Muntenia - 23 iunie 2010

|

Independent - Ialomiţa a atras doar 0,67% din fondurile europene!

De aproape o lună, publicaţia Independent duce o campanie de mediatizare a cauzelor care au determinat eşecul proiectelor europene derulate în ultimii doi ani în Ialomiţa prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală. Concluzia materialelor de presă prezentate opiniei publice locale este că vinovatul moral pentru situaţia din acest moment este Consiliul Judeţean Ialomiţa, singura instituţie din judeţ care ar fi putut sprijini coerent administraţiile locale în accesarea fondurilor comunitare. Din păcate, lipsa de expertiză (departamentul de Integrare Europeană al Consiliului Judeţean Ialomiţa are doar un angajat) şi dezinteresul structurilor de conducere din cadrul instituţiei au dus la realizarea unui bilanţ trist. Doar 0,67% din fondurile europene derulate prin FEADR în ultimii 2 ani au ajuns în Ialomiţa.

Ialomiţa a depus proiecte în al treisprezecelea ceas

Pentru a nu fi din nou acuzaţi că ignorăm măreţele realizări ale administraţiei Ciupercă, vom spune că administraţiile locale din Ialomiţa au atras prin FEADR nu mai puţin de 39,4 milioane de lei din totalul de 5,8 miliarde alocaţi în cadrul Măsurii 322 privind «renovarea şi dezvoltarea satelor». Este vorba despre Asociaţiile de Dezvoltare Intercomunitară Lunca Dunării, Făcăeni şi Reviga. În cadrul acestei măsuri, ADI Lunca Dunării a primit 6,2 milioane de euro, Făcăeni 2,5 milioane de euro, iar Reviga aceeaşi sumă. Şirul reuşitelor administrative se opreşte însă aici. La timp pentru a ne permite să spunem că, în urmă cu 2 ani, la prima sesiune de depunere a proiectelor, Consiliul Judeţean Ialomiţa habar nu avea unde se depun proiectele la Slobozia: «Am întrebat atunci pe cineva dintre şefi cum să fac şi mi-a spus că nici nu ştie unde e sediul. Şi că să nu mă grăbesc, că mai sînt sesiuni de depunere» îşi aminteşte unul dintre primarii PSD care a depus, ulterior, proiecte în cadrul Măsurii 322.

Dovada că sfatul reprezentanţilor Consiliului Judeţean Ialomiţa a fost unul oficial o reprezintă faptul că, la 3 din cele 5 sesiuni de depunere a proiectelor de accesarea a fondurilor europene pentru «renovarea şi dezvoltarea satelor», administraţiile locale nu au participat. Nici ultima sesiune, cea în urma căreia s-a înregistat eşecul răsunător pe care l-am mediatizat luna trecută (niciuna dintre cele 38 de administraţii locale care au depus proiecte în cadrul Măsurii 322 nu a primit finanţarea) nu a fost una mai bună. Toate cele 38 de dosare au fost depuse în ultima zi, multe dintre administraţii continuînd să completeze dosarele şi la o săptămînă după depunerea acestora. Cît despre Consiliul Judeţean Ialomiţa, instituţia care contabilizează acum gradul de absorbţie al fondurilor europene, aceasta se poate lăuda acum cu 0,67% din totalul fondurilor alocate acestei măsuri.

Mediul privat, de 5 ori mai performant decît administraţia judeţeană

În procente, cei 0,67% înseamnă de 5 ori mai puţin decît media pe ţară pentru un judeţ şi de 8 ori mai puţin decît media judeţeană în cazul Măsurii 112 privind «Instalarea tinerilor fermieri». Evident, valorile la care facem referire au caracter relativ şi depind de baza de raportare. Dar acestea reprezintă, deocamdată, singura modalitate de a evidenţia că administraţia judeţeană a eşuat lamentabil în eforturile de atragere a fondurilor europene. Astfel, în vreme ce Consiliul Judeţean se străduia metodic să blocheze politic proiectele iniţiate de administraţiile locale, mediul privat obţinea 3,4 milioane de lei în cadrul Măsurii 112 privind «Instalarea tinerilor fermieri», 106,8 milioane de lei în cadrul Măsurii 121 privind «Modernizarea exploataþiilor agricole» şi alte 100 milioane de lei în cadrul altor măsuri similare (123A, 123F, 321, 313).

