Dobrogea 04 octombrie

|

Replica Constanta - Mama lui Traian Basescu a murit

Ziua de Constanta - Primăria lui Mazăre - în proces, alături de serviciile secrete

Ziua de Constanta - PNL îşi desemnează candidaţii pentru alegerile locale

Ziua de Constanta - PDL Constanţa a pierdut jumătate din directorii de la deconcentrate

Observator de Constanta - Primarii PNL condamna masurile de austeritate

Obiectiv Tulcea - Şosea înspre Marea Neagră prin zone protejate


Replica Constanta - Mama lui Traian Basescu a murit

Elena Băsescu, mama preşedintelui Traian Băsescu, a murit, luni, la Constanţa, la vârsta de 81 de ani, ea suferind de o boală gravă şi fiind operată la Institutul Oncologic „Prof. dr. Alexandru Trestioreanu”. Informaţia privind decesul mamei preşedintelui ţării a fost confirmată de apropiaţi ai familiei. Mai mulţi vecini ai Elenei Băsescu spun că sâmbătă şeful statului a venit în vizită la mama sa, ştiind că este grav bolnavă. Tot vecinii afirmă că la sfârşitul săptămânii trecute un preot a mers la E. Băsescu şi a împărtăşit-o. Unul dintre vecinii E.Băsescu a spus că ultima dată s-a întâlnit cu aceasta vineri, când coborâse în faţa blocului.


În octombrie 2009, E. Băsescu, ce suferea de cancer la sân, a fost internată la Institutul Oncologic din Capitală. Atunci, şeful statului nu a dorit să dea detalii despre starea de sănătate a mamei sale, precizând că are grijă de aceasta.


Ziua de Constanta - Primăria lui Mazăre - în proces, alături de serviciile secrete


Belele din instanţă par să se ţină scai de Primăria Constanţa, prin reprezentantul său legal, edilul Radu Ştefan Mazăre. Târâtă în justiţie, la Tribunalul Bucureşti, alături de Ambasada Rusiei la Bucureşti, de Televiziunea Română, Arhivele Naţionale şi alte instituţii ale statului, Primăria Constanţa este implicată într-un nou proces aflat pe rolul instanţelor din Capitală. De data aceasta, primăria este judecată alături de Serviciul de Informaţii Externe, de Ministerul Administraţiei şi Internelor, de Tribunalul Bucureşti, dar şi de alte primării, din toată ţara.


Şi de această dată, reclamant este Greb Bejan Gene, preşedintele Comunităţii Moştenitorilor şi Proprietarilor Legitimi din România. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Secţiei civile a Curţii de Apel Bucureşti, sub numărul 5868/2/2010. Alături de Primăria Constanţa, prin primarul Radu Ştefan Mazăre, pârâţi mai sunt Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, Statul Român prin Agenţia Domeniilor Statului, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Statului, Statul Român prin Guvernul României - reprezentat de Prim Ministru, Serviciul de Informaţii Externe, Tribunalul Bucureşti şi Ministerul Administraţiei şi Internelor prin ministru Vasile Blaga. Totodată, au mai fost chemate în judecată mai multe primării şi prefecturi, din toată ţara, dar şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Obiectul dosarului este reprezentat de „pretenţii", însă, pe 20 septembrie, magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au decis că, de fapt, competenţa de soluţionare a cauzei îi revine Tribunalului Bucureşti, situaţie în care procesul se va redeschide la Tribunalul Bucureşti. De menţionat, totodată, că acesta nu este singurul litigiu pe care Primăria Constanţa, prin primarul Radu Ştefan Mazăre, îl are cu preşedintele Comunităţii Moştenitorilor şi Proprietarilor Legitimi din România, Greb Bejan Gene. Pe rolul Tribunalului Bucureşti se află un alt litigiu, care datează din 2007, deschis de acelaşi Gene. Dosarul a fost suspendat la sfârşitul anului 2007. În acest litigiu, primăria lui Mazăre este judecată alături de Ambasada Rusiei, Consiliul Naţional al Audiovizualului, Biserica Ortodoxă Română, Realitatea TV, Antena 2, B1, Romantica, Arhivele Tribunalelor Militare din Ministerul Justiţiei şi multe altele, printre care numeroase Secţii de Poliţie din Capitală. În respectivul proces, alături de Greb Bejan Gene, reclamanţi mai sunt Livia Dumitru, Livia Zlate, Constanţa Paraipan, Vasilica Crişan, Silvia Surpăceanu şi Elena Crişan.


