Moldova 29 septembrie

|

Evenimentul Iasi - Iaşi - pol de descreştere economică

Evenimentul Iasi - PD-L vrea reprezentanţi în Consiliile de Administraţie ale spitalelor

Informatia de Pascani - Senatorul Constantinescu cere deblocarea conturilor comunei Vladeni

Informatia de Pascani - Senatorul Constantinescu ataca ordonantele de urgenta ale actualului Guvern

News Iasi - Ce pregateste Primaria de Sarbatorile Iasului: 25 de zile de manifestari "tovarasesti"

News Iasi - Europarlamentarul Ivan (PSD) propune introducerea votului obligatoriu, ca sa nu mai se fure la alegeri

Orizontul Pascani - Senator păşcănean, lăudat după doi ani de mandat, intr-un studiu despre activitatea parlamentarilor

Orizontul Pascani - Puterea şi opoziţia, la egalitate în Consiliul Local. Problemele importante ale comunitatii, amanate pana la o noua majoritate PNL- PDL

Viata Libera Galati – INTERVIU: Deputatul PDL Mihail Boldea: „Emil Boc este terminat”

Viata Libera - Cei mai bogaţi gălăţeni

Sansa Vranceana - Sindicaliştii vrânceni de la Sanitas strâng semnături împotriva Guvernului



Evenimentul Iasi - Iaşi - pol de descreştere economică


În ultimii ani, toţi liderii politici locali au vorbit despre poziţia geopolitică favorabilă pe care Iaşul o are în extremitatea spaţiului european şi despre oportunităţile pentru dezvoltarea economică şi socială. Cu toate acestea, la trei ani de la aderarea la UE, regiunea de Nord-Est rămâne una dintre cele mai sărace din Europa şi din ţară. Mai mult, Iaşul şi-a adâncit treptat decalajul economic faţă de alte judeţe, comparabile ca importanţă - Cluj, Timişoara sau Constanţa, îndepărtându-se tot mai mult de statutul oficial de „pol de creştere economică”.


Nici faptul că municipiul Iaşi, alături de alte 11 mari oraşe din ţară, a fost desemnat „Pol de creştere”, nu a stopat declinul economic al regiunii. Prin intermediul Programului Operaţional Regional, municipiile desemnate „poli de creştere” beneficiază, fiecare, de peste 100 de milioane de euro fonduri nerambursabile, fără a intra într-o competiţie pe proiecte cu alte autorităţi administrative. Deşi municipiul Iaşi a semnat primele proiecte în această calitate, ritmul de absorbţie a fondurilor structurale este mai lent decât în alte regiuni. Potrivit ultimelor date, la Cluj s-au efectuat plăţi efective din banii europeni de peste 56 de milioane de euro, în timp ce Iaşul a atras aproximativ 44 de milioane de euro. Liderii principalelor partide politice au opinii diferite referitoare la motivele pentru care judeţul Iaşi este pe o pantă descendentă a dezvoltării economice, iar asta nu neapărat din cauza crizei economice.


Finanţarea, eterna problemă


Primele explicaţii pentru această stare de fapt ni le oferă Gheorghe Nichita, primarul municipiului Iaşi şi, totodată, preşedintele Organizaţiei Judeţene a PSD. Potrivit acestuia, principalul motiv pentru care judeţul Iaşi a rămas în urmă este că, până în 2004, nu au fost accesate instrumente de creditare.„Nu au fost luate împrumuturi pentru investiţii majore. Să întreţii un oraş sau un judeţ numai din bugetul propriu nu este suficient”, a declarat liderul social-democrat. Ca primar al municipiului Iaşi din 2004, Gheorghe Nichita susţine că investiţiile străine au fost minime din cauza accesibilităţii reduse către regiunea de Nord-Est.Dacă ar fi existat un aeroport modern şi un drum rapid, marii investitori nu s-ar fi oprit la Cluj sau Timişoara, ci ar fi înaintat spre Iaşi. În prezent, situaţia geopolitică a judeţului ne avantajează, însă avem nevoie de infrastructură”, a menţionat Nichita. D-sa a făcut public faptul că, în perioada cât a fost manager al RAJAC (actuala ApaVital) ar fi vrut să modernizeze aeroportul internaţional cu bani din bugetul regiei, însă legea nu a permis acest lucru.


„Dacă ar fi existat un aeroport modern şi un drum rapid, marii investitori nu s-ar fi oprit la Cluj sau Timişoara” - Gheorghe Nichita (PSD), primarul municipiului Iaşi


Nichita arată cu degetul spre Simirad...


