

Chelu: Bun.

Fătuloiu: Ştiu cum le-ai mătrăşit, ştiu ofiţerii cu care le-ai mătrăşit. Sunt pe listă.

Chelu: Ştiu, că ai acolo colegi... Da, bine. Bine! Astea-s nişte... Ce să mătrăşesc, că...? Doamne! În sfârşit, tu fă ce vrei.

Fătuloiu: Hai, mă că ştiu eu cum... cum le-aţi împărţit sub prejudiciu să n-a¬jungă la DIICOT!

Chelu: Eu, cu o sută... Auzi, eu, cu o sută... Ascultă-mă! Eu cu o sută cinzeci de mii mă rezolv unde trimiţi tu astea. Nu-i nicio problemă! Da, după aia...

Fătuloiu: Hai să vedem!

Chelu: Da, după aia...

Fătuloiu: Dacă-ţi trimit astea, nu mai ieşi din puşcărie douăzeci de ani.

Chelu: Crede-mă... Crede-mă că sunt oltean, n-am să fac niciun an de puşcărie! Nimic n-am să fac, nicio zi de puşcărie.

Fătuloiu: Măi, dacă-ţi trimit astea...

Chelu: Poate arest o să reuşeşti.

Fătuloiu: Nu...

Chelu: Dar puşcărie, ascultă-mă ce-ţi spun eu, acuma!

Fătuloiu: Douăzeci de ani faci.

Chelu: Face şi fiu-tău.

Fătuloiu: Cât fac eu, o să faci...

Fătuloiu: Douăzeci de ani...

Chelu: Ştii... Ştii ce-i aia? O să zici, o să vrei să mai... ă... Nu ştiu, o să te detaşeze ăştia undeva...

Fătuloiu: Douăzeci de ani, da...

Chelu: Bun, am înţeles.

Fătuloiu: Fii-miu e curat, curat!

Chelu: Măi, cât vrei tu, cât vrei tu!

Fătuloiu: Da.

Chelu: Eu nu ştiu dacă mai trăiesc vreo cinci ani, da’ dacă tu vrei douăzeci de ani să stau în pârnaie, o să stăm.

Fătuloiu: Bine.

Chelu: OK, ascultă-mă ce-ţi spun!

Fătuloiu: Nu, n-o să stai că... dacă o să cădem la pace.

Chelu: Ă... Tu va trebui să mergi cu mine la un moment dat la alţi oameni şi eu să pun o vorbă bună pentru tine.

Fătuloiu: Îhî...

Chelu: Pentru că sunt mulţi, mulţi care te pasc! Aşa am înţeles eu din cele trei, patru luni de când mă interesez şi eu despre tine. Tu poate zici că e ca¬ceal¬ma, e bluf acum. Bluf faci tu cu astea!

Fătuloiu: Hai, mă, zi...! Ă...

Chelu: Ştii ce-au făcut? Ă, de cinşpe ani toţi patronii au aşa ceva. Eu am patru mii de locuri de muncă, eu îs trecut prin toate!

Fătuloiu: Măi, hai, mă, spune-mi cât îmi dai şi dacă vrei să facem...ă... batem palma, că n-am timp!

Chelu: Deci, ascultă-mă!

Chelu: Bun. Ok. Pot să-ţi dau aşa... Ca să fim prieteni, dacă se poate, după asta.

Fătuloiu: Îhî...

Chelu: Dar, la modul la care mi-ai spus tu, e că în acest fel, ştii, prosteală-n faţă, aşa...

Fătuloiu: Am înţeles.

Chelu: Adică, nici nu ştiu cum ai vrut... Ă, în sfârşit, nu mai, nu mai zic! Deci, eu pot să-ţi dau aşa... Pot să-ţi dau cinzeci de mii, în mână, curat, ca să faci şi tu două concedii ca lumea şi o să-ţi mai dau, în Piteşti sau în altă parte şi pe alt... o altă persoană. Adică, bănuiesc că ştii mai bine! O să-ţi dau ori cinci mii de metri pătraţi, la o valoare de optzeci, o sută de euro metru pătrat, sau îţi dau o mie cinci sute de metri pătraţi.

