Oltenia - 20 mai 2010

|

Gazeta de Sud - Bogătaşii primăriei

În ultimii doi ani, mai mulţi funcţionari publici din Primăria Craiova au jucat în picioare criza: şi-au constituit depozite bancare de sute de mii de lei şi şi-au cumpărat terenuri şi case.

Pe lângă veniturile salariale din 2009, unii dintre funcţionarii publici din Primăria Craiova şi-au deschis conturi bancare în 2008 şi 2009 de sute de mii de lei. Câţiva încearcă să justifice cumva depozitele bancare, trecând în dreptul datoriilor şi împrumuturile, pe care, culmea, le-au făcut în timp ce îşi constituiau depozitele. Oricum, faptul că te împrumuţi, în 2009, 40.000 ori 75.000 de euro nu dovedeşte decât un singur lucru: ai de unde să dai. Un astfel de caz este cel al inspectorului de la Disciplina în construcţii cercetat de DNA pentru fals, Ionel Păpălă. Potrivit declaraţiei de avere, acesta şi-a făcut şi alimentat în 2008 şi 2009 un depozit de 110.000 de lei (1,1 miliarde de lei vechi - n.r.) şi altul de 4.200 de lei. Tot în 2009, Păpălă s-a împrumutat 40.000 de euro de la o „persoană fizică“. Cam cât presupusa şpagă dată de Cornel Penescu pentru autorizarea PIC Craiova. Tot în 2008 şi 2009 şi-a constituit depozite directorul economic al primăriei, Nicolae Pascu: 35.570 de euro, respectiv 41.000 de lei. Alte două active financiare au apărut în 2010 la Sabina Dumitru, şefa de la Achiziţii publice: 40.000 de lei, respectiv 10.000 de lei. Sabina Dumitru a trecut „nemodificat“ la rubrica „Plasamente şi investiţii“ de la creditul acordat lui Ştefan Cherciu, de 210.000 de lei (2,1 miliarde de lei vechi), în 2007. Cu investiţii financiare mai apare directorul de la Servicii publice, Adriana Motocu, de 60.000 de lei, depozit constituit în 2009. Adriana Motocu mai prezintă în 2010 şi împrumutul de 300.000 de lei (3 miliarde de lei vechi - n.r.) către o rudă. Soţul directoarei este Marian Motocu, nimeni altul decât unul dintre directorii Complexului Energetic Turceni, fost director interimar în mai multe rânduri. Marian Motocu are venituri salariale foarte mari, iar familia are împrumuturi, contractate între 2006 şi 2009, de circa 150.000 de euro. Depozite bancare barosane şi-a permis în 2009 şi şefa Serviciului buget din primărie, Sofia Teodorescu: 15.000 de euro, 50.000 de lei, 6.000 de euro şi 85.000 de lei! Silvia Nănău, de la Administrarea fondului public şi privat, apare cu o investiţie financiară de 40.000 de lei, tot în 2009.

Investiţii în imobile

Investiţii imobiliare şi-a permis în 2008 şi 2009 directorul de la Programe de dezvoltare, Sever Bordu: un apartament şi o garsonieră în Craiova, totalul locuinţelor deţinute de familia Bordu ridicându-se la trei apartamente şi o garsonieră în Craiova, plus o casă în Vâlcea. Anul trecut şi-a mai luat casă şi teren în Craiova directorul de la Taxe şi impozite, Ioan Văcariu, pentru care ar trebui inventat un nou formular, întrucât actualul este neîncăpător la capitolele „Imobile“ şi „Auto“. Directorul de la Patrimoniu, Ovidiu Vanghelie, s-a îmbogăţit în 2008 şi 2009 cu un teren în Craiova, un teren şi o casă de vacanţă la Podari. Sofia Teodorescu, şefa bugetului, şi-a luat în 2009 un apartament în Bucureşti şi unul în Craiova, ajungând la cota patru apartamente.

Gazeta de Sud - Profesorii au câştigat în instanţă mărirea salariilor

Sute de profesori din Gorj au obţinut în instanţă drepturi salariale aferente perioadei octombrie 2008 – decembrie 2009, câteva zeci de cadre didactice având chiar hotărâri definitive şi irevocabile date de Curtea de Apel Craiova.