Pe de altă parte, primarul social-democrat al Iaşului susţine că o parte din vină o poartă şi predecesorul său de la Palatul Roznovanu, Constantin Simirad (independent, actual preşedinte al CJ Iaşi ales din partea PSD), care nu a atras investiţii europene sau de altă natură. Abia după ce a preluat conducerea primăriei în 2004, Nichita a spune că a început redactarea unor proiecte cu finanţare europeană, în vreme ce primarii din Timişoara sau Cluj nu au făcut decât să continue proiectele demarate de predecesorii lor. „A durat peste trei ani doar să scriem proiectele pentru diferite finanţări. Suntem în al cincilea an de investiţii majore, după ce, până în 2005 nu s-a făcut nimic”, a mai menţionat Nichita.


“Nichita a luat împrumuturi şi nu se vede nimic din ce a făcut” –Constantin Simirad (independent, fost PSD), preşedintele Consiliului Judeţean


...Simirad spre cei de la Bucureşti


În replică, preşedintele CJ Constantin Simirad susţine că sumele impresionante împrumutate de primarul Nichita au fost consumate cu „investiţii nerentabile”. „Nichita este o pacoste pentru oraş pentru că a luat credite şi nu se vede nimic din ceea e a făcut. După 5 ani, toată infrastructura reabilitată din împrumuturi va fi la pământ, iar cele 200 de milioane de lei din creditul Dexia trebuie restituiţi în 20 de ani. Mai multe am făcut eu din bugetul sărac pe care îl aveam la dispoziţie. În schimb, Nichita se lăfăie acum la Ateneul Tătăraşi sau la Casa de Cultură Mihai Ursachi, realizate în mandatul meu”, a declarat Constantin Simirad. Pe lângă faptul că regiunea Nord-Est a fost întotdeauna mai săracă decât judeţele din vest, Simirad susţine că Iaşul a primit mereu mai puţini bani de la Guvern, fiind condus de politicieni aflaţi în opoziţie cu puterea de la Bucureşti. „Iaşul a fost mereu vitregit în ceea ce priveşte împărţirea fondurilor. La Timişoara, de exemplu, aeroportul a fost făcut cu bani de la bugetul de stat, iar la noi nu au dat nici 10 milioane de lei pentru lucrări urgente”, a mai menţionat Simirad.


„Iaşul a avut enorm de suferit pentru că a fost condus de oameni ca Simirad şi Nichita” - Relu Fenechiu, deputat, preşedintele PNL Iaşi


Fenechiu susţine că nu avem manageri competenţi


Un alt punct de vedere are preşedintele PNL Iaşi Relu Fenechiu, aflat la al doilea mandat de deputat. Acesta este de părere că decalajul economic e cauzat de faptul că ieşenii nu-şi aleg reprezentanţii în funcţie de competenţe, ci doar „pentru că vorbesc frumos la televizor”. În acest fel, crede Fenechiu, au ajuns în posturi de conducere oameni fără pregătire profesională. „Am spus mai demult că Gheorghe Nichita este un foarte slab manager, iar Iaşul a avut enorm de suferit pentru că a fost condus de oameni ca Simirad şi Nichita”, a declarat liberalul Fenechiu. Şi lipsa infrastructurii reprezintă un mare un mare dezavantaj pentru dezvoltarea judeţului.„Pentru investitorii străini este un calvar să ajungă la Iaşi. Dacă PNL mai rămânea un an la guvernare, aveam şi aeroport internaţional şi începeam şi lucrările de construcţii la autostrada Iaşi-Târgu Mureş”, a menţionat Fenechiu.

„Liderii locali au avut grijă de propriile afaceri şi de interesele de grup transpartinice” - Mihaela Popa, senator, lider interimar al PD-L Iaşi


Mihaela Popa acuză interesele transpartinice


În schimb, senatorul Mihaela Popa (liderul interimar al PD-L Iaşi) este singurul politician local care nu vede un decalaj economic semnificativ între Iaşi şi alte judeţe. Ca reprezentant al partidului de guvernământ, Mihaela Popa susţine că nu se poate vorbi despre o discriminare a Iaşului din partea autorităţilor centrale.„Numai în ultimele luni s-au semnat contracte de finanţare în valoare de aproximativ 300 de milioane de euro. Mai departe, depinde de şefii administraţiei locale şi judeţene cum vor fi utilizaţi aceşti bani”, a declarat Mihaela Popa. Senatorul PD-L mai menţionează că Iaşul „nu a avut parte de oameni gospodari, care să sfinţească locul”, aşa cum s-a întâmplat în alte regiuni.„Liderii locali au avut grijă mereu de propriile afaceri şi de interesele de grup, care au fost mereu transpartinice, lăsând la urmă interesele cetăţenilor”, a adăugat Mihaela Popa .