Ziua de Constanta - PNL îşi desemnează candidaţii pentru alegerile locale


Ceva mai prevăzători, membrii conducerii PNL Constanţa au decis ca pe calendarul acţiunilor pentru următoarele luni să se afle neapărat desemnarea candidaţilor pentru viitoarele alegeri.


Ieri, a avut loc şedinţa Delegaţiei Permanente a PNL Constanţa. Nu a fost una cu surprize majore, însă a fost importantă pentru activităţile de viitor ale organizaţiei judeţene. „Această Delegaţie Permanentă a avut un rol organizatoric. Am validat alegerile de la Adamclisi, unde preşedintă a organizaţiei este acum Dorina Şerbănescu, precum şi biroul local. Au fost validate şi alegerile care au avut loc în cadrul organizaţiilor de pensionari", a declarat vicepreşedintele PNL Constanţa, Ovidiu Cupşa. Peneliştii constănţeni iau startul primii în ceea ce priveşte pregătirea pentru alegerile locale din 2012, care constituie o miză importantă pentru partid. „În curând, facem o reactualizare a bazei de date şi trebuie să-i repunem în mişcare pe membrii de partid mai vechi şi mai noi. Trebuie să realizăm întărirea organizaţiei şi, desemnarea, până la sfârşitul anului, a candidaţilor pentru alegerile locale din 2012, în unele localităţi", a mai adăugat Ovidiu Cupşa. În şedinţa Delegaţiei Permanente, primarii liberali şi-au arătat nemulţumirea şi îngrijorarea faţă de modul în care sunt asigurate fondurile financiare necesare desfăşurării în bune condiţii a activităţii primăriilor respective. Astfel, activitatea administraţiilor locale a fost perturbată, potrivit declaraţiilor primarilor liberali, prin punerea în practică a OUG 63/2010, prin reducerea cu 25% a salariilor din sectorul bugetar, dar şi prin creşterea TVA.


Ziua de Constanta - PDL Constanţa a pierdut jumătate din directorii de la deconcentrate


Purtătorul de cuvânt al PDL Constanţa, Mihai Petre, este însă optimist în ceea ce priveşte imaginea organizaţiei în ochii electoratului şi afirmă că PDL Constanţa trebuie să-şi susţină în continuare membrii şi să menţină relaţia cu electoratul.


Nu mai este un secret pentru nimeni că în PDL Constanţa sunt mulţi nemulţumiţi de activitatea politică a actualei conduceri.


Principalele tare ale actualei conduceri a organizaţiei judeţene PDL Constanţa sunt atitudinea non-combat faţă de PSD - principalul adversar politic, cât şi lipsa de susţinere faţă de primari şi faţă de cei propuşi pentru ocuparea funcţiilor de directori ai deconcentratelor.


Lui Mircea Banias i se mai reproşează şi faptul că, fiind un senator ales dintr-un colegiu format exclusiv din zonă urbană (municipiul Constanţa), calcă foarte rar prin judeţ, astfel încât legătura cu organizaţiile din teritoriu s-a cam pierdut. În urmă cu ceva timp, primarii democrat-liberali din judeţ erau văzuţi mai des pe la partid, iar acum abia dacă mai participă la şedinţe doi sau trei dintre edili. S-au săturat să-şi expună problemele în şedinţele Biroului Permanent Judeţean şi să nu se rezolve nimic. Nici propuşii pentru funcţiile de directori la descentralizate nu fac parte dintre fanii actualei echipe de conducere, cel puţin nu toţi, având în vedere faptul că la fiecare şedinţă a BPJ, PDL mai pierde unul, doi sau trei directori. Până acum, PDL Constanţa a pierdut aproape jumătate dintre directorii susţinuţi pentru şefia instituţiilor deconcentrate. PDL Constanţa a fost la un pas să-şi mai piardă un director chiar zilele trecute.