Statul este bun de plată în ceea ce priveşte lefurile cadrelor didactice din Gorj. Cel puţin acesta este punctul de vedere al magistraţilor Tribunalului Gorj, care le-au dat dreptate profesorilor care au solicitat să li se acorde mărirea de salariu obţinută în 2008 în parlament. În 2008, nu s-au putut acorda decât o mărire de 15%, pentru diferenţa de până la 50% nefiind disponibile fonduri. Nemulţumiţi că nu li s-a dat ceea ce li s-a promis, sute de profesori din Gorj au ales să obţină în instanţă restanţele salariale. Vasile Mija, liderul Uniunii Judeţene a Sindicatelor Libere din Învăţământ (UJSLI) Gorj, a declarat că sute de profesori au procese la Tribunalul Gorj şi câteva zeci chiar au obţinut hotărâri judecătoreşti definitive. Este vorba de peste 40 de cadre didactice de la Şcoala din Rovinari şi un profesor de la Şcoala Specială din Târgu Jiu.

„Oamenii au ştiut că au dreptate şi au intentat aceste procese. La Târgu Jiu, au câştigat sute, iar la Craiova - câteva zeci. Trebuie să îşi primească diferenţa de până la 50% stabilită prin lege: din octombrie 2008 şi până la 31 decembrie 2009, când a apărut legea salarizării unice. Acolo unde există hotărâri definitive şi irevocabile, ele trebuie să fie puse în aplicare, iar statul trebuie să achite diferenţele“, a menţionat Vasile Mija, preşedintele UJSLI Gorj.

Situaţie tensionată la Cărbuneşti

O situaţie aparte se înregistrează la Târgu Cărbuneşti, unde autorităţile locale spun că nu au de unde să achite diferenţele câştigate prin lege. Viceprimarul Ion Fugaru a declarat că instanţele judecătoreşti au indicat în mod greşit ca restanţele să fie plătite de autoritatea locală, întrucât primăria nu are cum să efectueze astfel de plăţi, banii pentru salariile profesorilor venind de la Bucureşti, cu destinaţie exactă.

„Noi suntem disperaţi pentru că au câştigat în primă fază la tribunal şi o să meargă la Curtea de Apel Craiova. Nu ştiu de ce instanţa ne-a indicat pe noi să achităm aceşti bani. O să facem plângeri la guvern şi Prefectura Gorj, pentru că nu este legal ce se întâmplă. Am făcut un calcul şi trebuie să plătim 2.000.000 de lei. De unde să luăm noi aceşti bani, dacă nu au fost prevăzuţi în buget? 15 profesori au câştigat la Târgu Jiu şi am mai primit încă o sută de citaţii la primărie, să ne prezentăm la procese. Au vrut să ne dea în judecată prin intermediul sindicatelor, apoi au ales să ne acţioneze individual. Trebuie să se corecteze această eroare, pentru că nu noi trebuie să le dăm banii, ci banii vin de la minister“, a declarat Ion Fugaru, viceprimarul din Târgu Cărbuneşti.

Gazeta de Sud - Morega cere verificarea lui Marin Condescu şi a echipei Pandurii

Deputatul liberal Dan Ilie Morega a solicitat public ca Direcţia Naţională Anticorupţie, Curtea de Conturi şi alte instituţii cu atribuţii de control să facă verificări la Clubul de fotbal Pandurii Târgu Jiu, condus de sindicalistul Marin Condescu.

Şeful PNL Gorj, Dan Ilie Morega, solicită public instituţiilor cu atribuţii de control să verifice modul în care au fost cheltuite fondurile societăţilor cu capital de stat care au finanţat în ultimii cinci ani Clubul de fotbal Pandurii Târgu Jiu, condus de Marin Condescu. Morega este de părere că societăţile din minerit şi energie au cheltuit inutil bani pe o activitate sportivă care nu a avut performanţe şi care se află în subsolul clasamentului Ligii I şi cu şanse reduse de a evolua în aceeaşi ligă şi în sezonul următor. Liberalul-şef l-a atacat dur pe Marin Condescu în conferinţa de presă a partidului şi a afirmat că se impune un control al instituţiilor statului care să vizeze modul în care preşedintele Clubului de fotbal Pandurii Târgu Jiu a cheltuit banii în ultimii cinci ani. Principalii cotizanţi la bugetul clubului din oraşul lui Brâncuşi sunt Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (cu peste un milion de euro anual), Complexul Energetic de la Turceni şi Complexul Energetic de la Rovinari, precum şi Primăria Târgu Jiu, care contribuie cu baza sportivă.