Bitpress Arges - Georgiu Gingaras: 3 primari si 8 consilieri din Arges asteapta la usa UNPR Arges

Georgiu Gingaras, presedintele Uniunii Nationale pentru Progresul Romaniei, filiala Arges (UNPR), a declarat ca formatiunea politica din care face parte sustine noul Cod al Muncii, dar ca va cere reducerea impozitelor aferente salariilor.

„Acesta este un Cod care mentine echilibrul intre drepturile angajatilor si drepturile angajatorilor. In acest sens putem vorbi despre prelungirea perioadei de proba, de amenzile mai mari pentru munca la negru, de noile conditii privind preavizul de ambele parti... UNPR sustine insa si va cere reducerea impozitelor aferente salariilor, pentru ca acum costul fortei de munca este mare. Angajatorii trebuie sa fie stimulati sa isi plateasca darile. Sindicatele par suparate, dar contractele colective de munca vor putea fi in continuare incheiate. Nu dispare legea privind negocierea contractelor de munca, dar se asigura un echilibru intre angajatori si angajati.

Dupa parerea mea, liderul de sindicat ar trebui sa fie de aceeasi parte cu managerul, sa traga impreuna pentru ca firma, compania sa se mentina pe linia de plutire, nu sa se ajunga in faliment”, a spus Gingaras. Liderul UNPR Arges a mai spus ca in momentul de fata sunt 3 primari din judet si 18 alesi locali (in special de la PSD si PNL) care si-au manifestat intentia de a veni la UNPR, lucru care ar urma sa se intample in ultimele sase luni de mandat cand nu mai functioneaza legea privind stoparea migratiei alesilor locali.

Bitpress Arges - Guvernul Boc ataca mediul privat prin umflarea arieratelor

In loc sa administreze cat mai rapid cateva guri de oxigen economiei si mediului privat prin facilitati fiscale sau prin achitarea tuturor datoriilor, lasandu-le sa respire din nou, in mod natural, statul, prin guvernele domnului Boc, nu au facut altceva, in cei doi ani de guvernari aducatoare de blocaje interminabile si falimente masive, decat sa sufoce pana la moarte clinica tot ceea ce mai supravietuia in tara asta!

Toate firmele din Romania sufera enorm din cauza lipsei acute de lichiditati, care s-a amplificat fantastic de tare in acesti ani de guvernari portocalii improbabile, in care venituri importante din visterie au fost redirectionate, cu preponderenta, nu acolo unde trebuiau sa ajunga, la cei care aveau de incasat in mod curent, ci catre pusculitele de partid sau catre cele ale contributorilor ferventi ai acestuia! Performanta economica cu care se lauda non-stop premierul Boc, in ceea ce priveste iesirea din recesiune si reducerea deficitului bugetar are la baza o metoda subversiva, nerecunoscuta oficial, care consta in neachitarea datoriilor si acumularea de arierate imense!

FMI a transmis si el ca este foarte ingrijorat in privinta problemei arieratelor sectorului public, care afecteaza si sectorul privat si revenirea economiei: "Suntem foarte ingrijorati in privinta problemei arieratelor si dupa cum stiti exista si o actiune precursoare in acest sens. Am lucrat progresiv. Aceasta este o chestiune pe care vom continua sa o subliniem: a avea arierate in sectorul public nu face rau numai sectorului public, ci si celui privat si revenirii", a atras atentia seful misiunii FMI in Romania, domnul Jeffrey Franks!

Toata lumea - patronate, sindicate, investitori, FMI - cere necontenit guvernului Boc sa deblocheze economia prin achitarea arieratelor, dar domnul Boc se face ca n-aude sau nu intelege ce i se solicita, desi chiar dumnealui isi soma recent colegii de cabinet sa vina cu solutii in acest sens!