Dincolo de declaraţiile spumoase ale politicienilor, rămân datele seci ale Institutului Naţional de Statistică. Acestea arată că ieşenii câştigă mai puţini bani decât angajaţii din alte judeţe. Dacă la Iaşi salariul mediu net atinge 1.350 de lei, la Constanţa depăşea în iunie 1.400 de lei, iar la Timişoara ajungea la 1.479 de lei. Cât priveşte propunerile concrete pentru cei 24.000 de şomeri înregistraţi oficial în Iaşi, acestea sunt înlocuite cu acuze reciproce pentru situaţia dezastruoasă a judeţului. Urmarea - rata şomajului în judeţul Iaşi era de 7,7 la sută la jumătatea anului, în timp ce la Cluj era de 6, iar la Timişoara de doar 4,2 la sută.


Evenimentul Iasi - PD-L vrea reprezentanţi în Consiliile de Administraţie ale spitalelor


În cadrul şedinţei de Consiliu Local de astăzi vor fi desemnaţi reprezentanţii municipalităţii în Consiliile de Administrare ale spitalelor de Recuperare şi I.C. Parhon, aflate în subordinea Primăriei. Viceprimarul PD-L Gabriel Grigore susţine însă că şi în cadrul acestor structuri de conducere trebuie respectată componenţa Consiliului Local, unde democrat-liberalii au 12 reprezentanţi, social-democraţii 11, iar liberalii 4. „Propunerea noastră este de a avea membri PD-L în consiliile de administraţie ale celor două spitale preluate de primărie. Dacă nu se va ţine cont de acestă iniţiativă, vom ataca în contencios administrativ hotărârea de Consiliu Local”, a declarat viceprimarul Grigore. Pentru Spitalul de Recuperare, democrat -liberalii îl propun pe Costel Istrate, iar pentru I.C. Parhon pe Marin Fotache, ambii economişti şi cadre universitare la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor.


Informatia de Pascani - Senatorul Constantinescu cere deblocarea conturilor comunei Vladeni


Senatorul PSD Florin Constantinescu solicita Guvernului Romaniei dispunerea masurilor necesare în vederea deblocarii conturilor comunei Vladeni din Iasi.


Problema cu care se confrunta Consiliul Local al comunei Vladeni consta în faptul ca Agentia de Plati pentru Dezvoltare si Pescuit din cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a reziliat contractul de finantare nerambursabila acordat de SAPARD, ca urmare a inspectiei efectuate de specialistii APDRP, care au constatat ca, în urma lucrarilor de modernizare a drumurilor, acestea prezinta mari deficiente de exploatare. Prin urmare, A.P.D.R.P. a luat hotararea ca întreaga lucrare sa fie catalogata ca necorespunzatoare, iar Consiliul Local Vladeni sa restituie întreaga suma primita drept finantare. Cu privire la aceasta problema, senatorul Constantinescu considera ca suma de 1 milion de euro este uriasa pentru comuna Vladeni si, practic, va împovara si îngropa comunitatea pentru multi ani de acum încolo, afectandu-i, de fapt, pe cei care nu au cauzat prejudiciul, si anume locuitorii comunitatilor în cauza ori persoanele împuternicite, care au avut echipe de specialisti platite pentru supravegherea lucrarilor.


"In acest moment, conturile comunei Vladeni sunt blocate si nu se pot efectua niciun fel de plati, cu exceptia ajutoarelor sociale si a celor pentru încalzirea locuintei, in special catre furnizorii de utilitati, lucru ce conduce la servicii precare din partea administratiilor locale catre cetateni si operatorii economici care platesc taxe si impozite locale, ba mai mult, sistemul educativ este afectat prin nealocarea fondurilor ce au fost repartizare din bugetul local", precizeaza senatorul. Intrucat singura solutie ramasa pentru deblocarea fiscala ar fi ajutor din partea Guvernului Romaniei, Florin Constantinescu a facut un apel catre primul-ministru Emil Boc, rugandu-l, printr-o interpelare, sa dispuna masurile necesare, în vederea deblocarii conturilor comunei.


Informatia de Pascani - Senatorul Constantinescu ataca ordonantele de urgenta ale actualului Guvern


Senatorul PSD Florin Constantinescu continua seria atacurilor la adresa actualei guvernari. Social-democratul pascanean este de parere ca activitatea de la Palatul Victoria a schimbat cursul firesc al lucrurilor, deoarece guvernantii s-au obisnuit sa dea ordonante de urgenta pe banda rulanta, fara sa comunice nimic. "In ultima perioada, au aparut tot mai multe ineptii legislative, potrivit carora atat oamenii de rand, cat si firmele sau bancile au dansat dupa cum le-au cantat articolele din aceste acte normative. Una dintre aceste ineptii este Ordonanta de Urgenta 50, data la începutul verii, prin care Guvernul a impus bancilor noi norme, producand haos în randul celor care au credite si marind birocratizarea actului bancar.