„Condescu este un profitor!“

Inamic declarat al lui Marin Condescu, Dan Ilie Morega a mai spus că liderul Uniunii Sindicatelor Miniere din Oltenia a profitat de banii minerilor. „Să doneze Condescu în fondul de ajutorare casa pe care o are, nu banii minerilor! Condescu nu este decât un profitor care a obţinut contracte pentru firmele sindicatelor! Eu aş cere o verificare. Să verifice toţi activitatea de la Pandurii. Să vedem ce au făcut ei acolo cu banii. Cer control de la Direcţia Naţională Anticorupţie şi Curtea de Conturi. Ei au spus că au mai avut controale şi că au ieşit bine, dar cred că a fost controlul lor intern. Să vedem şi unul serios. Marin Condescu ar trebui să fie verificat de DNA, la fel cum sunt verificaţi şi ceilalţi conducători de cluburi. Să vină Curtea de Conturi de la nivel central, nu agaricii de aici. Să vedem unde s-au dus atâtea milioane de euro. Unde sunt banii care s-au virat către club şi cine i-a mâncat cu polonicul? La fotbal au dat bani, iar pe mineri i-au disponibilizat“, a declarat Dan Ilie Morega.

„E un comunist!“

Marin Condescu şi Dan Ilie Morega nu au fost niciodată în relaţii bune, acestea degenerând în perioada în care liberalii erau la guvernare, iar la conducerea societăţilor din minerit şi energie se aflau directori susţinuţi de Dan Ilie Morega şi PNL. Interesant este că, în perioada respectivă, atât Societatea Naţională a Lignitului Oltenia, cât şi Complexurile Energetice de la Rovinari şi Turceni au continuat să finanţeze clubul de fotbal al cărui preşedinte este Marin Condescu. Mai mult decât atât, chiar şeful PNL Gorj, Dan Ilie Morega, s-a aflat la conducerea Societăţii Naţionale a Lignitului, fiind membru al AGA în 2008. De asemenea, Morega a fost membru în AGA la CE Rovinari şi membru al Consiliului de Administraţie la CE Turceni. „Să ne uităm la cine vorbeşte. Au spus că nu se înfiinţează Electra, dar se va înfiinţa şi acum au rămas fără obiectul muncii. E păcat că liberalismul e asociat cu Dan Ilie Morega. El uită că e un comunist care lua de la oameni ouăle şi viţeii, înainte de 1989“, a spus Marin Condescu, liderul USMO.

Gazeta Oltului - Liberalii vor sa stie cui apartin chioscurile de ziare din Slatina

Masurile anti criza prezentate de Codan

Desi au reprezentanti in Consiliul Local al municipiului Slatina, cei de la PNL nu stiu ale cui sunt noile chioscuri de ziare care au aparut ca ciupercile dupa ploaie, prin oras.

Desi au reprezentanti in Consiliul Local al municipiului Slatina, cei de la PNL nu stiu ale cui sunt noile chioscuri de ziare care au aparut ca ciupercile dupa ploaie, prin oras. Presedintele organizatiei municipale de la Slatina, Dan Codan, a declarat ca a cerut explicatii celor de la Primaria Slatina cu privire la provenienta chioscurilor in cauza si la cine le detine, dar nu a primit niciun raspuns. Mai grav este ca acesta a spus ca nici consilierii locali din partea partidului pe care-l reprezinta nu stiu care este statutul celor zece chioscuri. La ultima conferinta de presa pe care au sustinut-o liberalii slatineni, respectiv presedintele Dan Condan si vicepresedintele Viorel Dumitrescu, au facut apel la presa locala, pentru a afla cui apartin chioscurile in care se distribuie presa scrisa. ,,Vreau sa va rog pe dumneavoastra, presa, sa aflati cum au fost date acele chioscuri albe. Noi nu am putut afla un raspuns. E o nebunie totala. Nici consilierii n-au primit un raspuns.

Poate aflati dumneavoastra”, a sunat apelul presedintelui Codan catre reprezentantii mass-media. Unul raspunsuri ar fi putut veni si daca citea presa locala, subiectul fiind urmarit de catre jurnalisti, zilele trecute.

www.gorjnews.ro - Evaziune fiscală în familia Caragea. Prefectul mănâncă rahat

Viorel Salvador Caragea îşi conduce afacerile cel puţin la fel de prost precum manageriază Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Gorj. Celebra balastieră a lui Caragea, situată pe centura Târgu Jiului, funcţionează pe firma S.C. ETALON PRODCOM S.R.L., care, scriptic, este administrată de DOMAN RODION TIBERIU, iar CARAGEA MATEI, tatăl întâiului poliţist al judeţului, figurează ca asociat.

Potrivit datelor oficiale furnizate, la solicitarea gorjNEWS.ro, de către Direcţia Generală a Finanţelor Publice Gorj, în momentul de faţă, firma lui Viorel Salvador Caragea înregistrează un miliard cinci sute de milioane lei vechi datorii la buget, din care 270 milioane lei vechi reprezintă stopaj la sursă!