Dar adevarul practicilor efective de care se foloseste premierul Boc ca sa-si demonstreze abilitatile de a tine economia in frau in fata FMI si de a reduce deficitul este cu totul altul, decat cel ce ni se arunca pe post de justificari penibile deja! Este vorba de o joaca incredibila de-a hocus-pocus: uite plata datoriilor, care, de fapt, nu se face deloc! Si consecintele acestui nou tip de furt guvernamental nu sunt putine: din ce in ce mai multe companii sunt fortate sa intre rapid in insolventa, din cauza blocarii intentionate a lichiditatilor de care au atata nevoie ca sa supravietuiasca!

Iar in ultimele saptamani odata cu asa-zisa prindere a coruptilor din vami se poate face o socoteala foarte simpla unde sunt banii pe care se plange domnul Boc ca nu-i are: miliarde de euro sunt fraudati efectiv prin economia subterana cu fructe, legume, tigari, alcool, carburanti si tot ce se mai poate!

Si cine ar trebui sa se preocupe de eradicarea acestui fenomen devastator, care inghite tot ceea ce i se cuvine economiei reale? Probabil romanii, platitori de taxe si impozite si nu domnii Blejnar, Ialomitianu, Boc si ceilalti care ne guverneaza atat de eficient...

Bitpress Arges - Organizatia Femeilor National Liberale din Mioveni si-a ales conducerea

Organizatia de Femei a PNL Mioveni si-a ales, duminica, o noua conducere la trei luni dupa alegerile Biroului Permanent ale Partidului, perioada in care a functionat ca Birou Interimar.

La acest eveniment au fost invitati Georgeta Armanaschi, Valeriu Jinga si Eugen Nae din partea Biroului Permanent Judetean al PNL Arges, Ion Georgescu in caliate de Primar al Mioveniului, Sandu Liliana (PSD), precum si conducerea PNL Mioveni:presedinte Costel Frantescu, vicepresedintii Filfanescu Sorin Ion, Ciobanu Marin, Bolosina Crisan Nicolae si ceilalti membrii ai Biroului Permanent PNL.

Alegerile pentru presedintia Organizatiei de Femei au decurs fara prea mari emotii, Maria Coman fiind singura candidata aleasa, de altfel, fara niciun fel de rezerva. Ceilalti membrii din Biroul Permanent OFL au stat ca pe ace pana s-a dat scorul final, sala fiind aproape plina. Primarul Ion Georgescu a ramas pana la finalul alegerilor ca sa inmaneze cate un buchet de flori tuturor doamnelor prezente in sala. Acesta a facut un apel catre toti membri PNL, sa-i bata la usa de cate ori au nevoie, si sa nu uite ca de acum trebuie sa ,,continuam uniti, ca si la nivel central, drumul prin opozitie”.

Noua echipa a OFL Mioveni

»Presedinta OFL Mioveni – Maria Coman

Vicepresedinti:

»Mihaela Georgescu

»Monica Gomoi

»Laura Ungureanu

Membre a biroului politic local al organizatiei OFL Mioveni:

»Aurora Badea

»Jenica Bica

»Floarea Dicu

»Ionela Dumitru

»Elena Claudia Mihai

»Marcela Simedre

»Elena Tomescu.

Bitpress ARges - Parlamentarii argeseni Cristian Boureanu si Sorin Pandele au scapat de excluderea din PDL

Dupa mai bine de trei ore de discutii intense, asa-zisii reformisti din PDL nu au reusit sa impuna in statutul partidului masura de suspendare automata din organizatie a celor care sunt trimisi in judecata. Majoritatea pedelistilor au judecat cat se poate de… practic si si-au dat seama ca ar fi ramas fara o serie de parlamentari. Numai din Arges, daca s-ar fi aplicat aceasta masura, ar fi trebuit sa fie exclusi din partid doi parlamentari: Cristian Boureanu si Sorin Pandele, ambii cu procese pe rol in instant. Or, intr-o majoritate relativ fragila, ar fi fost extrem de periculos pentru PDL sa se dispenseze de proprii oameni.