Încercările lui Zevri


Este vorba despre şeful Agenţiei pentru Protecţia Mediului Constanţa, Senol Zevri, care era să fie schimba chiar de un coleg de partid, Enuţu Lupu, susţinut în această funcţie de către UNPR. Scaunul lui Zevri s-a mai clătinat şi în ultimele zile de mandat ale fostului ministru al Mediului, constănţeanul Nicolae Nemirschi, care a semnat demiterea şefului APM Constanţa puţin înainte să părăsească el însuşi funcţia. Însă, nu doar cariera profesională a lui Zevri a fost zdruncinată, ci şi cea politică. Cu puţin timp în urmă, şeful organizaţiei PDL Constanţa, Mircea Banias, a încercat să-l schimbe pe Zevri din funcţia de responsabil al Colegiului 2, pe motivul unor rezultate slabe obţinute la alegeri, însă tentativa a eşuat.


Dar să revenim la lista posturilor pierdute de PDL, pentru care conducerea filialei PDL Constanţa nu a părut să se zbată prea mult.


Funcţia de director al Inspectoratului Teritorial de Muncă a fost pierdută după ce pe post a revenit fostul director Eugen Bola, pedelistul Florian Constantin fiind astfel îndepărtat. Cristina Brânzoi, numită în fruntea Direcţiei Judeţene pentru Tineret, a fost nevoită să facă un mic pas înapoi după ce structura pe care o conducea s-a comasat cu Direcţia pentru Sport, iar director interimar al noii structuri a devenit Elena Frâncu. Cristina Brânzoi mai are şansa să-şi reia funcţia de director, dacă va dori, prin depunerea candidaturii la examenul pentru şefia noii structuri, ce urmează să aibă loc, şi la care va participa cu siguranţă şi Frâncu.


Sponte a şi uitat de şefia CRPDRP


Adrian Sponte, nominalizat la Centrul Regional pentru Plăţi, Dezvoltare Rurală şi Pescuit Constanţa, nu a fost nici măcar numit în această funcţie, întrucât organizaţia PDL Constanţa a stat cu mâinile în sân în faţa liberalului Gabriel Ioniţă, care a reuşit performanţa să fie director şi pe vremea liberalilor şi a pesediştilor şi a pedeliştilor. Nici Ioan Toanchină nu a ajuns să fie instalat la şefia Unităţii de Administrare ANIF Constanţa, numirea sa fiind lăsată de asemenea în stand-by de conducerea PDL Constanţa. Casa de Pensii este acum la PSD, funcţia fiind pierdută de democrat-liberala Adiana Rusu. Lidia Turcu este un alt nume de director propus de PDL pentru şefia unei instituţii, care, după ce a fost purtată pe la concursuri, a fost dată la o parte. Locul Lidiei Turcu la şefia Oficiului Teritorial pentru IMM-uri şi Cooperaţie a fost luat de Stela Curt-Mola, fosta soţie a subprefectului Aidun Curt-Mola, care ocupă în prezent funcţia de director interimar al OTIMMC. Indiran Logofătu este un alt director pierdut de PDL Constanţa, după ce postul de şef al Sanatoriului Techirghiol a fost ocupat de Silviu Vasilică Rusu, propus de UNPR. Un alt pedelist înlocuit la şefia unei instituţii este şi Gheorghe Balaban, care a fost schimbat din funcţia de director al Direcţiei de Cultură, Culte şi Patrimoniu cu Virgil Lungu.