Potrivit Legii 241/2005, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la trei ani sau cu amendă reţinerea şi nevărsarea, cu intenţie, în cel mult 30 de zile de la scadenţă, a sumelor reprezentând impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă.

Calculele sunt clare:

Împotriva firmei lui Caragea a început executarea silită, dar procedura legală va fi tărăgănată ani în şir. În rest, deşi ar trebui să răspundă penal pentru stopajul la sursă, care rezultă clar din documentele de mai sus, nu o va face. Încă o dovadă că statul de drept nu funcţionează şi că Gorjul e condus de mafioţi, după reguli mafiote.

Hidos este că Vasile Liviu Andrei, personajul care continuă să dezonoreze deminitatea publică de prefect, tocmai a declanşat marea cruciadă împotriva evazioniştilor. Îi plac dulciurile, cu precădere rahatul.

Dacă aş fi consilierul prefectului l-aş învăţa să tacă foarte mult, de preferat definitiv. Ar părea misterios şi, de ce nu, inteligent. Este de competenţa Spitalului 9, secţia <>, să susţii public că pleci, ca prefect, la lupta împotriva evaziunii fiscale cu un evazionist dovedit la vârful IPJ Gorj.

Vocea Valcii - Ungureanu şi Frâncu sunt lustrabili?

S-A ÎNTÂMPLAT MINUNEA. Miercuri, 12 mai 2010, Camera Deputaţilor a adoptat Legea lustraţiei cu 203 voturi pentru, 40 împotrivă şi 12 abţineri. Persoanele lustrabile au fost definite cele care au ocupat funcţii de conducere şi au fost remunerate pentru aceasta în PMR, PCR, UTC, UASCR, deputaţii în Marea Adunare Naţională, membrii consiliilor populare judeţene, municipale şi orăşeneşti, membrii Consiliului de Stat şi ai Consiliului de Miniştri, conducătorii instituţiilor de presă sau de propagandă ai PCR, directorii de editură, persoanele din învăţământul de partid, din structurile Securităţii sau colaboratorii acesteia ca poliţie politică, magistraţii cu funcţii de conducere în sistemul judiciar comunist, comandanţii din Inspectoratul General de Miliţie până la nivelul şefilor de post inclusiv şi şefii misiunilor diplomatice şi consulare.

Unul dintre amendamentele adoptate la Legea lustraţiei face referire la exonerarea de la lustrare a celor care nu aveau 18 ani în momentul în care au devenit informatori ai Securităţii. În scurt timp, Ministerul Justiţiei va veni cu nomenclatorul tuturor instituţiilor represive ale statului comunist. Legea lustraţiei a fost iniţiată în 2005 de parlamentari PNL, printre care şi Mon Muscă, declarată apoi colaborator al fostei Securităţi. Apoi, în anul 2006, legea a fost adoptată de Senat, dar odată ajuns la Camera a fost blocată aproape patru ani.

Privind lucrurile pe plan local şi ghidându-ne după prevederile clare ale acestei legi, există multe nume de potentaţi locali care vor fi lustraţi. Unul dintre ei poate fi chiar prefectul judeţului Petre Ungureanu care, susţine o parte a presei locale, ar fi colaborat cu Securitatea.

Petre Ungureanu s-a născut în 1952. Între 1990 şi 1999 a fost vicepreşedinte al Partidului Naţional Creştin şi Democrat (PNŢCD) Vâlcea, iar între 1999 şi 2002, preşedinte al UFD (Uniunea Forţelor de Dreapta) Vâlcea. Din 2002 până în 2006, a avut funcţie de conducere în organizaţia vâlceană a PNL. Apoi, a plecat de la liberali, înscriindu-se în PLD, partid pe care, de altfel, l-a condus la Vâlcea. Ulterior, a migrat de la această formaţiune politică în PDL, partid care l-a promovat cu ochii închişi în funcţia de prefect al judeţului. Niciunde în CV-ul său nu spune că ar fi fost membru al PCR, deşi, este aproape imposibil ceea ce susţine el. Cu mai multă vreme în urmă, Petre Ungureanu a recunoscut că a fost tentat, de mai multe ori, să „toarne" la Securitate, dar că nu a făcut-o pentru că l-ar fi mustrat conştiinţa. El spunea că înainte de 1989, a fost chemat să dea declaraţii legate de un incident petrecut în epoca ceauşistă unui ofiţer de Securitate, care, susţine el, l-ar fi întrebat dacă doreşte să dea informaţii legate de acea întâmplate. „Am fost de acord verbal să dau informaţii legate de cei care aveau un comportament impropriu" - spunea el presei vâlcene. Acesta nu a făcut, însă, referire ce fel de informaţii ar fi dat Securităţii şi nici nu a dat o definiţie a „comportamentului impropriu". El a mai spus că a avut două momente în viaţă în care a fost dispus să reclame la „Secu", fără să menţioneze, însă, dacă a făcut sau nu acest lucru.