Mai exact, specialistii Guvernului au pierdut din vedere aspecte importante, scriind ordonanta pe genunchi, deoarece actul nu prevede nicio exceptie, motiv pentru care se aplica, pur si simplu, indiferent de situatie", a precizat Florin Constantinescu, senator PSD. Acesta a precizat faptul ca, din cauza lipsei de comunicare a Guvernului, nici macar bancile nu s-au obosit sa-si anunte clientii. "Multi se vor trezi peste noapte cu contractele deja modificate, fara ca ei sa fi miscat un deget. Mai precis, trebuie modificate 7,7 milioane de contracte, dintre care 1,5 milioane sunt contracte de credit. O alta ineptie este si cazul contributiilor platite pentru profesiile liberale, întrucat mii de creditori au stat la cozi, pentru a-si semna actele aditionale, în ultimele doua zile", mai spune senatorul.


Constantinescu avertizeaza ca este o manipulare în masa si o prostire pe fata a romanilor si a bancilor de un stat, deoarece Guvernul a scapat din vedere notiunea de masura. "Atrag atentia asupra activitatii haotice a Guvernului si consider ca mai bine guvernantii si-ar orienta atentia spre lucruri constructive, care sa-i ajute într-adevar pe oameni. Cu acest prilej, reamintesc Ministrului Educatiei despre întrebarea pe care am adresat-o în sedinta Plenului, privind alocarea unui buget pentru finalizarea acoperisului de la scoala generala, cu clasele I – VIII, din satul Parcovaci Harlau, deoarece copiii chiar au nevoie de aceasta scoala", a incheiat senatorul PSD Florin Constantinescu.


News Iasi - Ce pregateste Primaria de Sarbatorile Iasului: 25 de zile de manifestari "tovarasesti"


1 milion de lei pentru 25 de zile de sarbatoare la Iasi. Teoretic, planul Primariei pentru zilele orasului suna bine. In practica, insa, lasa de dorit. Vezi programul complet propus de Primarie pentru Sarbatorile Iasului. Ce parere ai de?


Ca sa iasa la numar, in program sint trecute, de-a valma, expozitii de icoane, concursuri de fotografii, Zilele Facultatii de Mecanica, simpozioane pe diferite teme, campionat de fotbal intre institutiile din Iasi,


Ce se intimpla, cit de cit important, de Zilele Iasului

Festivalul International de Film (incepind cu 6 octombrie)

Festivalul International de Teatru pentru Copii si Tineret (incepind cu 6 octombrie)

Raliul Iasului (7 octombrie)

aducerea moastelor Sf. Maxim Marturisitorul (9 octombrie)

Bilci autohton: Octoberfest de Bahlui

Micii, berea, vinul si mizeria se muta, in acest an, in cartierul Alexandru cel Bun, pe strada Sarmisegetuza. In schimb, concertele trupelor vor avea loc in fata Palatului Culturii:

Fara Zahar, pe 7 octombrie

Spitalul de Urgenta, pe 8 octombrie

Vank, pe 9 octombrie

Bandidos, pe 10 octombrie


Pe strada Lapusneanu va fi organizata Sarbatoarea Vinului, iar parcarea pentru pelerinii care vor sa ajunga la manifestarile religioase de Sf. Parascheva va fi organizata la Teatrul National, luni, 11 octombrie.


Ca de obicei, pe 14 octombrie, la Primarie are loc Seara Valorilor, urmata de concertul din fata Palatului Culturii si focul de artificii.


News Iasi - Europarlamentarul Ivan (PSD) propune introducerea votului obligatoriu, ca sa nu mai se fure la alegeri


Introducerea votului obligatoriu. Aceasta este solutia propusa de europarlamentarul PSD de Iasi Catalin Ivan. Acesta sustine ca, la o prezenta de peste 75% la urne, n-ar mai conta diferitele metode de cumparare sau influentare de voturi.


Pentru ca banii unora sau altora sa nu mai conteze in desemnarea castigatorului, pentru ca romanii sa aiba posibilitatea reala de a-si alege conducatorii, singura solutie este ca romanii sa iasa masiv la vot. Tot experienta acestor foarte multe campanii ne spune ca oamenii nu vor iesi pur si simplu la vot, indiferent cat de mare le-ar fi indignarea. Prin urmare, singura solutie este introducerea votului obligatoriu. La o prezenta de peste 75 – 80% la vot nu se mai poate discuta de cumparare de voturi, de furt, suveica si alte astfel de metode. O astfel de prezenta la vot face ca vointa romanilor sa se impuna.


Le aduc aminte celor de la PDL sloganul: “Nu pot ei fura cat puteti voi vota!”. A fost un slogan castigator pentru ei in 2004 si foarte nociv pentru romani dupa aceea. Una peste alta insa a fost un slogan corect. Nu poate nimeni fura daca prezenta la vot este foarte mare.