Petre: „În 2012, vom trimite acasă administraţia Mazăre-Constantinescu"


Purtătorul de cuvânt al PDL Constanţa, Mihai Petre, a declarat că politica organizaţiei pe care o reprezintă trebuie să fie sprijinirea membrilor săi, cât şi menţinerea legăturii cu electoratul. „Întotdeauna am fost adeptul principiului că adversarul PDL se află în exterior şi el se numeşte PSD, iar toată energia partidului trebuie canalizată în două direcţii: susţinerea propriilor oameni, indiferent de funcţia politică pe care aceştia o îndeplinesc - primari, consilieri, directori, foşti directori care trebuie să rămână directori - sau simpli membri de partid şi opoziţia adevărată, nu mimată, la administraţia Mazăre-Constantinescu", a afirmat Mihai Petre. Democrat-liberalul a admis însă că organizaţia judeţeană PDL Constanţa nu funcţionează la parametri optimi. „Nu pot să neg, la momentul de faţă partidul nu funcţionează aşa cum ar trebui, ca un partid care vrea să câştige alegerile locale din 2012. Consider că managementul politic al partidului de astăzi suportă foarte multe îmbunătăţiri în ceea ce priveşte relaţia cu proprii oameni - unde consider că fiecare trebuie susţinut în funcţie de activitatea depusă în partid şi de competenţele profesionale -, dar mai ales în relaţia cu electoratul, unde cred că dialogul nu mai are chiar consistenţa de acum un an când eram mult mai prezenţi în viaţa politică", a adăugat Petre. Consilierul judeţean este însă optimist în ceea ce priveşte localele din 2012. „Eu sunt optimist că avem capacitatea de a rezolva toate aceste probleme în interior, de a îmbunătăţi sau schimba din temelii managementul politic, astfel încât, în 2012, să trimitem acasă administraţia Mazăre-Constantinescu. Cred cu tărie că singurul partid care poate schimba cursul roşu al administraţiei judeţene este PDL", a conchis Petre.


Observator de Constanta - Primarii PNL condamna masurile de austeritate


Delegatia Permanenta a PNL Constanta s-a intrunit in sedinta, duminica 3 octombrie si a luat act despre situatia ingrijoratoare in care se afla mai multe administratii publice locale conduse de liberali din judetul Constanta.


De altfel, edilii liberali din judet au facut din sedinta Delegatiei Permanente motiv pentru a-si exprima ingrijorarea fata de incapacitatea Guvernului Boc de a asigura fondurile necesare pentru buna desfasurare a activitatilor din comunitate. Conform declaratiilor primarilor, principala problema care le da batai de cap sefilor administratiilor locale este data de reducerea salariilor cu 25% a tuturor angajatilor din sistemul bugetar, cresterea TVA, dar si dificultatile pe care aceste administratii le intâmpina in accesarea fondurilor europene.


Urmare a acestor discutii, liderii constanteni ai PNL au fost de acord pentru o mai buna colaborare intre alesii locali, consilierii judeteni si parlamentarii PNL.


In alta ordine de idei, Delegatia Permanenta a PNL a aprobat si unele obiective politice locale, respectiv organizarea de alegeri in organizatiile sectiilor de votare, in organizatiile de femei si la cele de tineret.


Obiectiv Tulcea - Şosea înspre Marea Neagră prin zone protejate


În ciuda sancţiunilor anunţate de Comisia Europeană, Şosea înspre Marea Neagră prin zone protejate


Autorităţile judeţului au decis construirea unui drum spre una dintre ultimele plaje sălbatice din Europa, plaja Sulina, acesta fiind încă un pas pentru realizarea unei staţiuni turistice ce va duce la distrugerea irecuperabilă a acestei zone.


Cu votul consilierilor


Consiliul Judeţean a aprobat în şedinţa de săptămâna trecută proiectul de modernizare a drumului ce leagă oraşul Sulina de plajă, după ce Comisia Europeană a transmis României o notificare potrivit căreia va iniţia procedura de infringement pentru proasta aplicare a legislaţiei UE, mai exact pentru proiectul de amenajare a plajei Sulina. Această măsură anunţată de Uniunea Europeană, după ce a fost înştiinţată despre proiectul de la Sulina, reprezintă de fapt sancţiuni, nu doar financiare, pe care ţara noastră le-ar putea primi pentru proasta administrare a acestui sector.