Frâncu a recunoscut că a colaborat cu Securitatea

Emilian Frâncu este şi el unul dintre cei care s-ar putea să nu mai aibă posibilitatea să candideze pentru un fotoliu de parlamentar, potrivit unei declaraţii a liberalului, dată în noiembrie 2000, concepută în vederea candidaturii la funcţia de deputat. Reproducem integral declaraţia autentificată de notarul public Ion Holohan: „Subsemnatul Emilian-Valentin Frâncu, cetăţean român, fiul lui Cornel şi al Valentinei, născut la data de 13 februarie 1956 în municipiul Rm. Vâlcea, judeţul Vâlcea, cu domiciliul în mun. Rm. Vâlcea, strada Carol I, nr. 4 (fostă stradă Mareşal Ion Antonescu), bloc M, scara A, ap. 5, judeţul Vâlcea, legitimat cu BI seria GX nr. 486166, eliberat de Poliţia mun. Rm. Vâlcea la data de 29 mai 1997, de profesie inginer, cunoscând prevederile art. 292 Cod Penal cu privire la falsul în declaraţii, după luarea la cunoştinţă a conţinutului Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii ca poliţie politică, declar pe propria răspundere că nu am fost agentul sau colaboratorul organelor de securitate, ca poliţie politică, în interesul art. 5 alin. 1 - 5 din lege. Menţionez faptul că am avut relaţii de serviciu cu organele de securitate, în calitate de angajat al Direcţiei Judeţene de poştă şi telecomunicaţii Vâlcea şi ghid B.T.T. Dau prezenta declaraţie fiindu-mi necesară pentru a candida la funcţia de deputat la alegerile parlamentare din data de 26 noiembrie 2006. Redactată şi dactilografiată în cinci exemplare, astăzi data autentificării, la Biroul Notarului public, Ion Holohan, cu sediul în municipiul Rm. Vâlcea". Cum-necum, la ceva timp după ce ziarul nostru a publicat declaraţia lui Frâncu, acesta a făcut pe dracu-n patru şi a obţinut de la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) un document care atestă că, de fapt, nu a colaborat cu Securitatea. „S-a întâmplat în perioada în care am lucrat la PTTR (actuala Companie Naţională Poşta Română), dar şi când am fost ghid la BTT (Biroul de Turism pentru Tineret). Ţin să menţionez că nu am făcut poliţie politică, întrucât acestea erau doar nişte rapoarte nevinovate, care nu au făcut rău nimănui. La BTT, ghidul, şoferul şi şeful de grup semnau câteva rânduri informative despre activitatea pe care o aveau. Am semnat note şi în perioada în care am fost şef al Compartimentului Personal de la PTTR, dar această sarcină era prevăzută în fişa postului". Aceasta este destăinuirea făcută de Emilian Frâncu în faţa a peste 10 jurnalişti din presa locală în data de 16 august 2006.

Proiectul Legii lustraţiei a primit pe 27 aprilie, din partea comisiilor juridică şi pentru drepturile omului, un raport favorabil cu amendamente, cu 22 de voturi pentru, cinci abţineri şi un vot împotrivă, reprezentanţii PSD fiind reticenţi vizavi de constituţionalitatea proiectului.

Potrivit actului normativ, este interzis accesul la funcţii şi demnităţi publice pentru o perioadă de 10 ani a persoanelor care au făcut parte din fosta nomenclatură comunistă. Pe lista lustrabililor se află pesediştii: Ion Iliescu, Octav Cozmâncă, Şerban Mihăilescu, Viorel Hrebenciuc, conservatorul George Copos, liderul PC, Dan Voiculescu, şi o serie de lideri ai UDMR. Printre cei care ar putea să-şi piardă funcţiile sunt Theodor Stolojan şi Mihai Răzvan Ungureanu. Primul dintre ei a fot, până-n 1989, funcţionar în Ministerul Finanţelor la serviciul „aportul valutar" iar Ungureanu, membru supleant al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

 

©2009 Știri locale | Template Blue by TNB