Orizontul Pascani - Senator păşcănean, lăudat după doi ani de mandat, intr-un studiu despre activitatea parlamentarilor


Un senator păşcănean se află în topul celor mai eficienţi parlamentari români după doi ani de mandat. Conform unui studiu al Societăţii civile pentru democraţie preluat de postul de televiziune Antena 1 în cadrul observatorului difuzat duminică seară, senatorul Florin Constantinenscu se află pe lista politicienilor cu rezultate bune în raport cu onorarea promisiunilor faţă de electoratul care l-a trimis în Parlament, alături de senatorul şi fondatorul Partidului Conservator Dan Voiculescu sau de deputatul PNL Eugen Nicolăescu. Studiul Societăţii civile pentru democraţie face referire la realizările şi eşecurile parlamentarilor în prima jumătate de mandat care au primit şi calificative pentru munca lor în folosul cetăţeanului. Senatorul păşcănean este lăudat că până acum a reuşit să obţină de la Guvern peste 9 milioane de euro pentru susţinerea unor investiţii publice în colegiul electoral pe care îl reprezintă. Şi în cadrul Senatului parlamentarul păşcănean se descurcă bine. Florin Constantinescu are la activ 25 de declaraţii politice, 14 întrebări de la tribuna Senatului adresate miniştrilor şi premierului, precum şi 9 interpelări cu privire la stadiul de rezolvare a unor probleme de interes public. Senatorul păşcănean este secretarul Comisiei economice, industrii şi servicii din cadrul Senatului României şi face parte din Grupul Parlamentar de iniţiativă central europeană.


Orizontul Pascani - Puterea şi opoziţia, la egalitate în Consiliul Local. Problemele importante ale comunitatii, amanate pana la o noua majoritate PNL- PDL


Puterea şi opoziţia au ajuns la egalitate de forţe în legislativul local. Asta după ce consilierul liberal Eduard Nica a renunţat la această funcţie şi s-a mutat, împreună cu familia, în Marea Britanie. Locul vacant ar urma să fie ocupat de profesorul Mihai Vicovanu, de la Şcoala Iordache Cantacuzino. Însă până la validarea noului consilier ar putea trece chiar şi câteva luni de zile. Cel puţin aşa au lăsat să se înţeleagă consilierii din opoziţie, care deţin majoritatea în Comisia de validare. Până atunci edilul şef caută o soluţie de compromis, aşa încât proiectele sale de hotărâre să fie aprobate de consilieri. Cum alianţa PNL-PDL nu mai deţine majoritatea, primarul Grigore Crăciunescu caută câteva puncte de sprijin sau chiar verigi slabe în rândul consilierilor PSD. Mai mult, edilul şef a anunţat că renunţă cel puţin pentru o perioadă de timp la convocarea şedinţelor extraordinare, tot din cauza lipsei de majoritate la vot. Totuşi, până la jumătatea lunii octombrie va fi convocată o nouă şedinţă ordinară, după care primarul păşcănean a anunţat că va pleca câteva săptămâni în concediu de odihnă. Mai exact, temele importante ala comunităţii sunt din nou amânate fără găsirea unor soluţii, cel mai probabil până când edilul şef va recăpăta controlul asupra legislativului local. Este vorba despre soarta regiei locale de termoficare, datoriile unităţilor de învăţământ, finanţarea programelor naţionale „Mărul pentru şcolari” şi „Cornul şi laptele” etc.


Viata Libera Galati – INTERVIU: Deputatul PDL Mihail Boldea: „Emil Boc este terminat”


„Vasile Blaga este o pierdere pentru Guvern” * „Elena Udrea poate fi un prim-ministru mai bun, dar este greu de crezut, că va accepta” * „Este jenant că a existat o negociere financiară între PDL şi PSD” *

Pentru guvernarea PDL, săptămâna a început tot sub zodia problemelor. Ministrul de Interne Vasile Blaga a demisionat după ce preşedintele Traian Băsescu şi premierul Emil Boc au renunţat la serviciile Poliţiei şi Jandarmeriei.


„Divorţul” de forţele de ordine a venit ca urmare a protestului ilegal organizat de 6.000 de poliţişti şi jandarmi. Aceştia au scandat lozinci jignitoare la adresa şefului statului şi şi-au aruncat caschetele în curtea Cotrocenilor.


Cutremurul politic de la Interne vine pe fondul unei situaţii deja tensionate de negocierea financiară între PDL şi PSD privind votul la Legea pensiilor. Despre toate acestea am discutat cu unul dintre cei mai activi democrat-liberali, deputatul gălăţean Mihail Boldea (FOTO), vicelider al grupului PDL din Camera Deputaţilor.