Asadar, noul statut al PDL a fost adoptat fara criteriile de integritate propuse si cu voturile impotriva ale grupului Macovei - Preda - Voinescu. Ca atare, niciun democrat-liberal nu va fi suspendat automat din partid daca este trimis in judecata. Aceasta problema va fi reglementata intr-un cod etic elaborat de viitoarea conducere a PDL. De asemenea, derogarea de la criteriul vechimii necesar pentru a candida la functii de conducere se va acorda, la cerere, de catre Consiliul National de Coordonare. O alta masura luata face referire la alegerea celor patru prim-vicepresedinti si a secretarului general. Aceasta se va face uninominal, la fel ca si in cazul vicepresedintilor.

In plus, membrii care doresc sa promoveze o motiune pentru obtinerea conducerii partidului trebuie sa depuna proiectul cu cel putin 30 de zile inainte, fata de 40 de zile, cum este in prezent, insotit de numele liderului si semnaturile a 35 de membri care formeaza grupul de promovare. Liderul motiunii care obtine majoritatea voturilor valabil exprimate din turul 1 sau 2 va deveni presedinte al partidului, iar cei 35 de semnatari vor deveni membri ai CNC.

Colegiul Director al PDL a decis sa propuna conducerii democrat-liberale ca pe 14 mai sa aiba loc Conventia Nationala, la ora 11, la Palatul Parlamentului, cu 30 de zile inainte de aceasta data urmand sa expire termenul de depunere a motiunilor.

Altphel Prahova - Să trăiască USL Prahova! Să trăiască bine!

Poate n-aţi aflat, deşi presa locală e-n cerul cu numărul nouă când primeşte pe fax comunicate care mai trebuie doar semnate de un jurnalist, ca să pară ştirea caldă şi făcută ca la carte, dar săptămâna asta a fost consemnat începutul unei frumoase prietenii din interes. Cosma, Semcu şi Rebega, cum care Rebega?, au fost de acord să-şi dea mâinile şi să bage cu spor beţe-n roate partidului portocaliu.

Deşi comunicatul trimis de către proaspăta uniune e scurt şi rece, ca un duş scoţian, ne îndoim că l-a trezit pe Volosevici din beţia de… putere, pe care şi-o alimentează aproape-n fiecare dimineaţă, la locul de muncă. Pentru că una e să dai cu băţul pe nişte tipizate venite de la centru, într-o locaţie necunoscută, feriţi de pozele şi întrebările presarilor, şi alta e să şi pui în aplicare indicaţiile preţioase de înfrăţire din interes. Din interes naţional, evident.

După doi ani de şpagat politic, între Consiliul Judeţean condus de Cosma şi Consiliul Local controlat de Volosevici, liberalilor le va fi cam greu să-şi adune picioarele, să şi le bage mai întâi în alianţa atât de profitabilă cu PDL-ul, în Ploieşti, şi apoi să încalece pe calul mânat de preşedintele PSD Prahova, într-o bătălie pe viaţă şi pe moarte cu oastea portocalie. Ne aşteptăm să resimtă unele dureri acute în zona inghinală, dar şi o sâcâitoare senzaţie de futilitate, în condiţiile în care vor fi obligaţi să renunţe la postul de viceprimar, dar şi la o serie de alte funcţii importante, fără să formeze însă o majoritate-n Consiliul Local. Acolo, chiar dacă nu mai defectează specialistul jocului la două capete, Iulică Teodorescu, pedeliştii tot au majoritate, conducând în continuare cu scorul de 14-13, graţie alianţei cu PNG.