Ignoranţă


Potrivit documentaţiei de avizare a lucrărilor din zona Sulina, modernizarea sistemului rutier al drumului înseamnă execuţia urmatoarelor tipuri de lucrări: terasamente (săpătură, umplutură, compactare), completarea fundaţie din piatră spartă, pavaj caro­sabil, trotuare pavate şi semnalizare rutieră. Valoarea totală a lucrărilor este de 8.744.302 lei,


“Realizarea investiţiei va asigura creşterea eficienţei activităţilor comerciale şi a activităţilor de salubrizare a plajei, prin reducerea timpului de deplasare pentru mijloacele de transport ce asigură aprovizionarea spaţiilor comerciale precum şi pentru mijloacele de transport şi utilajele ce asigură salubrizarea zonei”, se precizează în nota de fundamentare. Informaţiile contravin planurilor aprobate de Administraţia Rezervaţiei, potrivit cărora în zona plajei se poate interveni doar cu materiale din lemn care să nu aibă impact asupra mediului înconjurător.


Un război pierdut


Războiul Administraţiei Rezervaţiei şi al organizaţiilor nonguvernamentale a început în urmă cu 10 ani, când primarul oraşului Sulina, Aurel Dimitriu, încă pe funcţie, a concesionat bucăţi importante din plajă unor agenţi economici. Jocurile sale s-au încheiat însă în momentul în care guvernatorul de atunci, Virgil Munteanu, a cerut Departamentului Naţional Anticorupţie să verifice legalitatea deciziilor edilului Sulinei. Se vorbea atunci de abuzuri în serviciu. Practic, cel puţin pentru o perioadă, nici investitorii şi nici cei care iau aici decizii nu şi-au mai propus să concesioneze plaja Sulina.


În 2005, guvernator a fost numit Paul Cononov. Politica acestuia în ceea ce priveşte „modernizarea” plajei Sulina a fost una fermă, însă nu la fel de clar a fost pentru guvernatorul Cononov, şi nici pentru noi, jurnaliştii, statutul terenurilor situate în vecinătatea plajei. În paranteză fie spus, primarul Dimitriu, văzând că nu prea îi ies planurile cu plaja, şi-a îndreptat „interesul” spre zona situată între periferia oraşului Sulina şi până în imediata vecinătate a plajei.


S-a schimbat guvernatorul, iar primarul Dimitriu, de data aceasta ajutat de Consiliul Judeţean, care nu ştim prin ce artificiu de calcul a realizat un proiect care viza exact plaja Sulina...., doreşte din nou „civilizarea” plajei.


Amenajarea plajei Sulina a scăpat de sub control


Proiectul, realizat de Consiliul Judeţean Tulcea în urmă cu doi ani, era departe de a respecta normele de mediu impuse de Uniunea Europeană şi, mai nou, de statul român. Iniţial, acolo urmau să se construiască vile din beton, bazine de înot, discoteci şi baruri de noapte, toate finanţate din fonduri publice. Proiectul, în această formă, a fost însă respins de Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Deşi instituţia de mediu nu s-a opus planurilor Consiliului Judeţean de amenajare a zonei, a cerut proiectanţilor să reducă materialele de construcţie care ar avea impact asupra mediului şi să le folosească doar pe cele ecologice. Refuzul A.R.B.D.D. de a aproba planurile C.J. Tulcea au dus la limitarea numărului de construcţii. În zonă nu vor mai fost construite bazinele de înot şi nici clădirile cu fundaţie de beton, acestea fiind înlocuite cu piloni de lemn.


Nimeni nu a vorbit însă de o şosea care să traverseze zona sălbatică atât de apreciată de turişti, investiţie derulată de Consiliul Judeţean Tulcea cu toate aprobările necesare.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

 

©2009 Știri locale | Template Blue by TNB