- Cum comentaţi demisia de onoare a ministrului Vasile Blaga?


- Este un gest neaşteptat. Trebuie să subliniem că este primul ministru din România care după 1989 îşi prezintă demisia de onoare. Nu a mai existat până acum vreun ministru care să facă acest lucru. Toţi au fost remaniaţi ori şi-au prezentat demisiile când ştiau că vor fi remaniaţi, ceea ce e o altă mâncare de peşte.


Este primul om dintr-un Guvern care, având calitatea de ministru, îşi prezintă demisia pentru a apăra şi a proteja angajaţii din cadrul ministerului. Este regretabil în condiţiile în care era un ministru foarte bun; Vasile Blaga este singurul ministru care la momentul învestirii guvernului Boc a obţinut votul tuturor parlamentarilor din comisiile de analiză. Este păcat, este o pierdere pentru Guvern.


- Cum vi se pare gestul preşedintelui Băsescu şi al premierului Boc de a renunţa la serviciile Poliţiei?


- Este un gest corect! Sunt de acord cu protestele, dar nu sunt de acord să se încalce legea. Cei care au încălcat legea sunt chiar cei care o ocrotesc! Aşa cum spunea şi preşedintele Traian Băsescu, au mai existat proteste la nivelul Capitalei, la nivelul ţării, dar niciun protest nu a fost ilegal.


Numai poliţiştii şi jandarmii, cei care erau chemaţi prin lege să apere drepturile şi libertăţile cetăţenilor, să apere legea, sunt cei care le-au încălcat şi au avut comportament huliganic. Este vorba de instituţia preşedintelui, o putere în stat diferită de cea executivă. Gestionarea crizei, salarii, locuri de muncă, de asta se ocupă Guvernul, el este responsabil de toate aceste situaţii.


Preşedintele dacă venea, nu ar fi putut decât să-i asculte, fără atribuţii constituţionale în soluţionarea doleanţelor lor. Regretabil este că au avut un comportament huliganic. Acelea nu sunt lozinci demne de poliţişti şi jandarmi îmbrăcaţi în uniformă care să meargă în faţa instituţiei preşedintelui să arunce cu şepcile şi să strige ce-au strigat. Este ruşinos!


Este vorba, în final, de siguranţa preşedintelui, fie că ne place sau nu de el. Cum poţi tu să vii la ora 14 şi să-l înjuri pe preşedinte la Cotroceni, iar la 17 să intri în post şi să face paza preşedintelui. Este clar un atentat şi un risc major pentru siguranţa preşedintelui care ne reprezintă potrivit Constituţiei.

- Criticile dvs la adresa premierului Boc sunt tot mai virulente, Credeţi că Elena Udrea ar fi un premier mai bun decât Boc?


- Este greu de spus acum. Elena Udrea poate fi un prim-ministru mai bun, dar este greu de crezut că va accepta. Fiindcă în momentul de faţă Emil Boc, din punct de vedere politic, este terminat. După ce îşi va finaliza mandatul de preşedinte al partidului, de prim-ministru, el nu va mai putea să ocupe o altă funcţie decât cu condiţia să ia nişte măsuri de aşa manieră încât în următoarea perioadă să aibă loc o creştere economică şi o modificare a întregii structuri sau a întregii opinii a societăţii româneşti.

În momentul de faţă, tot poporul român, pentru criză, îl înjură pe premierul Emil Boc. Se pune problema: mai sacrificăm un om politic sau mergem până la final cu acest om politic pe care îl avem şi îl ghidăm aşa cum trebuie.


- Unde şi când va fi acest final?


- Eu mă rog lui Dumnezeu să ajungem şi noi la un liman cu această criză economică. Preşedintele a spus să dăm dovadă de solidaritate. Protestăm, dar haideţi să găsim şi soluţii.


Soluţia nu e să schimbăm Guvernul, ci să venim cu soluţii realiste, corecte şi coerente. Toţi vor salarii, locuri de muncă. Este corect, dar să vedem proporţionalitatea între salarii, calitatea muncii şi munca prestată.

- A existat o negociere financiară între PSD şi PDL privind legea pensiilor?


- Da. Şi din punctul meu de vedere, ca parlamentar al grupului PDL, este jenant că a existat o astfel de negociere. A fost o negociere între Mircea Toader şi Mircea Duşa, şi e jenant!


Dl Toader, dacă avea autoritatea, trebuia să discute cu grupul parlamentar şi să spună: este important să trecem această lege, să fim toţi prezenţi, să asigurăm majoritatea în Cameră, ca să treacă legea fără probleme. Şi stăteam aşa cum am stat atunci când a fost problema cu judecătorul de la Curtea Constituţională până la 2-3 noaptea şi treceam legea. Dar să negociezi să le dai şi lor bani, deja nu mai este corect!