În valori absolute, cifra depăşeste de cel puţin 5 ori valoarea fondurilor atrase de către administraţiile locale şi dovedeşte că, colo unde există un interes, fondurile europene pot fi accesate. Şi în cazul parteneriatelor public-privat, Ialomiţa are rezultate notabile. Deşi le poţi număra pe 3 degete, aceste parteneriate confirmă, la rîndu-le, că acolo unde administraţiile locale nu au depins de judeţ, fondurile au putut fi accesate. Astfel, în cadrul Măsurii 431 două organizaţii non-guvernamentale şi o administraţie publică locală au beneficiat de ajutor nerambursabil de 2,6 miliarde lei vechi fiecare în vederea constituirii de parteneriate GAL (Grup de Acţiune Local) şi realizare a planului de dezvoltare locală în vederea obţinerii fondurilor pe Axa 4 LEADER din PNDR.

Pe Ciupercă îl doare-n cotul Dunării de strategiile europene

Vă explicam într-unul dintre numerele trecute ale ziarului despre maniera dezastruoasă în care Consiliul Judeţean a gestionat susţinerea celor 38 de proiecte depuse de autorităţile locale prin neasigurarea unei strategii judeţene unitare de dezvoltare a judeţului. Iată încă o confirmare a acestei atitudini păguboase a conducerii Consiliului Judeţean Ialomiţa care a costat judeţul oportunităţi de milioane de euro.

În perioada 9-11 iunie, la Constanţa, s-a desfăşurat conferinţa Strategia UE pentru Regiunea Dunării, un model de dezvoltare regională la nivel european, iniţiativă lansată de România şi Austria în 2008. Evenimentul, unul de prim rang pe agenda publică a ţărilor prin care trece Dunărea, a avut scopul, în cazul Ialomiţei, de a informa autorităţile judeţene asupra oportunităţilor pe care le oferă dezvoltarea celor trei domenii pe care Comisia Europeană a axat Strategia: conectivitatea (transport, energie, telecomunicaţii), protecţia mediului şi gestiunea apei, dezvoltarea socio-economică (cultură, educaţie, turism, dezvoltare rurală).

Conferinţei, la care au participat personalităţi de prim rang ale ţărilor dunărene, invitaţii locali au găsit de cuviinţă să-i spună pas. Şi astfel, la acest moment, cel mai sărac şi mai cinstit dintre strategii judeţului (l-am numit aici pe Silvian Ciupercă, preşedintele Consiliului Judeţean Ialomiţa), habar nu are că a ratat şansa unui prim contact cu fluviul de investiţii europene pe care Strategia UE pentru Regiunea Dunării l-ar putea drena şi prin porţile judeţului Ialomiţa. Cum niciodată nu este prea tîrziu pentru căinţă, sperăm ca domnul Ciupercă să-şi pună cenuşă în cap într-un cadru organizat, aşa cum îi place atît de mult. În schimb, promitem să-l ţinem la curent cu noutăţile. Nu de alta, dar ar fi păcat ca lipsa de viziune a unui singur om să afecteze iremediabil şansele într-un viitor mai bun a sute de mii de ialomiţeni.

Şi ca să vedeţi că nu batem cîmpii de pomană, vă oferim un citat din comunicatul de presă emis ulterior conferinţei de către Ministerul Afacerilor Externe: «O dimensiune importantă a viitoarei contribuţii a României în procesul de elaborare a Strategiei o va reprezenta poziţia administraţiilor publice judeţene şi locale, care trebuie informate asupra acestei oportunităţi prin serviciile descentralizate ale ministerelor». QED.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

 

©2009 Știri locale | Template Blue by TNB