Partea bună în toată reorganizarea asta de trupe e că, deşi vor face figuraţie la cele mai multe şedinţe, peneliştii şi pesediştii se vor şi ne vor distra de minune, la toate proiectele de hotărâre cu adevărat importante, care necesită două treimi din voturi. Un target care, la momentul de faţă, pare imposibil de atins şi care ar trebui să le dea ceva bătăi de cap pedeliştilor. Nu de alta, dar Semcu şi-a găsit limba pe care o înghiţise când a pus-o în funcţie pe Cătălina Bozianu şi deja s-a pus pe comunicate războinice, la adresa puterii. Semn că nu-i dispus să dea în proaspăta alianţă nici măcar c-o floare, în condiţiile în care orice tentativă de trădare riscă să fie pedepsită cu aceeaşi monedă şi să-şi ia un Crin peste ochi, de o să zboare de pe tronul de la partid…

Giurgiuveanul - Adrian Popescu a (re)primit votul de încredere al întregii organizaţii judeţene a PSD Giurgiu

Preşedintele social-democraţilor giurgiuveni, Adrian Popescu, a primit luni, 7 martie a.c., în unanimitate, un vot de încredere din partea organizaţiei.

“Am solicitat Consiliului judeţean politic al PSD Giurgiu acest vot de încredere absolut necesar pentru a spulbera orice discuţie cu privire la persoana mea şi pentru a putea continua munca în funcţia de preşedinte al organizaţiei, lucru pentru care le mulţumesc şi pe această cale colegilor pentru încrederea acordată”, a declarat, în exclusivitate, pentru GIURGIUVEANUL, Adrian Popescu. Din partea conducerii centrale a PSD a participat vicepreşedintele Valeriu Zgonea, iar din partea PNL, colegii de alianţă, a fost prezent vicepreşedintele PNL Giurgiu, Dumitru Beianu. Pentru perioada următoare se anunţă vremuri grele pentru cei care se abat de la disciplina de partid. Au existat propuneri ferme, chiar de excludere din PSD, împotriva celor care au atitudini neconfome cu deciziile luate în forul superior. În vizorul liderilor locali ai PSD Giurgiu se află trei persoane: Tudorel Ţone, Niculae Bădălău şi Ionel Dinu, spun surse din cadrul acestui for.

Giurgiuveanul - Emil Gabriel Vucă a fost ales cu unanimitate de voturi prim-vicepreşedinte al filialei judeţene PSD Giurgiu

Emil Gabriel Vucă, liderul consilierilor locali ai PSD din cadrul Consiliului Local al municipiului Giurgiu, a fost ales prim-vicepreşedinte al filialei PSD Giurgiu. Cunoscutul avocat giurgiuvean a fost ales, luni, prim-vicepreşedinte al filialei judeţene Giurgiu a PSD, în cadrul reuniunii Consiliului Judeţean politic al filialei.

Aşa după cum afirma şi vicepreşedintele PSD, Valeriu Zgonea, acum fiind cunoscut că adversarii partidului se află în afara partidului şi nu în interiorul formaţiunii, prim-vicepreşedintele PSD Giurgiu, Emil Vucă ne-a declarat că speră, după terminarea alegerilor, că toţi social-democraţii din judeţ se vor afla la aceeaşi masă a discuţiilor. Afirmaţia sa a venit după ce preşedintele organizaţiei PSD Giurgiu, Adrian Popescu, a reprimit un vot de încredere, în unanimitate, din partea întregii organizaţii. Emil Vucă face, la rândul său, un apel la unitate în partid, între membrii care au fost până acum divizaţi de diferite simpatii.