Viata Libera - Cei mai bogaţi gălăţeni


11 gălăţeni se află, anul acesta, în Topul Forbes 500 miliardari * Averile lor, estimate de redactorii Forbes, pornesc de la 10 milioane de euro şi ajung până la 80 de milioane * Toţi au fost loviţi de criză * Totuşi, în Topul 2010 şi-au făcut loc nume noi * Pe locul 5, în topul celor mai bogaţi oameni din lume este Lakshmi Mittal, proprietarul Combinatului *


Gălăţeanul cel mai bine poziţionat în Topul Forbes 500 miliardari este CEZAR RAPOTAN. Cu o avere estimată la 78-80 de milioane de euro, patronul celui mai mare distribuitor de materiale de construcţii din ţară, Arabesque, ocupă locul 65. Afacerile lui Rapotan mai includ şi firma Brico Expert, la care este acţionar majoritar şi care operează în franciză reţeaua Mr. Bricolage în România.


Business-urile sale au fost afectate de criză, care a generat scăderea vânzărilor, aşa că gălăţeanul a luat măsuri: şi-a redus numărul angajaţilor cu 12 la sută, până la 3.300 de persoane, şi flota de transport cu 20 la sută, potrivit Forbes.


25 de poziţii mai jos, pe locul 90, îl găsim pe CORNELIU ISTRATE. Grupul său, Vega Holding, care înglobează societăţile de construcţii civile şi industriale Vega ’93 şi Viva Construct, dar şi hotelurile Vega şi Viva Club, i-au generat lui Istrate o avere de 55 de milioane de euro, au estimat redactorii Forbes.

Următorul gălăţean din top este CORNELIU GĂVĂNEANU. Cu afaceri în domeniile serviciilor portuare, comerţului şi producţiei de ţevi, el se află pe locul 100, cu o avere de 50 de milioane de euro.


Criza nu l-a ocolit nici pe el. Principala sa afacere, Metaltrade, cu peste 300 de angajaţi, a coborât de la un profit de 38 de milioane de euro în 2008 la pierderi de două milioane de euro în 2009, susţin cei de la Forbes. În portofoliul lui Găvăneanu se află şi Porturile Docuri şi Bazinul Nou, dar şi Euro Steel Industries, producător de produse siderurgice şi ţevi de oţel.


Pe locul 130 se află COSTEL MIRON, principalul acţionar al grupului de firme Mairon, specializat în comerţul cu produse metalurgice. Miron stă pe o avere de 39-40 de milioane de euro, conform Forbes. Criza economică a generat o scădere de peste 80 la sută a afacerilor grupului, până la 80 de milioane de euro.


ADRIAN COMŞA este următorul gălăţean din Top Forbes 500 miliardari. Cu o avere de 30 de milioane de euro construită pe afaceri în construcţii, distribuţie de energie electrică şi comerţ, el ocupă locul 172. Comşa deţine firma Euro-Pec, care distribuie şi comercializează energie electrică şi a cărei cifră de afaceri a coborât de la 73,3 milioane de euro în 2008 la 47 de milioane de euro în 2009. De asemenea, Comşa este unul dintre cei mai mari furnizori de produse metalurgice din oţel pentru construcţii civile, industriale şi navale, prin firma Menarom-Pec.


140 de poziţii mai jos, pe locul 312, îl găsim pe CATĂLIN CHELU, unul dintre cei mai activi investitori pe bursă şi unul dintre cei mai influenţi investitori în SIF-uri. Cu o avere estimată de Forbes la 15-17 milioane de euro, Chelu şi-a diversificat afacerile, achiziţionând anul trecut pachetul majoritar de acţiuni de la producătorul de mobilă Alprom Piteşti.


În apropiere, pe locul 331, se află patronul fabricii de ulei Prutul, MARIAN ANDREEV. Cu o avere de 15 milioane de euro, Andreev a rămas unul dintre cei mai mari producători de ulei vegetal din ţară, deşi afacerile Prutul s-au redus uşor anul trecut, la 50,6 milioane de euro.


Este urmat, la câteva locuri distanţă, de ANDREI LIŞINSCHI, care nu vine după un an prea bun. A avut cerere ridicată la tablă şi la tablă vopsită, însă la ţevi vânzările s-au înjumătăţit. În plus, potrivit Forbes, Intfor şi-a redus cifra de afaceri de la 32 de milioane de euro în 2008 la 27,4 milioane în 2009, iar Profiland a coborât de la 23,6 milioane de euro în 2008 la 17,5 milioane în 2009. Cu toate acestea, Lişinschi a prins locul 355, cu o avere estimată la 14 milioane de euro.


20 de poziţii mai jos îl găsim pe MARIAN BĂILĂ. Cu o avere de 13 milioane de euro clădită pe afaceri în sectoarele agricol, imobiliar şi auto, Băilă ocupă locul 375 în Topul Forbes. Potrivit publicaţiei, gălăţeanul a obţinut 10 milioane de euro din vânzarea unui teren în Galaţi, deţine 20 de hectare de teren în Gorj, Sibiu, Galaţi şi Bucureşti, administrează 2.000 de hectare de teren agricol, dintre care circa 300 de hectare sunt în proprietate, şi investeşte într-o herghelie de lipiţani la Galaţi.

Pe poziţia 401 se află patronul fabricii de panificaţie Galmopan, PETRICĂ HERĂSCU. Cu o avere de 11-12 milioane de euro, el mai are afaceri în sectorul imobiliar şi în media.


Familia MARIANA şi CRISTIAN IONESCU, care şi-a construit o afacere axată pe distribuţia de produse metalurgice, a intrat anul acesta pentru prima dată în topul miliardarilor României. Ioneştii au intrat în afaceri în 1995, ca distribuitori autorizaţi ai combinatului siderurgic SIDEX Galaţi, acum ArcelorMittal, comercializând tablă şi benzi de oţel. Ulterior, în portofoliul Baurom Construct a intrat şi compania Laminate din Focşani. În 2002, familia Ionescu a construit la Chitila un depozit de produse metalurgice, de 30.000 de metri pătraţi.


Mai târziu, Baurom Construct a început să facă comerţ şi cu produse lungi (profile, corniere şi ţevi) şi oţel beton. În 2007, a intrat în producţie pe segmentul confecţiilor metalice. În 2008, firma a avut o cifră de afaceri de 68 de milioane de euro şi un profit de 3 milioane de euro, devenind al doilea mare distribuitor din ţară.


În 2009, cifra de afaceri a scăzut la 30 de milioane de euro, iar firma a încheiat anul cu o pierdere de 1 milion de euro, potrivit Forbes. Cu o avere de 10 milioane de euro, familia Ionescu s-a clasat pe poziţia 427, între ultimii 100 de bogătaşi din Topul Forbes 500 miliardari.


Lakshmi Mittal, în urcare


Averile gălăţenilor prezentaţi mai sus sunt mărunţiş pe lângă cea a omului care controlează cea mai mare unitate de producţie din oraşul nostru – combinatul siderurgic. Britanicul de origine indiană Lakshmi Mittal, preşedintele companiei ArcelorMittal, cea mai mare din industria oţelului, are o avere de 28,7 miliarde de dolari, care l-a propulsat anul acesta pe locul 5 în clasamentul celor mai bogaţi oameni din lume, cu trei poziţii mai sus decât anul trecut. Asta cu toate că profitul net al companiei sale s-a redus cu 75 la sută în 2009.


Să mai spunem că ArcelorMittal finanţează echipa de fotbal Oţelul Galaţi, care momentan domină clasamentul Ligii I. Clubul roş-alb-albastru nu este, însă, singurul care primeşte bani de magnatul oţelului. Din 2007, Mittal se numără printre investitorii în echipa engleză Queen’s Park Rangers, alături de fostul şef al Formulei 1, Bernard Ecclestone.


Sansa Vranceana - Sindicaliştii vrânceni de la Sanitas strâng semnături împotriva Guvernului


Strâng semnături împotriva Guvernului. Sindicaliştii membri Sanitas strâng semnături pentru a da în judecată Guvernul. În Vrancea, activitatea de strângere a semnăturilor va demara de luni. Claudiu Grosu, liderul Sanitas Vrancea, a precizat că după strângerea semnăturilor se vor face şi primele demersuri pentru a da Guvernul în judecată. Sindicaliştii susţin că dacă nu vor avea câştig de cauză în România, vor merge până la CEDO. Până acum, la nivel central, mai mult de 5.000 dintre cei 6.000 de membri de sindicat au semnat deja petiţia pentru a acţiona Guvernul în judecată. Sindicaliştii sunt nemulţumiţi de micşorarea salariilor cu 25% şi cer revenirea la vechea grilă de salarizare, dar şi plata retroactivă a sumelor pierdute în urma acestei scăderi. Sindicaliştii mai cer şi prelungirea contractului colectiv de muncă la nivel de ramură sanitară, dar şi negocierea unui nou contract colectiv de muncă pentru asistenţa socială. Pentru că muncesc prea mult, medicii şi asistenţii vor ca posturile vacante din sistemul sanitar şi din domeniul asistenţei sociale să fie deblocate, iar legea salarizării unitare să fie modificată şi completată cu unele sporuri specifice. Sindicaliştii nu se opresc aici şi spun că vor continua cu protestele până când guvernanţii îi vor lua în seamă.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

 

©2009 Știri locale | Template Blue by TNB