Avocatul Emil Gabriel Vucă a mai precizat pentru GIURGIUVEANUL că la PSD Giurgiu lucrurile au revenit la normal. „Nici domnul preşedinte Adrian Popescu şi nici eu sau vreun alt coleg din conducerea filialei nu avem probleme între noi sau cu altcineva. Facem parte din aceeaşi organizaţie, am trecut de alegeri şi totul s-a încheiat. Cei care au avut alte opţiuni pentru conducerea PSD Giurgiu şi le-au manifestat şi dacă nu au trecut de majoritate înseamnă că acele opţiuni nu au prezentat încredere şi nici interes. Şi acum, de fapt ca şi mai înainte, nu îmi doresc decât un singur lucru: ca toţi membrii PSD Giurgiu să fie alături de conducerea filialei judeţene", a mai spus Emil Gabriel Vucă.

Saptamana Giurgiuveana - Organizatia Judeteana a Femeilor Liberale are o noua echipa condusa de Daniela Cristina Neagu

Sambata, 5 martie 2011, la Ateneul “Nicolae Balanescu” au avut loc alegerile Organizatiei judetene a Femeilor Liberale cu aproximativ 150 de doamne din judetul nostru. Acest eveniment a fost onorat de prezenta presedintelui Organizatiei de Tineret, Ionel Muscalu, vicepresedintele Organizatiei Municipale PNL Toma Petcu, vicepresedintele PNL Dragos Ujeniuc si alti lideri ai partidului. Inainte de a fi prezentata ordinea de zi domnul Ionel Muscalu a tinut un discurs spunand ca “ femeile sunt o forta in Romania deoarece in functie de dorintele dumnealor poate fi condusa o tara. “Tara aceasta nu ofera foarte multe oportunitati si daca ofera trebuie sa stim ca acestea se castiga prin lupta “ a mai declarat Ionel Muscalu. Acesta si-a incheiat discursul urandu-le femeilor “La multi ani, putere de munca si sperantele dumneavoastra sa aduca forta de munca”. Domnul Petcu Toma a tinut speech spunand ca se bucura deoarece PNL incepe sa se construiasca prin oameni in general si este convins ca Organizatia Judeteana isi va alege echipa foarte buna care sa se axeze efectiv pe munca. La lucrari au luat parte 147 de membre cu drept de vot care, dupa desfasurarea voturilor au desemnat-o pe Daniela Cristina Neagu presedinte al OFL pe judetul Giurgiu, functiile de vicepresedinte revenind doamnelor Dragan Dida, Marin Romica, Georgescu Iuliana Daniela si Negulescu Ana.

Saptamana Giurgiuveana - George Palalau este noul presedinte al Tineretului Social Democrat

Dupa ce si-au ales noul presedinte pentru Organizatia Municipala PSD, sambata, 5 martie, simpatizantii social democrati s-au intalnit din nou pentru a organiza alegeri si pentru functia de presedinte TSD. Singura candidatura depusa pentru acest post a fost cea a lui George Palalau. Masa de prezidiu a fost alcatuita din sapte persoane: George Palalau, Daiana Iancu, Adrian Popescu- presedintele Organizatiei Judetene PSD, Ioana Pop- presedintele Organizatiei TSD Maramures, Leonard Preda- presedintele Organizatiei TSD Bucuresti, Tiberiu Genu Nan si Ionut Cioaca. Pe langa tinerii sociali, in sala au fost prezenti si membri ai organizatiei de seniori PSD si domnul Ionel Muscalu- presedintele TNL Giurgiu, care a dorit sa transmita salutul colegilor din alianta si le-a urat succes tututor celor care si-au depus candidatura. Domnul Palalau le-a promis tinerilor ca va fi alaturi de ei, ii va sprijini in ideile pe care le vor avea si impreuna vor face totul sa obtina sprijinul membrilor seniori, obtinand astfel toate voturile pentru candidatura sa de presedinte TSD. La sfarsitul alegerilor, reprezentantii PSD le-au daruit mai tinerilor simpatizanti un moment artistic sustinut de Miky de la Kapital.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

 

©2009 Știri locale | Template Blue by TNB